Marcu 6
1 Și a ieșit de acolo. A venit în țara lui și discipolii lui L-au urmat.
Hangi akahega pang'wanso nu kulongola mu kisali kao, ni amanyisiga akwe akamutyata.
2 Când a venit Sabatul, a început să învețe în sinagogă și mulți care îl auzeau erau uimiți și ziceau: “De unde are omul acesta aceste lucruri?” și: “Ce înțelepciune i-a fost dată acestui om, de se fac prin mâinile lui asemenea lucruri mărețe?
Luhiku nula kusupya nai likapika. ai wandilye kumanyisa mu Itekeelo. Antu idu ai amigulye hangi akakuilwa. Akaligitya, Uligilye pii u umanyisa uwu?” Ingi upolo kii uwu nuinkiigwe?” Ukituma uli u ukuilwa uwu ku mikono akwe?”
3 Nu cumva acesta este tâmplarul, fiul Mariei și fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Nu cumva surorile lui sunt aici cu noi?” Așa că s-au supărat pe el.
“Itii uyu shanga yuyo u mulanda mabada, ng'wana wang'wa Mariamu hangi muluna nuao ia Yakobo, Yose, Yuda nu Simioni? Itii i aluna akwe nia kisugu shanga ikie papa paapa palung'wi nu sese?” Hangi shanga ikaloeligwa nu Yesu.
4 Isus le-a zis: “Un prooroc nu este lipsit de cinste decât în țara lui, între rudele lui și în casa lui.”
uYesu aka atambuila, “U munyakidagu shanga wiulyaa ikulyo, kwaala mu kisali nikakwe ni mukati a aluna akwe nia mi ito nilakwe.”
5 Acolo nu a putut face nicio lucrare măreață, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
Shanga ai uhumile kituma u ukuilwa pang'wanso, iti ai uaikiiye mikono alwae asheenyu aka aguna.
6 El se mira din cauza necredinței lor. A mers prin sate și a învățat.
Ai ukuiwe nangaluu ku nsoko a kuhita kuhuiila kitalao. Uugwa ai uigendee i ijiji nia kisali waze manyisa.
7 A chemat la Sine pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi; și le-a dat putere asupra duhurilor necurate.
Ai uitangile awo i amanyisigwa ikumi na abiili akandya kualagiilya abiili a biili. Ai uinkiiye uhumi migulya a ahing'wi
8 Le-a poruncit să nu-și ia nimic pentru călătorie, în afară de un toiag, doar un toiag: nici pâine, nici portofel, nici bani în pungă,
nu kualagiilya aleke kuhola kihi nialongoe kwaala mulanga udu. Aleke kuhola u mukate ang'wi mbogoshi, ang'wi mpia mu kilino;
9 ci să poarte sandale și să nu-și pună două tunici.
Kuiti atugale i latu, hangi shanga a mujulungu a biili.
10 El le-a spus: “Oriunde intrați într-o casă, rămâneți acolo până când veți pleca de acolo.
Hangi aka atamuila, “Ito lihi ni mukingila, ikii papo kupikiila ni mikahega.
11 Oricine nu vă va primi și nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre ca mărturie împotriva lor. Cu siguranță, vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora decât pentru acest oraș!”
Ni kisali kihi nishanga kikumusingiilya ang'wi kumutegeelya, hegi kitalao, kununti u lunkundi nula migulu anyu, itule ukuiili kitalao.”
12 Ei au ieșit și propovăduiau oamenilor să se pocăiască.
Ni enso akalongola azetanantya antu ile itunu nu kuleka i milandu ao.
13 Au scos mulți demoni, au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
Ai a anuzunsilye i ahing'wi idu, hangi ai apuguhie i makuta i alwae hangi akagunwa.
14 Regele Irod a auzit aceasta, căci numele lui devenise cunoscut, și a zis: “Ioan Botezătorul a înviat din morți și de aceea aceste puteri lucrează în el.”
uMutemi Herode nai wakija nanso, ku nsoko i lina nilang'wa Yesu ai latulaa lakumuka nangaluu. Ang'wi ai aligitilye, uYohana ni moganyi wiuka hangi ku nsoko nanso, iyi ngulu a ukuilwa ikituma u mulimo mukati akwe.”
