Marcu 6
1 Și a ieșit de acolo. A venit în țara lui și discipolii lui L-au urmat.
Jesus, leaving that place, went to his own country, accompanied by his disciples.
2 Când a venit Sabatul, a început să învețe în sinagogă și mulți care îl auzeau erau uimiți și ziceau: “De unde are omul acesta aceste lucruri?” și: “Ce înțelepciune i-a fost dată acestui om, de se fac prin mâinile lui asemenea lucruri mărețe?
And on the Sabbath he taught in their synagogues, and many who heard him, said with astonishment, Whence has this man these abilities? What wisdom is this which he has gotten? and how are so great miracles performed by him?
3 Nu cumva acesta este tâmplarul, fiul Mariei și fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Nu cumva surorile lui sunt aici cu noi?” Așa că s-au supărat pe el.
Is not this the carpenter, the son of Mary, the brother of James and Joses, and Judas and Simon? Are not his sisters also here with us? And they were offended at him.
4 Isus le-a zis: “Un prooroc nu este lipsit de cinste decât în țara lui, între rudele lui și în casa lui.”
But Jesus said to them, A prophet is no where disregarded, except in his own country, and amongst his own relations, and in his own house.
5 Acolo nu a putut face nicio lucrare măreață, decât că și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat.
And he could do no miracle there, excepting curing a few sick by laying his hands on them.
6 El se mira din cauza necredinței lor. A mers prin sate și a învățat.
And he wondered at their unbelief. And he went through the neighboring villages teaching.
7 A chemat la Sine pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi; și le-a dat putere asupra duhurilor necurate.
And having called to him the twelve, he sent them out two by two, and gave them power over the unclean spirits;
8 Le-a poruncit să nu-și ia nimic pentru călătorie, în afară de un toiag, doar un toiag: nici pâine, nici portofel, nici bani în pungă,
and ordered them to take nothing for their journey, but a single staff; no bag, no bread, and in their girdle no money;
9 ci să poarte sandale și să nu-și pună două tunici.
to be shod with sandals, and not to put on two coats.
10 El le-a spus: “Oriunde intrați într-o casă, rămâneți acolo până când veți pleca de acolo.
He said also, Whatever house you enter in any place, continue in that house, till you leave the place.
11 Oricine nu vă va primi și nu vă va asculta, când plecați de acolo, scuturați praful de sub picioarele voastre ca mărturie împotriva lor. Cu siguranță, vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma și Gomora decât pentru acest oraș!”
But wheresoever they will not receive you, nor hear you, shake off the dust under your feet at your departure, as a protestation against them.
12 Ei au ieșit și propovăduiau oamenilor să se pocăiască.
And being departed, they publicly warned men to reform;
13 Au scos mulți demoni, au uns cu untdelemn pe mulți bolnavi și i-au vindecat.
and expelled many demons, and cured many sick persons, anointing them with oil.
14 Regele Irod a auzit aceasta, căci numele lui devenise cunoscut, și a zis: “Ioan Botezătorul a înviat din morți și de aceea aceste puteri lucrează în el.”
And King Herod heard of him, (for his name was become famous) and said, John the Immerser is raised from the dead; and therefore miracles are performed by him.
15 Alții însă spuneau: “El este Ilie”. Alții au spus: “Este un profet sau ca unul dintre profeți”.
Others said, It is Elijah. Others, It is a prophet like those of ancient times.
16 Dar Irod, când a auzit acestea, a zis: “Acesta este Ioan, pe care l-am decapitat. A înviat din morți”.
But when Herod heard of him, he said, This is John whom I beheaded. He is raised from the dead.
17 Căci însuși Irod trimisese să-l aresteze pe Ioan și-l legase în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pentru că se căsătorise cu ea.
For Herod had caused John to be apprehended, and kept bound in prison, on account of Herodias, his brother Philip's wife, whom he had himself married.
18 Căci Ioan îi spusese lui Irod: “Nu-ți este îngăduit să ai pe soția fratelui tău”.
For John had said to Herod, It is not lawful for you to have your brother's wife.
