Marcu 5
1 Și au ajuns de cealaltă parte a mării, în ținutul Gadarenilor.
Ular déngizning u qétigha, Gadaraliqlarning yurtigha yétip bardi.
2 După ce a ieșit din corabie, îndată i-a ieșit în întâmpinare un om cu un duh necurat din morminte.
U kémidin chüshüshi bilenla, napak roh chaplashqan bir adem gör öngkürliridin chiqip, uning aldigha keldi.
3 El locuia în morminte. Nimeni nu-l mai putea lega, nici măcar cu lanțuri,
U adem öngkürlerni makan qilghan bolup, uni héchkim hetta zenjirler bilenmu baghliyalmaytti.
4 pentru că fusese de multe ori legat cu lanțuri și lanțuri, iar lanțurile fuseseră rupte de el și lanțurile rupte în bucăți. Nimeni nu mai avea puterea să-l îmblânzească.
Chünki köp qétim put-qolliri kishen-zenjirler bilen baghlan’ghan bolsimu, u zenjirlerni üzüwétip, kishenlerni chéqiwetkenidi; héchkim uni boysunduralmighanidi.
5 Întotdeauna, zi și noapte, în morminte și în munți, striga și se tăia cu pietre.
U kéche-kündüz mazarliqta we taghlar arisida toxtawsiz warqirap-jarqirap yüretti, öz-özini tashlar bilen késip yarilanduratti.
6 Când l-a văzut de departe pe Isus, a alergat și s-a plecat în fața lui,
Lékin u Eysani yiraqtin körüp, uning aldigha yügürüp bérip, sejde qildi
7 și, strigând cu glas tare, a zis: “Ce am eu de-a face cu tine, Isus, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, nu mă chinui!”.
we qattiq awazda warqirap: — Hemmidin aliy Xudaning Oghli Eysa, séning méning bilen néme karing! Xuda heqqi, sendin ötünüp qalay, méni qiynima! — dédi
8 Căci El i-a zis: “Ieși din om, duh necurat!”
(chünki Eysa uninggha: «Hey napak roh, uningdin chiq!» dégenidi).
9 Și l-a întrebat: “Cum te cheamă?” El i-a spus: “Numele meu este Legiune, pentru că suntem mulți.”
U uningdin: — Isming néme? — dep soridi. — Ismim «qoshun» — chünki sanimiz köp, — dep jawab berdi u.
10 Și l-a rugat mult ca să nu-i trimită afară din țară.
We u Eysadin ularni bu yurttin heydiwetmigeysen, dep köp ötünüp yalwurdi.
11 Or, pe coasta muntelui era o turmă mare de porci care se hrănea.
Tagh baghrida chong bir top tongguz padisi otlap yüretti.
12 Toți demonii îl implorau, zicând: “Trimite-ne la porci, ca să intrăm în ei”.
Jinlar uninggha: — Bizni mushu tongguzlargha ewetkin, ularning ichige kirip kétishke yol qoyghaysen, — dep yalwurushti.
13 Atunci Isus le-a dat voie. Duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci. Turma de aproximativ două mii de porci s-a repezit pe malul abrupt în mare și au fost înecați în mare.
Eysa derhal yol qoydi. Shuning bilen napak rohlar chiqip, tongguzlarning ténige kirishi bilenla, tongguzlar tik yardin étilip chüshüp, déngizgha gherq boldi. Ular ikki minggha yéqin idi.
14 Cei care hrăneau porcii au fugit și au povestit în oraș și în țară. Oamenii au venit să vadă ce s-a întâmplat.
Tongguz baqquchilar bolsa u yerdin qéchip, sheher-yézilarda bu ishlarni pur qildi. Shu yerdikiler néme ish yüz bergenlikini körgili chiqishti.
15 Au venit la Isus și au văzut pe cel care fusese posedat de demoni stând jos, îmbrăcat și în deplinătatea facultăților mintale, pe cel care avea legionul; și s-au temut.