15 Alții însă spuneau: “El este Ilie”. Alții au spus: “Este un profet sau ca unul dintre profeți”.
Ang'wi ao akaligitya, “Uyu ingi Eliya,” Ikili i auya akaligitya, “Uyu ingi munyakidagu, anga ung'wi nua awo anyakidagu nia kali.”
16 Dar Irod, când a auzit acestea, a zis: “Acesta este Ioan, pe care l-am decapitat. A înviat din morți”.
Kuiti uHerode nai wakija aya akaligitya, “uYohana, nai numudumue itwe wiukigwa.”
17 Căci însuși Irod trimisese să-l aresteze pe Ioan și-l legase în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
Ndogoelyo uHerode mukola ai ulagiiye uYohana waambwe nu kutungwa mu kadulumu ku nsoko ang'wa Herodia (musungu nua muluna nuakwe uFilipo) ku nsoko nuanso ai watulaa wamutenaa.
18 Căci Ioan îi spusese lui Irod: “Nu-ți este îngăduit să ai pe soția fratelui tău”.
Ku ndogoelyo uYohana ai umutambuie uHerode, “Shanga tai ako kumutina u musungu nuang'wa heu nuako.”
19 Irodiada s-a pus împotriva lui și a vrut să-l ucidă, dar nu a putut,
Kuiti uHerode ai wandilye kumubipilwa hangi ai watulaa uloilwe kumubulaga, kuiti shanga wikahuma,
20 pentru că Irod se temea de Ioan, știind că este un om drept și sfânt, și l-a păstrat în siguranță. Când îl auzea, făcea multe lucruri și îl asculta cu plăcere.
ndogoelyo u Herode aizaa umitumbile uYohana; ai ulingile kina ingi munya tai ane muntu ni ng'welu, hangi ai umulekile iziza. Hangi nai ulongolekile kumutegeelya akahusha nangaluu, kuiti ai wiloile kumutegeelya.
21 Atunci a venit o zi potrivită, când Irod, de ziua lui de naștere, a dat o cină pentru nobilii săi, pentru arhierei și pentru căpeteniile Galileii.
Nai lipikile ga ni itungo niligombekile anga itule lahumbeela u luhiku nula kutugwa uHerode aka azipiililya i aopisa akwe isiku kuu, nia mboi, nia lukolongo nia ku Galilaya.
22 Când însăși fiica Irodiadei a intrat și a dansat, a plăcut lui Irod și celor care stăteau cu el. Regele i-a spus tinerei: “Cere-mi tot ce vrei și îți voi da”.
Uugwa u munaano nuang'wa Herodia akingila kiginsa ntongeela ao, akamuloeelya uHerode ni aziila nai ikie itungo nila ndya nia mpindi. Uugwa u mutemi akamuila umu nanso, “Nompe kihi nukiloilwe nu nene nikaki nkiilya.'
23 El i-a jurat: “Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din regatul meu.”
Akamulapila nu kuligitya, kihi nui kanompa, nika kinkiilya, ga ni ikinda nila utemi nuane.”
24 Ea a ieșit și a zis mamei sale: “Ce să cer?” Ea a spus: “Capul lui Ioan Botezătorul”.
Akapuma kunzi akamukolya u nyinya nuakwe, “Nompe ntuni?” Akaligitya, “Itwe lang'wa Yohana nuojaa.”
25 Ea a venit îndată la rege și i-a zis: “Vreau să-mi dai acum capul lui Ioan Botezătorul pe un platou.”
Ni itungo ling'wi akingila ku mutemi akandya kuligitya, “Ndoilwe uninkiilye mukati a sahani, itwe nilang'wa Yohana Nuojaa.”
26 Împăratul a fost foarte mâhnit, dar, de dragul jurămintelor sale și al invitaților la masă, n-a vrut să o refuze.
uMutemi akahusha nangaluu, kuiti ku nsoko a ilapo nilakwe hangi ku nsoko a aziila, shanga ai uhumile kumuhitilya ilompi nilakwe.
