Marcu 4
1 Și a început din nou să învețe pe malul mării. S-a adunat la El o mare mulțime, așa că a intrat într-o corabie în mare și a șezut jos. Toată mulțimea era pe uscat, lângă mare.
Ahanda abha manyizywe mu shinjhe izhumbi. Ni bhunga ingosi ihubhungana ihazyhungula, ahinjila muhati inyitu li musumbi, ahakhala. Ibhuga yunthi ihali izywungulile mushinje munsumbi mu fukweni.
2 El i-a învățat multe lucruri în parabole și le spunea în învățătura sa:
Abhamanyizhwa inongwa inyinji huvifwani, ayanga wa bhene hunsundo zyakwe.
3 “Ascultați! Iată, agricultorul a ieșit să semene.
Uvhi ikopba ihabhalile atote.
4 În timp ce semăna, o parte din sămânță a căzut pe drum, iar păsările au venit și au mâncat-o.
Pali atota, zimo imbeyu zyalagala mwidala, inyonyizywahinza zywalya.
5 Alte semințe au căzut pe un teren stâncos, unde era puțin pământ, și imediat au răsărit, pentru că nu aveau pământ adânc.
Imbeyu zimo zywalaga mumwala, pasipali ninzhi inyinji iyaye. Mara zikanyauka, kwa sababu hazikuwa na udongo wakutosha.
6 Când a răsărit soarele, s-a pârjolit; și, pentru că nu avea rădăcină, s-a uscat.
Lelo isanya palyahatukula, zywatenguha, lelo pheposazywali na kholo zyahumaa.
7 Alții au căzut între spini, iar spinii au crescut și l-au înăbușit, și nu a dat niciun rod.
Imbeyu zimo zywalagala pahati pamivhwa. Amivhwagazi puta, saga zhwasiga indundu zywa zwunthi.
8 Altele au căzut în pământ bun și au dat rod, crescând și înmulțindu-se. Unii au produs de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori, iar alții de o sută de ori mai mult.”
Imbeyu izwenje zhwalagala munzhi inyinza zhwapa indundu pazi wonjelela, zimo zihasagala along gatatu sana, zimo malogo tanda, na zimo malogo mia.”
9 El a spus: “Cine are urechi de auzit, să audă.”
Ahayanga, “Wabhunti uwi makutu agahuvhwe, naayuvhaje!”
10 Când a rămas singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre pilde.
U Yesu pahavha mwene, bhala habha phiphi nu mwene bhala ilongo nabhantu bhantu bhahabhuzywa ehusu ivifwani.
11 El le-a spus: “Vouă v-a fost dat misterul Împărăției lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară, toate lucrurile se fac în parabole,
Ahayanga wavhene, “Amwe mpewilwe utawala uwa Nguluvhi. Lelo bhala abhalihunzi shila hatu wayanje nivifwani, ili gawenya, ena wenya,
12 pentru ca “văzând să vadă și să nu priceapă, și auzind să audă și să nu înțeleagă, ca nu cumva să se întoarcă și să li se ierte păcatele”.”
lelo hawenya, phepo pahuvhwa, lelo sahuvhwa wawenya, lelo sawenya wala hawe lewa nahuvhe, lelo gabhe bhagaluhananga Ungulubhi abhahoshelanga.”
13 El le-a zis: “Nu înțelegeți pilda aceasta? Cum veți înțelege toate parabolele?
Ahayanga wabhene, “Ishi samuwelewa ivifwani ivhi? Mugawezwa bhuli awelewe ifwani ivhinje?
14 Fermierul seamănă cuvântul.
Ikopha itotile izyo.
15 Cei de pe drum sunt cei în care este semănat cuvântul; și când au auzit, îndată vine Satana și ia cuvântul care a fost semănat în ei.
Lelo bhala bhalagala mushinjhe mwidala, papizywa lwatotilwe. Pala pabhahuvha, pepo uSetano ahiza naweje izywo lila lwatotilwe muhati yao.
16 Aceștia, la fel, sunt cei semănați pe locurile stâncoase, care, când au auzit cuvântul, îndată îl primesc cu bucurie.
Na bhamo bhala bhatwa mumwala palyuvha izywa, shalubhilo shalulo bhalipola huwaushe.
17 Ei nu au rădăcină în ei înșiși, ci sunt de scurtă durată. Când apare opresiunea sau persecuția din cauza cuvântului, imediat se poticnesc.
Sabhanakholo gangunthi muhahati yao, lelo vhajimba humuda ufupi. Amayimba na yushe wao paviweza hunongwa yizyo vhafiha bhambumila.
18 Alții sunt cei care sunt semănați printre spini. Aceștia sunt cei care au ascultat cuvântul,
Bhamo vhala bhatotwa kati yimivha bhahuvha izywo,
19 dar grijile acestui veac, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri care intră în el înăbușă cuvântul și acesta devine neînsuflețit. (aiōn g165)
lelo ayimba agamunzhi akhopelwe nishuma nivinyonya zwa mambo aganji, huhuwaingia nasupe izywo na limenwa apape amadudu. (aiōn g165)
20 Cei care au fost semănați pe pământ bun sunt cei care aud cuvântul, îl acceptă și fac rod, unii de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori și alții de o sută de ori.”
Na bhawili abhabhatotilwe munzhi inyinza. Bhalwuvha izywo nali pashele bhapapa amandundu: bhamo malongo gatatu bhamo malongo tanda bhamo mia moja.”