Ular Eysaning yénigha keldi we ilgiri jinlar chaplishiwalghan héliqi ademning kiyimlerni kiyip, es-hoshi jayida olturghinini — yeni «qoshun jinlar» chaplashqan shu ademni körüp, qorqup kétishti.
16 Cei care l-au văzut le-au povestit ce s-a întâmplat cu cel care era posedat de demoni și despre porci.
Bu weqeni körgenler jinlar chaplashqan ademde néme yüz bergenlikini we tongguzlarning aqiwitini xelqqe bayan qilip berdi.
17 Ei au început să-l roage să plece din regiunea lor.
Buning bilen xalayiq Eysagha: Yurtlirimizdin chiqip ketkeysen, dep yalwurushqa bashlidi.
18 Pe când se urca în corabie, cel ce fusese posedat de demoni l-a rugat să fie cu el.
U kémige chiqiwatqanda, ilgiri jinlar chaplashqan héliqi adem uningdin: Menmu sen bilen bille baray, dep ötündi.
19 El nu i-a îngăduit, ci i-a zis: “Du-te la casa ta, la prietenii tăi, și spune-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine.”
Lékin u buninggha unimay: — Öz öydikiliring we yurtdashliringning yénigha bérip, ulargha Perwerdigarning sanga shunchilik ulugh ishlarni qilip bergenlikini, Uning sanga rehim-shepqet körsetkenlikini xewerlendürgin, — dédi.
20 El a plecat și a început să vestească în Decapole cum a făcut Isus lucruri mari pentru el, și toată lumea se mira.
U qaytip bérip, Eysaning özige qandaq ulugh ishlarni qilghanliqini «On sheher rayoni»da jar qilishqa bashlidi. Buni anglighanlarning hemmisi tolimu heyran qélishti.
21 După ce a trecut Isus cu corabia pe partea cealaltă, s-a adunat la El o mare mulțime de oameni, și El era pe malul mării.
Eysa qaytidin kéme bilen déngizning u qétigha ötkende, zor bir top xalayiq uning yénigha yighildi; u déngiz boyida turatti.
22 Iată că a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și, văzându-L, a căzut la picioarele Lui
Mana, melum bir sinagogning chongi Yairus isimlik bir kishi keldi. U uni körüp ayighigha yiqilip: — Kichik qizim öley dep qaldi. Bérip uninggha qolliringizni tegküzüp qoysingiz, u saqiyip yashighay! — dep qattiq yélindi.
23 și L-a rugat mult, zicând: “Fetița mea este în pragul morții. Te rog, vino și pune-ți mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască”.
24 El a mers cu El și o mare mulțime de oameni Îl urmau și Îl strângeau din toate părțile.
Eysa uning bilen bille bardi. Zor bir top xalayiqmu oliship qistashqan halda keynidin méngishti.
25 O femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani,
Xun tewresh késilige giriptar bolghinigha on ikki yil bolghan bir ayal bar bolup,
26 și care suferise multe de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea și nu se simțea mai bine, ci mai mult se înrăutățea,
u nurghun téwiplarning qolida köp azab tartip, bar-yoqini xejlep tügetken bolsimu, héchqandaq ünümi bolmay, téximu éghirliship ketkenidi.
27 și care, după ce a auzit cele despre Isus, s-a apropiat de El în mulțime și s-a atins de hainele Lui.
Bu ayal Eysa heqqidiki geplerni anglap, xalayiqning otturisidin qistilip kélip, arqa tereptin uning tonini silidi.
28 Căci ea zicea: “Dacă mă voi atinge de hainele Lui, mă voi face bine.”
Chünki u könglide: «Uning tonini silisamla saqaymay qalmaymen» dep oylighanidi.
29 Imediat, curgerea sângelui ei a secat și ea a simțit în trupul ei că este vindecată de suferința ei.
Xun shuan toxtap, ayal késel azabidin saqaytilghanliqini öz ténide sezdi.
30 Îndată Isus, văzând că puterea a ieșit din El, s-a întors în mulțime și a întrebat: “Cine s-a atins de hainele Mele?”
