Marcu 14
1 Cu două zile înainte de Paști și de sărbătoarea azimilor, preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să-L prindă cu înșelăciune și să-L omoare.
Tahae lamkah hnin nit phoeiah Yoom neh vaidamding om pawn ni. Te vaengah khosoihham rhoek neh cadaek rhoek loh Jesuh te mebang tuengkhuepnah nen khaw tuuk tih ngawn ham a mae uh.
2 Căci ziceau: “Nu în timpul sărbătorii, pentru că s-ar putea să se facă o răscoală în popor”.
“Tedae khotue vaengah boel saeh, pilnam kah olpung kacan la om ve,” a ti uh.
3 Pe când era în Betania, în casa lui Simon leprosul, pe când ședea la masă, a venit o femeie cu un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump. Ea a spart vasul și l-a turnat pe capul lui.
Te phoeiah Jesuh te Bethany ah aka om hmaibae Simon im ah yalh. Anih te huta pakhat loh a paan tih botui lungbok a khuen pah. Te bang nardo cilh tah te a phutlo. Lungbok te a boh tih a lu te a suep pah.
4 Dar unii dintre ei erau indignați între ei și ziceau: “De ce s-a risipit mirul acesta?
Tedae amih khuiah te aka yakdam hlangvang om. Te dongah, “Baham nim botui he pocinah a khueh he?
5 Pentru că ar fi putut fi vândut cu mai mult de trei sute de denari și dat săracilor.” Așa că au cârtit împotriva ei.
He botui he denari yathum hlai la a yoih vetih khodaeng te a paek mako tila anih te a thanueih thil uh.
6 Dar Isus a zis: “Las-o în pace. De ce o tulburați? Ea a făcut o lucrare bună pentru Mine.
Tedae Jesuh loh, “Anih te hlah uh, balae tih anih te thakthaenah neh na toehuh. Kai dongah bibi then a saii.
7 Pentru că voi aveți mereu săraci cu voi și, oricând vreți, le puteți face bine, dar pe mine nu mă veți avea mereu.
khodaeng rhoek te nangmih taengah om uh taitu tih na ngaih uh vaengah amih ham a then na saii uh thai. Tedae kai ka om taitu moenih.
8 Ea a făcut tot ce a putut. Mi-a uns trupul mai dinainte pentru înmormântare.
A khueh duen te a saii coeng. Rhokhlaknah dongah ka pumsa he hluk hamla a sawn.
9 Cu siguranță vă spun că, oriunde se va propovădui această Bună Vestire în toată lumea, se va vorbi și despre ceea ce a făcut această femeie, ca o amintire a ei.”
Te dongah nangmih taengah rhep kan thui, Diklai pum kah olthangthen a hoe nah takuem ah anih loh a saii te khaw a kutmuei la a thui ni,” a ti nah.
10 Iuda Iscarioteanul, care era unul din cei doisprezece, s-a dus la preoții cei mai de seamă, ca să li-l predea.
Te phoeiah hlainit khuikah pakhat Judah Iskariot loh Jesuh te amih khosoihham rhoek taengah yoih hamla cet.
11 Aceștia, când au auzit, s-au bucurat și au făgăduit să-i dea bani. El a căutat cum ar putea să-l livreze în mod convenabil.
Te rhoek loh a yaak uh vaengah a uem uh tih anih te tangka paek ham a caeng uh. Te dongah anih voeih ham te a hoenghoep a dawn.
12 În prima zi a azimilor, când se jertfeau Paștile, ucenicii Lui L-au întrebat: “Unde vrei să mergem să pregătim ca să mâncați Paștile?”
Vaidamding kah lamhmacuek hnin kah yoom a ngawn uh vaengah a hnukbang rhoek loh amah taengah, “Melam na ngaih dae, ka cet uh saeh lamtah, yoom caak ham ka tarhoek uh eh,” a ti nah.
