Marcu 4
1 Și a început din nou să învețe pe malul mării. S-a adunat la El o mare mulțime, așa că a intrat într-o corabie în mare și a șezut jos. Toată mulțimea era pe uscat, lângă mare.
Kayi Yesu walatatika kwiyisha mumbali mwa lwenje. Likoto linene lya bantu lyalabungana nkwalikuba, cakwinseti walatanta mubwato mwalakekala capataliko, nalyo likoto lya bantu lyalekala kumunta mumbali mwa lwenje.
2 El i-a învățat multe lucruri în parabole și le spunea în învățătura sa:
Walatatika kubeyisha bintu bingi mumikonshanyo. Walambeti,
3 “Ascultați! Iată, agricultorul a ieșit să semene.
“Kamunyumfwani! Muntu naumbi walaya kumwaya mbuto mulibala.
4 În timp ce semăna, o parte din sămânță a căzut pe drum, iar păsările au venit și au mâncat-o.
Mpwalikumwaya mbuto, nashimbi shalawila mumbali mwanshila, neco kwalesa bikeni byalashilya.
5 Alte semințe au căzut pe un teren stâncos, unde era puțin pământ, și imediat au răsărit, pentru că nu aveau pământ adânc.
Mbuto nashimbi shalawila pa mabwe pabula bulongo bwingi. Shalamena bwangu, pakwinga nkapalikuba bulongo bwingi.
6 Când a răsărit soarele, s-a pârjolit; și, pentru că nu avea rădăcină, s-a uscat.
Nomba lisuba mpolyatantako, mumena walanyana ne lumwi pakwinga nkashalikuba ne myanda yashimpa.
7 Alții au căzut între spini, iar spinii au crescut și l-au înăbușit, și nu a dat niciun rod.
Mbuto nashimbi shalawila pa myunga, nomba myunga yalakula ne kufwekelela mumena, neco uliya kusema bisepo.
8 Altele au căzut în pământ bun și au dat rod, crescând și înmulțindu-se. Unii au produs de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori, iar alții de o sută de ori mai mult.”
Nomba nashimbi shalawila pabulongo bwabolela, shalamena ne kukula cena, shalatatika kusema bisepo, nashimbi makumi atatu, nashimbi makumi asanu ne limo, nashimbi shalasema mwanda umo kupita mbuto shalamwaiwa.”
9 El a spus: “Cine are urechi de auzit, să audă.”
Pakupwililisha, Yesu walambeti, “Uyo ukute matwi anyumfwe!”
10 Când a rămas singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre pilde.
Yesu mpwalekala enka, nabambi balikuba bekala pepi nendi pamo ne basa likumi ne babili balesa kumwipusha sha mikoshanyo isa.
11 El le-a spus: “Vouă v-a fost dat misterul Împărăției lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară, toate lucrurile se fac în parabole,
Nendi walabakumbuleti, “Amwe mulapewa casolekwa ca Bwami bwa Lesa, nomba kuli balikunsa byonse bilenshikinga mu mikoshanyo
12 pentru ca “văzând să vadă și să nu priceapă, și auzind să audă și să nu înțeleagă, ca nu cumva să se întoarcă și să li se ierte păcatele”.”
kwambeti, “kulanga kabalanga, nsombi kabatalangishishi, kunyumfwa kabayumfwa, nomba kabatanyumfwishishi, pakwinga na bensoco, ngabasanduka, Nendi Lesa ngaubalekelela.”
13 El le-a zis: “Nu înțelegeți pilda aceasta? Cum veți înțelege toate parabolele?
Yesu walabepusheti, “Sena nkamuna munyumfwishisha mukoshanyo uwu? Inga lino nimukanyumfwishisheconi mikoshanyo naimbi?
14 Fermierul seamănă cuvântul.
Shikumwaya mbuto ulyeti shikukambauka maswi a Lesa.
15 Cei de pe drum sunt cei în care este semănat cuvântul; și când au auzit, îndată vine Satana și ia cuvântul care a fost semănat în ei.