19 Irodiada s-a pus împotriva lui și a vrut să-l ucidă, dar nu a putut,
Now this roused Herodias' resentment, who would have killed John, but could not,
20 pentru că Irod se temea de Ioan, știind că este un om drept și sfânt, și l-a păstrat în siguranță. Când îl auzea, făcea multe lucruri și îl asculta cu plăcere.
because Herod respected him, and knowing him to be a just and holy man, protected him; and did many things recommended by him, and heard him with pleasure.
21 Atunci a venit o zi potrivită, când Irod, de ziua lui de naștere, a dat o cină pentru nobilii săi, pentru arhierei și pentru căpeteniile Galileii.
At length a favorable opportunity offered, which was Herod's birthday, when he made an entertainment for the great officers of his court and army, and the persons of distinction in Galilee.
22 Când însăși fiica Irodiadei a intrat și a dansat, a plăcut lui Irod și celor care stăteau cu el. Regele i-a spus tinerei: “Cere-mi tot ce vrei și îți voi da”.
For the daughter of Herodias came in, and danced before them, and pleased Herod and his guests so much, that the king said to the young woman, Ask whatever you will, and I will give it you;
23 El i-a jurat: “Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din regatul meu.”
nay, he swore to her, Whatsoever you shall ask, I will give it you, were it the half of my kingdom.
24 Ea a ieșit și a zis mamei sale: “Ce să cer?” Ea a spus: “Capul lui Ioan Botezătorul”.
And she withdrew, and said to her mother, What shall I ask? She answered, The head of John the Immerser.
25 Ea a venit îndată la rege și i-a zis: “Vreau să-mi dai acum capul lui Ioan Botezătorul pe un platou.”
Her daughter then, returning hastily to the king, made this request: I would that you give me presently in a basin, the head of John the Immerser.
26 Împăratul a fost foarte mâhnit, dar, de dragul jurămintelor sale și al invitaților la masă, n-a vrut să o refuze.
And the king was much grieved; however, from a regard to his oath, and his guests, he would not refuse her,
27 Imediat, regele a trimis un soldat din garda sa și a poruncit să aducă capul lui Ioan; acesta s-a dus și l-a decapitat în închisoare,
and immediately dispatched a sentinel with orders to bring the Immerser's head. Accordingly he went, and beheaded him in the prison,
28 i-a adus capul pe un platou și l-a dat tinerei domnișoare, iar tânăra domnișoară l-a dat mamei sale.
and brought his hand in a basin, and presented it to the young woman; and the young woman presented it to her mother.
29 Ucenicii Lui, auzind aceasta, au venit, au luat trupul Lui și l-au pus într-un mormânt.
When his disciples heard this, they went and brought his corpse, and laid it in a monument.
30 Apostolii s-au adunat la Isus și I-au povestit tot ce făcuseră și tot ce învățaseră.
Now the Apostles, being assembled, related everything to Jesus, both what they had done, and what they had taught.
31 El le-a zis: “Veniți într-un loc pustiu și odihniți-vă puțin.” Căci erau mulți care veneau și plecau, și nu aveau timp liber nici măcar să mănânce.
And he said to them, Come you apart into a desert place, and rest awhile; for there were so many coming and going, that they had not leisure so much as to eat.
32 Ei s-au dus cu barca într-un loc pustiu, singuri.
And they retired by ship to a desert place, to be by themselves.
33 Văzându-i mergând, mulți l-au recunoscut și au alergat acolo pe jos din toate cetățile. Au ajuns înaintea lor și au venit împreună la el.
But many who saw them depart, and knew whither they were sailing, ran out of all the cities, and came together.
34 Isus a ieșit, a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi fără păstor; și a început să-i învețe multe lucruri.
Being landed, he saw a great multitude, and had compassion on them; because they were as a flock which has no shepherd; and he taught them many things.
35 Când s-a făcut târziu, discipolii Lui au venit la El și i-au spus: “Locul acesta este pustiu și este târziu.
When it grew late, his disciples came to him and said, This is a desert place, and it is now late;
36 Trimiteți-i afară, ca să meargă în ținutul și în satele din jur și să-și cumpere pâine, căci nu au ce mânca.”
dismiss the people, that they may go to the neighboring farms and villages, and buy themselves bread, for they have nothing to eat.