21 El le-a zis: “Oare se aduce o lampă pentru a fi pusă sub coș sau sub pat? Nu este pusă pe un suport?
U Yesu abhambula, “Je unaleta ta ndani ya nyumba nakuweka panzhi ishitundu, au pansi pashitala? Uleta muhati na bhishe pamwanya pakinara.
22 Căci nimic nu este ascuns, decât ca să fie făcut cunoscut, și nimic nu a fost făcut secret, decât ca să iasă la lumină.
Na hami hahabhajile afise asahagabhoneha, nahakuna siri iyasiga abhapazeru.
23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.”
Khawele uwimakutu gahuvhe ayuvhwaje!”
24 Și le-a zis: “Luați aminte la ce auziți. Cu orice măsură veți măsura, vi se va măsura și vouă; și vouă, celor ce ascultați, vi se va da mai mult.
Akawaambia, “Mubhanje maso na hala amuhuvhwa, alingane ishipimo shila ishampima ndio shisho shamwapimilwa shayonjelezewa hulimwe.
25 Căci oricui are, i se va da mai mult; iar celui care nu are, chiar și ceea ce are i se va lua.”
Afutane aje uhula uwanao ayejelela vinji tee, ulakwasanao afume wamwe ene vyayegwa navila uvya navyo.”
26 El a zis: “Împărăția lui Dumnezeu este ca și cum un om ar arunca sămânță pe pământ,
Ayanga, “Utawala uwa Ngulubhi ufananasiwa nu muntu uwa vyala imbeyu mwilongo.
27 și ar dormi și s-ar scula zi și noapte, iar sămânța ar răsări și ar crește, fără să știe cum.
Pahagona adamula na shabwi imbeyu zyatiuha nakule, ikiwa haga hamanya shifumile.
28 Pentru că pământul dă roade de la sine: mai întâi firul, apoi spicul, apoi bobul plin în spice.
Izhi ifumia imbeyu yiiyo asoti amatundu baada yipo uwezya, nanthele imbeyu izyazikhomile.
29 Dar când rodul este copt, îndată se pune secera, pentru că a venit secerișul.”
Lelo imbeyu ya payakho ma atwala inhengo, pipo avune hufishile.”
30 El a zis: “Cum vom asemăna noi Împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă o vom ilustra?
Ayaanga, “Tufwananiswe utawala wa Ngulubhi nahanthushi, au tumile hanthuuli amatumile hanthu uwuli awelezyezye?
31 Este ca un grăunte de muștar, care, deși este mai mic decât toate semințele care sunt pe pământ,
Ili nishi imbeyu yiladai, lelo pihatotwaga hali hadodo sana kuko imbeyu zywunthi munshi.
32 totuși, după ce este semănat, crește și devine mai mare decât toate ierburile și scoate ramuri mari, încât păsările cerului pot să se adăpostească la umbra lui.”
Hata lula ulwitothilwe igosi sana kuliko vhu nthi ivha vitotilwe mubusitani ivheha inzamba ingosi nazi inyenji ziwezya akhale nabheshe ivhansu ali nganaje inzunda yakwe.”
33 Cu multe pilde ca acestea le spunea cuvântul, după cum puteau ei să-l audă.
Amafano aminji amanyizywe ayanjile inongwa wa bhene, shinza ishabhawezizye awelewe,
34 Fără o pildă nu le vorbea; dar în particular, discipolilor Săi le explica totul.
haga ayangaga anabho bila fwano. Lelo lula ulimwene, ahabha bhula asundwa bhakwe shila hantu.
35 În ziua aceea, când s-a făcut seară, le-a zis: “Să trecem dincolo.”
Lelo isiku ilwo ulwe vhela pawafishile, ayanga wabhene,
36 Lăsând mulțimea, l-au luat cu ei, așa cum era, în barcă. Și alte bărci mici erau cu el.
“Sanli upande uwa bhili”. Pipo bhaileha ibhuga, bhahamwenga uYesu, uwakati bhuwo ahavha mwituli. Amatuli aganji galipandwimo numwene.
37 S-a iscat o furtună mare de vânt și valurile băteau în barcă, atât de mult încât barca era deja plină.
Ihala ihali ihavhulungwe amawimbi gahijilaga muhati mwintuli na ituli nagamimile.
38 El însuși era în pupa, dormind pe pernă; l-au trezit și l-au întrebat: “Învățătorule, nu-ți pasă că suntem pe moarte?”
Lelo uYesu yuyo alikuwa kwenye shetri, ali agonelile mwisoho. Bhahadamusya, bhayanga, “Wamwalimo, hangu saga ati tufwa?”
39 El s-a trezit, a mustrat vântul și a zis mării: “Pace! Liniștește-te!” Vântul a încetat și a fost o mare acalmie.
Abhuha audamila ihala aibhula inzumbi, '“Ibhe shinza, huwaushe”. Ihala ihaleha, wahavha miee sana.
40 El le-a zis: “De ce vă este atât de frică? Cum se face că nu aveți credință?”.
Ayanga wa bhene, “Yenu mu hwogopa? Samulinima bado?”
41 Ei s-au înspăimântat foarte tare și ziceau unul către altul: “Cine este Acesta, încât și vântul și marea Îl ascultă?”
Bhahabha nihofu moyo gabho bhayangana vhene kwa vhene, “Unu yunanu antele, hata ihula ihumwogopa?”.