Mbuto shalakawila mumbali munshila, shilemanininga bantu bakute kunyumfwa maswi a Lesa, nomba banyumfwa, cabwangubwangu Satana ukute kwisa kwafunyamo maswi amwaiwa mukati mwabo.
16 Aceștia, la fel, sunt cei semănați pe locurile stâncoase, care, când au auzit cuvântul, îndată îl primesc cu bucurie.
Kayi mbuto shisa shalakawila pa mabwe, shilemanininga bantu bakute kunyumfwa maswi a Lesa ne kwatambula pa cindi copeleco mwakukondwa.
17 Ei nu au rădăcină în ei înșiși, ci sunt de scurtă durată. Când apare opresiunea sau persecuția din cauza cuvântului, imediat se poticnesc.
Nomba pakwinga maswi awo aliyawa miyanda, bakute kulikakatishako kacindi kafupi. Bacana mapesho ne bishikubaba pacebo ca maswi a Lesa, bakute kutyompwa bwangu.
18 Alții sunt cei care sunt semănați printre spini. Aceștia sunt cei care au ascultat cuvântul,
Nomba mbuto nashimbi shalakawila pa myunga, shilemanininga bantu bakute kunyumfwa maswi a Lesa,
19 dar grijile acestui veac, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri care intră în el înăbușă cuvântul și acesta devine neînsuflețit. (aiōn g165)
nomba cebo cakufula kwa bishikutatisha pa buyumi bwabo pacindi cino, ne bwikalo bwalunkumbwa lwabuboni, ne bintu nabimbi, bikute kwingila ne kufwekelela maswi awa, neco nkakute kusema bisepo. (aiōn g165)
20 Cei care au fost semănați pe pământ bun sunt cei care aud cuvântul, îl acceptă și fac rod, unii de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori și alții de o sută de ori.”
Imbuto isho shalakawila pa bulongo bwabolela, shilemanininga bantu bakute kunyumfwa maswi a Lesa ne kwatambula cena, ne kusema bisepo makumi atatu, nashimbi makumi asanu ne limo, nashimbi mwanda umo kupita isho shalabyalwa.”
21 El le-a zis: “Oare se aduce o lampă pentru a fi pusă sub coș sau sub pat? Nu este pusă pe un suport?
Pacindi copeleco walabepusheti, “Nkabakute kufwekelela lampi mu mutanga, nambi kubika panshi pabulili, sena ncobakute kwinsa? Sena nkabakute kubika lampi pantangalala?
22 Căci nimic nu este ascuns, decât ca să fie făcut cunoscut, și nimic nu a fost făcut secret, decât ca să iasă la lumină.
Paliya bintu byasolekwa, byeti bikabule kuyubululwa. Kayi paliya bintu byafwekwa byeti bikabule kufwekulwa.
23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.”
Uyo ukute matwi anyumfwe!”
24 Și le-a zis: “Luați aminte la ce auziți. Cu orice măsură veți măsura, vi se va măsura și vouă; și vouă, celor ce ascultați, vi se va da mai mult.
Yesu walambeti, “Shakoni mano kuli mbyomulanyumfunga. Mupimo ngomulapimininga banenu, munshila imo imo ne njamwe nibakamupimineko, cakubinga nibaka musankanishilepo.
25 Căci oricui are, i se va da mai mult; iar celui care nu are, chiar și ceea ce are i se va lua.”
Pakwinga uyo ukute bingi nakapewe bingi, nomba uyo ukuteko kang'ana, nambi kopelako nkalayeyengeti ukakute nibakamulamune.”
26 El a zis: “Împărăția lui Dumnezeu este ca și cum un om ar arunca sămânță pe pământ,
Yesu walambeti, “Bwami bwa Lesa buli mbuli muntu ukute kumwaila mbuto pa bulongo,
27 și ar dormi și s-ar scula zi și noapte, iar sămânța ar răsări și ar crește, fără să știe cum.
ukute kuya kona mashiku ne kupunduka bwaca, nasho mbuto shisa shamwaiwa shikute kumena ne kukula. Nomba moshikute kukulila, nkakute kwinshibapo sobwe.