37 Dar El le-a răspuns: “Dați-le voi ceva de mâncare.” L-au întrebat: “Să mergem să cumpărăm pâine în valoare de două sute de denari și să le dăm ceva de mâncare?”.
He answering, said to them, Supply them yourselves. They replied, Shall we go and give two hundred denarii for bread, in order to supply them?
38 El le-a zis: “Câte pâini aveți? Mergeți să vedeți.” Când au aflat, au spus: “Cinci și doi pești”.
He said to them, How many loaves have you? Go and see. Upon inquiry, they answered, Five and two fishes.
39 Și le-a poruncit să se așeze toți în grupuri pe iarba verde.
And he commanded them to make all the people recline upon the green grass in separate companies.
40 Și s-au așezat în rânduri, cu sutele și cu cincizeci.
And they formed themselves into squares, by hundred and by fifties.
41 A luat cele cinci pâini și cei doi pești; și, privind spre cer, a binecuvântat și a frânt pâinile, pe care le-a dat ucenicilor Săi ca să le pună înaintea lor, iar cei doi pești i-a împărțit la toți.
Then Jesus taking the five loaves and the two fishes, and looking up to heaven, blessed and broke the loaves, and gave them to his disciples to set before the multitude. He distributed also the two fishes among them all.
42 Toți au mâncat și s-au săturat.
When they all had eat and were satisfied,
43 Au luat douăsprezece coșuri pline cu bucățile frânte și cu peștii.
they carried off twelve baskets full of the fragments of the bread and the fishes.
44 Cei care au mâncat pâinile au fost cinci mii de oameni.
Now they who had eat of the loaves, were five thousand men.
45 Și îndată a pus pe ucenicii Săi să se urce în corabie și să meargă mai departe, în cealaltă parte, la Betsaida, în timp ce El însuși a trimis mulțimea.
And immediately he obliged his disciples to embark, and pass over before, toward Bethsaida, while he dismissed the people.
46 După ce și-a luat rămas bun de la ei, s-a urcat pe munte ca să se roage.
And having sent them away, he retired to a mountain to pray.
47 Când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării, iar el era singur pe uscat.
In the evening, the bark being in the midst of the sea, and he alone on the land,
48 Văzându-i chinuiți la vâslit, pentru că vântul le era potrivnic, pe la a patra strajă a nopții, a venit la ei, mergând pe mare; și ar fi vrut să treacă pe lângă ei,
he observed them toiling at the oar, for the wind was against them: and about the fourth watch of the night, he went to them, walking on the water. and seemed intending to pass by them.
49 dar ei, când l-au văzut mergând pe mare, au crezut că este o fantomă și au strigat;
When they saw him walking on the sea, they thought it was an apparition, and cried out.
50 pentru că toți l-au văzut și s-au tulburat. Dar el a vorbit imediat cu ei și le-a spus: “Înveseliți-vă! Eu sunt! Nu vă temeți!”.
For they all saw him, and were terrified; but he immediately spoke to them, saying, Take courage; it is I; be not afraid.
51 S-a urcat cu ei în barcă, iar vântul a încetat, iar ei erau foarte mirați între ei și se minunau;
And having gone aboard to them, the wind ceased, which struck them still more with astonishment and admiration.
52 pentru că nu înțeleseseră ce se întâmplase cu pâinile, dar aveau inima împietrită.
for their minds were so stupefied, that they never reflected upon the loaves.
53 După ce au trecut dincolo, au ajuns la țărm, la Genesaret, și au acostat la țărm.
When they had crossed, they came to the territory of Gennesaret, where they landed.
54 După ce au ieșit din barcă, oamenii l-au recunoscut imediat,
And being come ashore, the people knew him,
55 și au alergat în toată regiunea aceea și au început să-i aducă pe cei bolnavi pe saltelele lor acolo unde auziseră că se află.
and ran through all that country, carrying the sick on couches, to every place where they heard he was.
56 Oriunde intra — în sate, în orașe sau la țară —, ei îi așezau pe bolnavi în piețe și îl rugau să atingă doar franjurii hainei lui; și toți cei care se atingeau de el se făceau bine.
And whatever village, or city, or town he entered, they laid the diseased in the streets, and besought him, that they might touch, were it but a tuft of his mantle; and whosoever touched him, were healed.