27 Imediat, regele a trimis un soldat din garda sa și a poruncit să aducă capul lui Ioan; acesta s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
Iti gwa, umutemi akalagiilya i a asikali pakati a asunja akwe nu kualagiilya kulongola kuleta itwe lang'wa Yohana. uMusunja ai ulongoe kumutema itwe waze ukoli mu kitungo.
28 i-a adus capul pe un platou și l-a dat tinerei domnișoare, iar tânăra domnișoară l-a dat mamei sale.
Akaleta itwe nilakwe mu sahani nu kuminkiilya u munanso, nu munanso akaminkiilya u nyinya nuakwe.
29 Ucenicii Lui, auzind aceasta, au venit, au luat trupul Lui și l-au pus într-un mormânt.
Hangi i amanyisigwa akwe nai akija nanso, ai alongoe ku uhola u muili nuakwe akalongola ku uika mu kibiila.
30 Apostolii s-au adunat la Isus și I-au povestit tot ce făcuseră și tot ce învățaseră.
Ni itumi, ai ilundiie palung'wi ntongeela ang'wa Yesu, akamuganuila ihi nai itumile hangi nai amanyisilye.
31 El le-a zis: “Veniți într-un loc pustiu și odihniți-vă puțin.” Căci erau mulți care veneau și plecau, și nu aveau timp liber nici măcar să mănânce.
Nu ng'wenso aka atambuila, Pembyi akola i kianza nika kinkunku hangi kusupye ku itungo.” Antu idu ai atulaa akupembya nu kuhega, shanga ai aligilye ga nilyoma nila kulya.
32 Ei s-au dus cu barca într-un loc pustiu, singuri.
Iti gwa akanankila i mashua akalongola kianza nika kinkunku i ng'wene duu.
33 Văzându-i mergând, mulți l-au recunoscut și au alergat acolo pe jos din toate cetățile. Au ajuns înaintea lor și au venit împreună la el.
Kuiti ai uihengile ni akuhega hangi idu aka alinga, ku palung'wi ai amankile ku migulu kupuma mu isali yihi, ni enso akapika ze ikili ni anso.
34 Isus a ieșit, a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi fără păstor; și a început să-i învețe multe lucruri.
Nai apilkile ku nkilimbwaa, ai wihengile i umbi ikulu hangi aka a aisiilya, ku nsoko ai atulaa anga i nkolo ni ngila anga mudimi. Hangi akandya kuamanyisa makani idu.
35 Când s-a făcut târziu, discipolii Lui au venit la El și i-au spus: “Locul acesta este pustiu și este târziu.
Itungo ai lilongolekile nangaluu, amanyisigwa akamuziila akamutambuila, “Apa ingi kianza nika kinkunku ni itungo lalongolekaa.
36 Trimiteți-i afară, ca să meargă în ținutul și în satele din jur și să-și cumpere pâine, căci nu au ce mânca.”
Ualage alongole mu isali nia kisali ni ijiji iti ende iguilye indya.”
37 Dar El le-a răspuns: “Dați-le voi ceva de mâncare.” L-au întrebat: “Să mergem să cumpărăm pâine în valoare de două sute de denari și să le dăm ceva de mâncare?”.
Kuiti aka asukiilya akaligitya, “Api nyenye indya.” Aka atambuila, “Kuhumile kulongola nu kugula i mikate nikete i nsailo a dinari magana abiili nu kuinkiilya alye?”
38 El le-a zis: “Câte pâini aveți? Mergeți să vedeți.” Când au aflat, au spus: “Cinci și doi pești”.
Aka atambuila, “Mukete mikate inga? Longoli mugoze.” nai aligilye akamutambuila, “Mikate itaano ni nsamaki ibiili.'
39 Și le-a poruncit să se așeze toți în grupuri pe iarba verde.
Aka alagiilya i antu ikie mu madale migulya a mafwa ni matotu. Aka ikalinsha mu madale; madale a magana ni ku makumi ataano.
40 Și s-au așezat în rânduri, cu sutele și cu cincizeci.
41 A luat cele cinci pâini și cei doi pești; și, privind spre cer, a binecuvântat și a frânt pâinile, pe care le-a dat ucenicilor Săi ca să le pună înaintea lor, iar cei doi pești i-a împărțit la toți.