Eysa derhal wujudidin qudretning chiqqanliqini sézip, xalayiqning ichide keynige burulup: — Kiyimimni silighan kim? — dep soridi.
31 Ucenicii Lui I-au zis: “Vezi mulțimea care Te strânge și zici: “Cine S-a atins de Mine?””
Muxlisliri uninggha: — Xalayiqning özüngni qistap méngiwatqanliqini körüp turuqluq, yene: «Méni silighan kim?» dep soraysen’ghu? — déyishti.
32 S-a uitat în jur ca să o vadă pe cea care făcuse acest lucru.
Biraq Eysa özini silighuchini tépish üchün téxiche etrapigha qarawatatti.
33 Dar femeia, temându-se și tremurând, știind ce i se făcuse, a venit, a căzut înaintea lui și i-a spus tot adevărul.
Özide néme ishning yüz bergenlikini sezgen ayal qorqup-titrigen halda kélip uning aldigha yiqildi we uninggha heqiqiy ehwalni pütünley éytti.
34 El i-a zis: “Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă. Du-te în pace și vindecă-te de boala ta.”
U uninggha: — Qizim, ishenching séni saqaytti! Tinch-xatirjemlikte qayt! Késilingning azabidin saqayghin, — dédi.
35 Pe când vorbea El încă, au venit niște oameni de la casa conducătorului sinagogii și au zis: “Fiica ta a murit. De ce să-l mai deranjezi pe Învățător?”
U bu sözni qiliwatqanda, sinagogning chongining öyidin beziler kélip uninggha: Qizingiz öldi. Emdi ustazni némishqa yene aware qilisiz?! — déyishti.
36 Dar Isus, când a auzit mesajul rostit, a zis îndată conducătorului sinagogii: “Nu te teme, ci crede!”
Lékin Eysa bu sözlerni anglap derhal sinagogning chongigha: Qorqmighin! Peqet ishenchte bol! — dédi.
37 Și nu a lăsat pe nimeni să-L urmeze, decât pe Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
U peqet Pétrus, Yaqup we Yaqupning inisi Yuhanna bilen yolgha chiqti; bashqa héchkimning özi bilen bille bérishigha yol qoymidi.
38 A ajuns la casa conducătorului sinagogii și a văzut zarvă, plânsete și jale mare.
U sinagogning chongining öyi aldigha kelgende, qiyqas-chuqanni, xalayiqning qattiq nale-peryad we ah-zar kötürgenlikini körüp,
39 După ce a intrat înăuntru, le-a zis: “De ce faceți zarvă și plângeți? Copilul nu este mort, ci a adormit”.
öyge kirip ulargha: — Némishqa qiyqas-chuqan we ah-zar kötürisiler? Bala ölmeptu, uxlap qaptu, — dédi.
40 L-au batjocorit. Dar el, după ce i-a scos pe toți afară, a luat pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei care erau cu el și a intrat în locul unde zăcea copila.
Ular uni mesxire qilishti; lékin u hemmeylenni tashqirigha chiqiriwétip, balining ata-anisini we öz hemrahlirini élip, bala yatqan öyge kirdi.
41 Luând copila de mână, i-a zis: “Talitha cumi!”, ceea ce înseamnă, interpretându-se: “Fetiță, îți spun, ridică-te!”.
U balining qolini tutup, uninggha: «Talita kumi» dédi. Bu sözning menisi «Qizim, sanga éytimenki, ornungdin tur» dégenlik idi.
42 Imediat fata s-a ridicat și a mers, căci avea doisprezece ani. Ei au rămas uimiți cu mare uimire.
Qiz derhal ornidin turup mangdi (u on ikki yashta idi). Ular bu ishqa mutleq heyran qélishti.
43 El le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe acest lucru și a poruncit să i se dea ceva de mâncare.
U ulargha bu ishni héchkimge éytmasliqni qattiq tapilidi, shundaqla qizgha yégüdek birnéme bérishni éytti.
