Marcu 15
1 Îndată de dimineață, preoții cei mai de seamă, împreună cu bătrânii, cărturarii și tot consiliul, s-au sfătuit, au legat pe Isus, L-au dus și L-au predat lui Pilat.
Pawushiiti, watambika wakulu wa numba ya Mlungu watenditi lishawuli pamuhera na wazewi na wafunda wa malagaliru na wantu wa shiyotera motu woseri, wamtawa Yesu pingu wamjega pashiyotera motu pa Pilatu.
2 Pilat l-a întrebat: “Ești Tu regele iudeilor?”. El a răspuns: “Așa spui tu”.
Pilatu kamkosiya Yesu, “Hashi, gwenga gwa Mfalumi gwa Wayawudi?” Yesu kamwankula, “Yina, gwenga gutakula.”
3 Preoții cei mai de seamă L-au acuzat de multe lucruri.
Watambika wakulu wampayiliti Yesu vitwatira vivuwa.
4 Pilat l-a întrebat din nou: “Nu ai răspuns? Vezi câte lucruri depun împotriva ta!”
Pilatu kamkosiya kayi Yesu, “Hashi gwankula ndiri shisoweru? Guloli ntambu yawalaviya masitaka gavuwa kwaku.”
5 Dar Isus n-a mai răspuns nimic, așa că Pilat s-a mirat.
Kumbiti Yesu kankula ndiri shisoweru, ata Pilatu kalikangasha.
6 Și la sărbătoare le dădea drumul la un prizonier, pe oricine îi cereau.
Kila Shipindi sha msambu gwa Pasaka, Pilatu kaweriti na shitiba sha kuwavugulira mtatilwa yumu yawamfira.
7 Era unul numit Baraba, legat împreună cu tovarășii săi de insurecție, oameni care, în timpul insurecției, săvârșiseră o crimă.
Su, kuweriti na muntu yumu yawamshema Baraba, yakaweriti wamtatira pamuhera na wamonga wawalagiti wantu pawaweriti wakusonguziya.
8 Mulțimea, strigând cu voce tare, a început să-i ceară să facă pentru el ceea ce făcea întotdeauna pentru ei.
Wantu wavuwa wamgendera Pilatu wamluwa kawatenderi handa shitiba shakuwi.
9 Pilat le-a răspuns: “Vreți să vi-l eliberez pe Regele iudeilor?”
Pilatu kawakosiya, “Hashi, mfira nuwavuguliri Mfalumi gwa Wayawudi?”
10 Pentru că a înțeles că preoții de seamă l-au predat din invidie.
Katakula hangu toziya kavimaniti kala handa watambika wakulu wamjegeriti Yesu toziya ya weya.
11 Dar preoții cei mai de seamă au stârnit mulțimea, ca el să le elibereze în schimb pe Baraba.
Kumbiti Watambika wakulu wawasonguziyiti wantu wamluwi Pilatu kamvuguliri Baraba.
12 Pilat i-a întrebat din nou: “Ce să fac atunci cu cel pe care voi îl numiți Regele iudeilor?”
Pilatu kawakosiya kayi, “Su, mfira ntendi hashi na muntu ayu yamumshema Mfalumi gwa Wayawudi?”
13 Și au strigat din nou: “Răstignește-L!”
Wantu woseri washowangana kayi pawatakula, “Gumkong'onderi palupingika!”
14 Pilat le-a zis: “Ce rău a făcut?” Dar ei au strigat foarte tare: “Răstignește-L!”
Kumbiti Pilatu kawakosiya, “gwa shishi! Katenda shidoda gaa?” Kumbiti womberi wongera kushowangana, “Gumkong'onderi misumali mulupingika!”
15 Pilat, vrând să mulțumească norodul, i-a dat drumul lui Baraba, iar pe Isus, după ce l-a biciuit, l-a dat spre răstignire.
Pilatu kafiriti kulifiliziya lipinga lya wantu awa, su, kamlekeziya Baraba kulawa mushibetubetu. Kawagambira wanjagila wamkomi ntomondu Yesu na wamkong'onderi misumali mulupingika!
16 Soldații l-au dus în curtea care este pretoriul și au chemat toată cohorta.
Shakapanu wanjagila wamjegiti Yesu muluwaga muliboma lya Pilati mkulu gwa isi, wawajojinira shipinga shakuwi shoseri.