13 Și a trimis doi dintre ucenicii Săi și le-a zis: “Mergeți în cetate și vă va întâmpina un om care duce un ulcior cu apă. Urmați-l
Te dongah a hnukbang panit te a tueih. Te vaengah amih rhoi te, “Khopuei khuila cet rhoi lamtah tuitang dongah tui aka phuei hlang loh nangmih rhoi n'doe ni.
14 și, oriunde va intra, spuneți-i stăpânului casei: “Învățătorul spune: “Unde este camera de oaspeți, unde pot mânca Paștele cu discipolii mei?””.
Anih te vai rhoi lamtah a kun nah imkung te, 'Saya loh, 'Kai impahnah te melam a om, te rhoek ah ka hnukbang rhoek neh yoom ka ca uh mai eh,’ a ti, ti nah rhoi.
15 El însuși vă va arăta o cameră mare de sus, mobilată și pregătită. Pregătește-ne acolo”.
Te vaengah anih loh, “Imhman len a sikim la a rhoekbah te nangmih rhoi n'tueng bitni. Te vaengah mamih ham pahoi rhuengphong rhoi,” a ti nah.
16 Ucenicii Lui au ieșit, au intrat în cetate și au găsit lucrurile așa cum le spusese El și au pregătit Paștele.
Hnukbang rhoi te cet rhoi tih kho khuila a kun rhoi vaengah amih rhoi a uen bangla a hmuh rhoi tih yoom te a rhuengphong rhoi.
17 Când s-a făcut seară, a venit cu cei doisprezece.
Hlaem a pha vaengah hnukbang hlainit neh ha pawk.
18 Pe când ședeau și mâncau, Isus a zis: “Vă spun cu siguranță că unul dintre voi Mă va trăda — cel care mănâncă cu Mine.”
Te phoeiah a vael uh tih a caak uh vaengah Jesuh loh, “Nangmih taengah rhep ka thui. Nangmih khuikah pakhat, kai taengah aka ca loh kai m'voeih ni te,” a ti nah.
19 Și au început să se întristeze și să-L întrebe unul câte unul: “Nu cumva sunt eu?” Și un altul a zis: “Cu siguranță nu eu?”
Vik a kothae uh tih, pakhat phoeiah pakhat loh Jesuh te, “Kai mai khaming,” a ti nauh.
20 El le-a răspuns: “Este unul din cei doisprezece, cel care se scufundă cu Mine în mâncare.
Te dongah Jesuh loh amih te, “Hlainit khuikah pakhat, kai taengah baeldung khuila aka puei te.
21 Căci Fiul Omului merge așa cum este scris despre El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Mai bine pentru acel om ar fi fost mai bine să nu se fi născut.”
Hlang capa tah a kawng a daek tangtae bangla a caeh te thuem. Tedae anih hlang pakhat loh hlang capa a voeih te anunae. Tekah hlang te thaang pawt koinih anih ham then ni,” a ti nah.
22 Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine și, după ce a binecuvântat-o, a frânt-o, le-a dat-o și le-a zis: “Luați, mâncați. Acesta este trupul Meu”.
A caak uh vaengah, vaidam te a loh tih yoethen a paek. A aeh phoeiah amih te a doe tih, “He he kamah pum ni lo uh,” a ti nah.
23 A luat paharul și, după ce a mulțumit, le-a dat. Toți au băut din el.
Boengloeng te khaw a loh tih a uem phoeiah amih te a paek tih rhip a ok uh.
24 Și le-a zis: “Acesta este sângele Meu, al noului legământ, care se varsă pentru mulți.
Te phoeiah amih taengah, “He tah ka thii neh cungkuem ham ka long sak paipi ni.
25 Adevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viței de vie până în ziua când îl voi bea din nou în Împărăția lui Dumnezeu.”
Nangmih taengah rhep ka thui, Pathen kah ram ah a thai la ka ok nah khohnin duela misur thaih ka o voel loengloeng mahpawh,” a ti nah.