Uugwa akahola i mikate itaano ni nsamaki ibiili, nu kugoza kilunde, akamikendepa uugwa aka inkiilya i amanyisigwa aike ntongeela a iumbi. Hangi uugwa ai ugalanilye i nsamaki ibiili ku antu ihi.
42 Toți au mâncat și s-au săturat.
Ai alie ihi kupikiila akakondaniila.
43 Au luat douăsprezece coșuri pline cu bucățile frânte și cu peștii.
Ai ilingiie i mapuli a mikate nai isigile. Yikizula nkapu ikumi na ibiili, ga ni mapuli a nsamaki.
44 Cei care au mâncat pâinile au fost cinci mii de oameni.
Hangi ai atulaa agoha magana a nzogu ataano nai alie i mikate.
45 Și îndată a pus pe ucenicii Săi să se urce în corabie și să meargă mai departe, în cealaltă parte, la Betsaida, în timp ce El însuși a trimis mulțimea.
Itungo aka atambuila anankile mu mashua alongole nkuka i ngiiza, kupikiila ku Bethsaida, itungo Nuanso waze alaga anyianza.
46 După ce și-a luat rămas bun de la ei, s-a urcat pe munte ca să se roage.
Nai akatula akondyaa kuhega, akalongola mu lugulu kulompa.
47 Când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării, iar el era singur pe uscat.
Nai ikatula mpindi, ni mashua ao itungo ni lanso ize ikoli pakati a luzi, nu ng'wenso ai ukoli wing'wene duu mihi ni nyumu.
48 Văzându-i chinuiți la vâslit, pentru că vântul le era potrivnic, pe la a patra strajă a nopții, a venit la ei, mergând pe mare; și ar fi vrut să treacă pe lângă ei,
Hangi ai uihengile akagisha kukua i makasia ku nsoko a ng'wega ukuagilya. nai ihumbee i kidaudau aka alondoola, wazegenda migulya a mazi, hangi ai uloilwe kuakila.
49 dar ei, când l-au văzut mergând pe mare, au crezut că este o fantomă și au strigat;
Kuiti nai akamihenga ukugenda migulya a mazi, akingiilwa nu mitumbo aze asigile ingi mintunga akakua ga ni ogo.
50 pentru că toți l-au văzut și s-au tulburat. Dar el a vorbit imediat cu ei și le-a spus: “Înveseliți-vă! Eu sunt! Nu vă temeți!”.
Ku nsoko ai amihengile akizuilwa nu woa, Itungo akaligita ni enso aka atambuila, “Mutule akamatiku ingi nene! Leki kutuli nu woa.
51 S-a urcat cu ei în barcă, iar vântul a încetat, iar ei erau foarte mirați între ei și se minunau;
Akingila mukati a mashua, nu g'wega ukaleka ku kunka, ni enso akakuilwa lukulu.
52 pentru că nu înțeleseseră ce se întâmplase cu pâinile, dar aveau inima împietrită.
Iti gwa shanga ikatula alingaa i ndogoelyo a iyo i mikate. Ndogoelyo i mahala ao ai akete ulingi uniino.
53 După ce au trecut dincolo, au ajuns la țărm, la Genesaret, și au acostat la țărm.
Ni enso kaputa kitumbi, akapika mihi a Genesareti imashua ikaika i nanga.
54 După ce au ieșit din barcă, oamenii l-au recunoscut imediat,
Nai akapuma kunzi a mashua, itungo akamulinga.
55 și au alergat în toată regiunea aceea și au început să-i aducă pe cei bolnavi pe saltelele lor acolo unde auziseră că se află.
Akamanka kutanantya mu mukoa wihi hangi akandya kualeta i alwae ku ulili, kila nai igulye upembilye.
56 Oriunde intra — în sate, în orașe sau la țară —, ei îi așezau pe bolnavi în piețe și îl rugau să atingă doar franjurii hainei lui; și toți cei care se atingeau de el se făceau bine.
Pihi nai wingie mu ijiji, ang'wi mu isali, ang'wi mi ihi, ai a aikile i alwae kianza ni kisoko, hangi akamusinja waagombye kutenia ukunzilo nua ng'wenda nuakwe. Hangi ihi nai amutenilye ai agunilwe