17 L-au îmbrăcat cu purpură; și i-au împletit o coroană de spini, pe care i-au pus-o.
Wamvalisiya nguwu ya zambalawu, wapota lijenjeri lya misontu wamvalisiya mumtuwi.
18 Au început să-l salute: “Slavă, rege al iudeilor!”.
Wanja kumlamsiya, “Mwika Mfalumi gwa Wayawudi!”
19 I-au lovit capul cu o trestie, l-au scuipat și, plecându-și genunchii, i-au adus omagiu.
Wamkoma mumtuwi kwa ludengi, wamtemera mata, wamsuntamalira na kumng'ong'onelera.
20 După ce și-au bătut joc de el, i-au luat mantia de purpură și i-au pus hainele lui. L-au dus afară ca să-l răstignească.
Pawamshinigira kala wamvuliti lihabiti lilii, wamvalisiya nguwu zakuwi, shakapanu wamjega kumpingika.
21 Și au silit pe unul care trecea pe acolo, venind de la țară, Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să meargă cu ei, ca să-și poarte crucea.
Pawaweriti munjira, waliwoniti na muntu yumu yawamshema Simoni, muntu gwa lushi lwa Kureni. Yomberi kaweriti tati gwa Alekizanda na Rufu na Shipindi ashi kaweriti kankulawa kulirambu. Su, wamgambira katoli lupingika lwa Yesu.
22 L-au dus la locul numit Golgota, care înseamnă, fiind interpretat, “Locul unui craniu”.
Shakapanu wamjega Yesu mpaka pahali pawapashema Goligota, mana yakuwi, “Pahala pa Shipalakasa sha mtuwi.”
23 I-au oferit să bea vin amestecat cu smirnă, dar el nu l-a luat.
Wamupa divayi wahanganyikiti na mtera wagushema manimani, kumbiti yomberi kalemiti kulanda.
24 L-au răstignit, I-au împărțit hainele Lui și au tras la sorți ce să ia fiecare.
Su wampingika, wagawana nguwu yakuwi kwa kuzigalambuziya simbi wamuwi gaa hakapati shipandi sha nguwu.
25 Era ceasul al treilea când L-au răstignit.
Iweriti saa tatu mandawira pawampingikiti.
26 Și peste el era scrisă supranumele acuzării: “REGELE IUDEILOR”.
Na masitaka gakuwi gaweriti galembwa, “Mfalumi gwa Mayawudi.”
27 Împreună cu El au răstignit doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.
Pamuhera nayomberi wapingikitwi wakwapula wawili, yumu uwega wa kumshigi na yumonga uwega wakuwi wa kumliwu.
28 S-a împlinit Scriptura care zice: “A fost socotit împreună cu călcătorii de lege”.
Su lilembu litimii lyalitakula, “Wamwalangiti pamuhera na watenda vidoda.”
29 Cei ce treceau pe acolo Îl huleau, clătinându-și capetele și zicând: “Tu, care ai distrus templul și l-ai zidit în trei zile,
Wantu waweriti wankupita pahala panu wamwigilangiti, pawatikiziya mituwi yawu na kutakula, “Aha! Gwenga gutakuliti gumweni guweza kubomola Numba nkulu ya Mlungu na kunyawa kwa mashaka matatu!
30 mântuiește-te și coboară-te de pe cruce!”
Vinu, gusuluki mlupingika gulilopozii gumweni!”
31 La fel și preoții cei mai de seamă, care își băteau joc între ei împreună cu cărturarii, ziceau: “A mântuit pe alții. El nu se poate salva pe sine însuși.
Nawomberi watambika wakulu pamuhera na wafunda wa malagaliru wamshinigiriti pawalitakuziana, “Kawalopoziya wamonga, kumbiti kulilopola mweni kasinda!
32 Hristosul, Împăratul lui Israel, să se coboare acum de pe cruce, ca să-l vedem și să-l credem.” Cei care au fost răstigniți împreună cu el l-au insultat și ei.
Eti yomberi ndo Kristu, Mtuwa gwa Israeli! Kasuluki kulawa mlupingika su tuwoni na kujimira.” Ata wantu walii wawapingikitwi pamuhera nayomberi wamlongiti.
33 Când a venit ceasul al șaselea, a fost întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.
Kwanjira saa sita pamusi mpaka saa tisa kuweriti liwindu isi yoseri.