26 După ce au cântat un imn, au ieșit pe Muntele Măslinilor.
Te phoeiah a hlai doeah olives tlang la cet uh.
27 Isus le-a zis: “În noaptea aceasta, toți vă veți poticni din pricina Mea, căci este scris: “Voi lovi pe păstor și oile vor fi risipite”.
Te phoeiah Jesuh loh amih te, “Boeih n'khah uh ni. 'Tudawn te ka tam vetih tu rhoek te pam ni, ' tila a daek coeng.
28 Totuși, după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.”
Tedae kai ka thoh phoeiah Galilee la nangmih hmaiah ka lamhma ni,” a ti nah.
29 Dar Petru i-a zis: “Chiar dacă toți se vor supăra, eu nu mă voi supăra.”
Te dongah Peter loh Jesuh taengah, “Boeih a khah uh mai akhaw, kai van moenih,” a ti nah.
30 Isus i-a zis: “Adevărat îți spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte de a cânta cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.”
Te vaengah Jesuh loh anih te, “Namah taengah rhep kan thui, tihnin hlaem ah he ai hnavoei a khong hlanah nang loh kai he voeithum nan huek uh tak ni,” a ti nah.
31 Dar el a vorbit cu atât mai mult: “Chiar dacă va trebui să mor cu voi, nu mă voi lepăda de voi.” Și toți au spus același lucru.
Tedae, “Nang hamla kai ka duek te a kuek cakhaw nang kan huek uh tak loengloeng mahpawh,” khak a ti nah. Te vanbangla a tloe boeih long khaw a ti uh.
32 Și au ajuns la un loc numit Ghetsimani. El a zis ucenicilor Săi: “Ședeți aici, în timp ce Mă voi ruga.”
Te phoeiah Gethsemene aka ming nah hmuen la cet uh tih a hnukbang rhoek te, “Ka thangthui rhuetah tah heah he ana ngol uh,” a ti nah.
33 A luat cu El pe Petru, Iacov și Ioan și a început să fie foarte tulburat și necăjit.
Te phoeiah Peter, James neh Johan te amah taengla a khuen. Te vaengah ngaihmang neh khobing te a tong coeng.
34 El le-a zis: “Sufletul Meu este foarte întristat, până la moarte. Rămâneți aici și vegheați”.
Te dongah amih te, “Ka hinglu loh kothae a ming tih vat duek. Heah he naeh uh lamtah ana hak uh,” a ti nah.
35 A înaintat puțin, a căzut la pământ și s-a rugat ca, dacă se putea, să treacă de la el ceasul acela.
Tedae hawt lamhma tih lai ah bakop. Te vaengah coeng thai la a om atah a tue loh anih a khum tak ham ni a thangthui coeng.
36 Și a zis: “Abba, Tată, toate lucrurile sunt cu putință pentru Tine. Te rog, îndepărtează de la mine paharul acesta. Oricum, nu ceea ce doresc eu, ci ceea ce dorești Tu”.
Te vaengah, “Abba, a pa, nang ham tah boeih yoeikoek mai, hekah boengloeng he kai lamkah loh khoe mai. Tedae kai ngaih boel saeh lamtah namah ngaih mai saeh,” a ti.
37 El a venit, i-a găsit dormind și a zis lui Petru: “Simon, dormi? N-ați putut să vegheați un ceas?
Ha pawk vaengah amih a ih te a hmuh tih, Peter taengah, “Simon, na ip nama? Khonoek pakhat pataeng na hak thai mahnim?
38 Vegheați și rugați-vă, ca să nu intrați în ispită. Într-adevăr, duhul este binevoitor, dar carnea este slabă.”
Hak uh lamtah thangthuiuh. Te daengah ni cuekhalhnah khuiah na pha pawt eh. Mueihla loh a yakvawt ngawn dae pumsa loh tattloel,” a ti nah.