28 Pentru că pământul dă roade de la sine: mai întâi firul, apoi spicul, apoi bobul plin în spice.
Bulongo pacabo bwine bukute kumenesha, mukuya kwa cindi ngala shikute kuboneka, kayi mukuya kwa cindi kukute kupula tubeshi, kumapwililisho kwakendi, inseke shakoma shikute kubamo.
29 Dar când rodul este copt, îndată se pune secera, pentru că a venit secerișul.”
bisepo byakoma ukute kubiyangula ne Jekesi, pakwinga cindi ca kutebula cilakwana.”
30 El a zis: “Cum vom asemăna noi Împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă o vom ilustra?
Yesu walabepusheti, “Inga Bwami bwa Lesa tubwelanishe necani? Nambi tubwambe mumukoshanyo ulyeconi?
31 Este ca un grăunte de muștar, care, deși este mai mic decât toate semințele care sunt pe pământ,
Bulyeti kambuto ka masitadi, ako pa cindi ca kukabyala kakute kakali kang'ana pa mbuto shonse shakubyala sha pacishi ca panshi.
32 totuși, după ce este semănat, crește și devine mai mare decât toate ierburile și scoate ramuri mari, încât păsările cerului pot să se adăpostească la umbra lui.”
Nomba kabyalwa kakute kumena ne kukula kupita mbuto shonse sha matewu shili mulibala, kakute kuba ne misampi inene, cakwinseti bikeni bikute kupangilamo bisangala mulumfwile.”
33 Cu multe pilde ca acestea le spunea cuvântul, după cum puteau ei să-l audă.
Yesu walikukambaukila bantu mulumbe mumikoshanyo ingi yamushobowu, mbuli mobelela kukonsha kunyumfwila.
34 Fără o pildă nu le vorbea; dar în particular, discipolilor Săi le explica totul.
Cakubinga uliya kwambapo nabo ciliconse kwakubula mukoshanyo, nsombi beshikwiya bakendi bonka embwali kubapandulwila byonse babanga pa lubasu bonka.
35 În ziua aceea, când s-a făcut seară, le-a zis: “Să trecem dincolo.”
Pa busuba bopelobo mansailo, Yesu walambila beshikwiya bakendi eti, “Katutampukilako kutala kwa lwenje.”
36 Lăsând mulțimea, l-au luat cu ei, așa cum era, în barcă. Și alte bărci mici erau cu el.
Neco balashiya likoto lya bantu, ne kutanta nendi mubwato mbwalikubamo, kayi palikuba mato ambi.
37 S-a iscat o furtună mare de vânt și valurile băteau în barcă, atât de mult încât barca era deja plină.
Pacindici kwalesa lukumpwe lunene lwa ngofu, neco mankape alatatika kuma ku bwato, palashala pang'ana kwambeti bwato bwibile.
38 El însuși era în pupa, dormind pe pernă; l-au trezit și l-au întrebat: “Învățătorule, nu-ți pasă că suntem pe moarte?”
Nsombi Yesu walikuba mu bwato kunyuma, kaliwona tulo kali watamina pa mutamino. Beshikwiya bakendi balamunyukumuna ne kumwambileti, “Bashikwiyisha, nkamulashingonga mano, kwambeti tulipepi kufwa?”
39 El s-a trezit, a mustrat vântul și a zis mării: “Pace! Liniștește-te!” Vântul a încetat și a fost o mare acalmie.
Walapashamuka ne kulucancilila lukupwe ne kulwambileti “Leka!” Kayi ne kwambila mankape, “Tontola!” Popelapo lukupwe lwalacileka, nawo mankape pa lwenje alamwena tonto.
40 El le-a zis: “De ce vă este atât de frică? Cum se face că nu aveți credință?”.
Neco Yesu walabepusheti, “nicani ncemwabela ne buyowa bwa swaswalo? Sena mucili babula lushomo?”
41 Ei s-au înspăimântat foarte tare și ziceau unul către altul: “Cine este Acesta, încât și vântul și marea Îl ascultă?”
Nsombi nabo balanyumfwa buyowa ne kutatika kwamba kuli umo ne munendi eti, Inga uyu “Niyani cakwinseti lukupwe ne mankape pa lwenje byonse bilamunyumfwilanga!”