34 La ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: “Eloi, Eloi, lama sabachthani?”, ceea ce înseamnă, fiind interpretat: “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”
Saa tisa pamii Yesu kalila kwa liziwu likulu, pakalonga, “Eloyi, Eloyi, lema sabakitani?” Mana yakuwi, “Mlungu gwangu, Mlungu gwangu mbona gundeka?”
35 Unii din cei ce stăteau acolo, auzind, au zis: “Iată, cheamă pe Ilie.”
Wantu wamonga wawagolokiti paliya pawapikaniriti hangu, watakuliti, “Gupikiniri! Kankumshema Eliya.”
36 Unul a alergat și, umplând un burete plin de oțet, l-a pus pe o trestie și i-a dat să bea, zicând: “Lasă-l în pace. Să vedem dacă vine Ilie să îl dea jos”.
Muntu yumu katuga, katola lidodoki kalitawa mulupeleru lwa ludenki katota mudivayi isheshema, kamupa kalandi pakatakula, “Ebu tuloli handa Eliya hakizi kumsulusiya palupingika!”
37 Isus a strigat cu glas tare și și-a dat duhul.
Yesu kabota, shakapanu kahowa.
38 Voalul templului s-a rupt în două, de sus până jos.
Su, lipaziya lya Numba nkulu ya Mlungu lidegeka vipandi viwili kulawa kumpindi mpaka pasi.
39 Când centurionul, care stătea vizavi de el, a văzut că a strigat așa și că și-a dat ultima suflare, a zis: “Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
Mkulu yumu gwa wanjagila yakaweriti kagoloka kulongolu kwa lupingika kawoniti Yesu ntambu yakahowiti, kalonga, “Nakaka muntu ayu kaweriti Mwana gwa Mlungu!”
40 Erau și femei care priveau de departe, printre care Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel mic și a lui Iose și Salomeea,
Wadala wamu waloliti kwa kutali, muwamu mwawu kaweriti Maliya Magidalena na Salomi na Mariya mawu gwa ashina Yakobu mpusu na Yosefu.
41 care, când era în Galileea, L-au urmat și Îi slujeau, și multe alte femei care s-au suit cu El la Ierusalim.
Awa ndo wawamfatiti Yesu pakaweriti Galilaya na kumtendera. Kuweriti na wadala wamonga wavuwa wiziti Yerusalemu pamuhera na yomberi.
42 Și când s-a făcut seară, fiindcă era ziua pregătirii, adică ziua dinaintea Sabatului,
Shipindi sha pamii shisokiti kala. Ali liweriti Lishaka lya Matandiru, yani lishaka lyalilonguleriti Lishaka lya Kwoyera.
43 a venit Iosif din Arimateea, un sfetnic de seamă, care și el însuși aștepta Împărăția lui Dumnezeu. A intrat cu îndrăzneală la Pilat și a cerut trupul lui Isus.
Panu kiza Yosefu mwenikaya gwa Arimatayu, mjagira gwa Shiyotera motu mkulu, yawampananiti ligoya nentu. Yomberi viraa kaweriti kankulolera kwiza kwa Ufalumi wa Mlungu. Su, kamgenderiti Pilatu pota na lyoga, kaluwa wamupi nshimba ya Yesu.
44 Pilat a fost surprins să audă că era deja mort; și chemând centurionul, l-a întrebat dacă era mort de mult timp.
Pilatu kalikangasha kupikinira handa Yesu kahowiti kala. Su, kamshema Mkulu gwa wanjagila, kamkosiya handa Yesu kaweriti kahowa shipindi shivuwa.
45 Când a aflat de la centurion, i-a dat trupul lui Iosif.
Pilatu pawamgambiriti kala, kamgambiriti Yosefu katoli nshimba ya Yesu.
46 Acesta a cumpărat o pânză de in și, coborându-l, l-a înfășurat în pânză de in și l-a pus într-un mormânt care fusese tăiat într-o stâncă. A rostogolit o piatră la ușa mormântului.
Panu Yosefu kuhemera sanda ya shitani, kasulusiya pasi mauti galiya, kaviliga sanda. Kagatula mulipumba lyaliweriti walisongola mulitalawu, shakapanu kabilingisiya libuwi likulu kumlyangu.
47 Maria Magdalena și Maria, mama lui Iose, au văzut unde fusese pus.
Nawomberi Mariya Magidalena na Mariya mawu gwakuwi Yosefu wapawoniti pawagonjikiti nshimba ya Yesu.