39 Și s-a dus iarăși și s-a rugat, zicând aceleași cuvinte.
Te phoeiah koep cet tih amah a thui tangtae ol neh thangthui.
40 S-a întors iarăși și i-a găsit dormind, căci aveau ochii foarte îngreunați; și nu știau ce să-i răspundă.
Koep ha pawk vaengah tah amih a ih a hmuh. Aka om rhoek te a mik loh a nan uh. Te dongah Jesuh a doo uh ham te ming uh pawh.
41 A venit a treia oară și le-a zis: “Dormiți acum și odihniți-vă. Este de ajuns. A sosit ceasul. Iată, Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor.
A pathum kah ha pawk vaengah amih te, “Yulh na ip uh tih caih laeh Tamah saeh. A tue ha pawk coeng. Hlang Capa tah hlangtholh rhoek kut ah a voeih coeng he.
42 Ridicați-vă! Haideți să mergem. Iată, cel care mă trădează este aproape”.
Thoo uh, cet uh pawn sih, kai aka voei tah, ha yoei coeng ke,” a ti nah.
43 Și îndată, pe când vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, și cu el o mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege, de la preoții cei mai de seamă, de la cărturari și de la bătrâni.
A thui li vaengah, hlainit khuikah pakhat Judah te pakcak ha pawk. Te vaengah anih te khosoihham neh, cadaek rhoek neh, patong rhoek kah a tueih hlangping loh cunghang neh thingboeng neh a pueiuh.
44 Cel care l-a trădat le dăduse un semn, zicând: “Pe cine voi săruta eu, acela este. Prindeți-l și duceți-l în siguranță”.
Te vaengah anih aka voei loh amih mikhip a paek tih, “Ka mok te tah anih ni. Anih te tuu uh lamtah rhep khuen uh,” a ti nah.
45 După ce a venit, îndată s-a apropiat de el și i-a zis: “Rabi! Rabi!” și l-a sărutat.
Te dongah ha pawk neh Jesuh te koe a paan tih, “Rhabbi,” a ti nah phoeiah a mok.
46 Ei au pus mâinile pe el și l-au prins.
Te rhoek loh kut a hlah thil uh tih Jesuh te a tuuk uh.
47 Dar unul dintre cei care stăteau acolo a scos sabia și a lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea.
Tedae aka pai khuikah pakhat loh cunghang te a yueh tih khosoihham kah sal te a boeng hatah a hna a pat pah.
48 Isus le-a răspuns: “Ați ieșit voi, ca un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți?
Te dongah Jesuh loh amih te a doo tih, “Dingca bangla, cunghang neh thingboeng neh kai tuuk ham nan suntlak thil uh.
49 Eu eram zilnic cu voi în templu, învățând, și nu m-ați arestat. Dar aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească Scripturile”.
Khohnin takuem nangmih taengah ka om tih bawkim ah ka thuituen vaengah kai na tuu uh pawh. Tedae he nen ni cacim tah a soep eh?,” a ti nah.
50 Toți l-au lăsat și au fugit.
Te vaengah Jesuh te a hlah uh tih boeih rhaelrham uh.
51 Și un tânăr l-a urmat, cu o pânză de in înfășurată peste trupul lui gol. Tinerii l-au apucat,
Tedae amah taengah aka bang cadong pakhat loh Jesuh pumtling te himbai neh a khuk hatah anih te khaw a tuuk uh.
52 dar el a lăsat pânza de in și a fugit de ei gol.
Te long khaw himbai te a hnoo tih pumtling la rhaelrham van.
53 L-au dus pe Isus la marele preot. Toți preoții cei mai de seamă, bătrânii și cărturarii au venit împreună cu el.
Jesuh te khosoihham taengla a khuen uh hatah khosoihham rhoek, patong rhoek neh cadaek rhoek loh boeih a khoong thil uh.
54 Petru Îl urmase de departe, până ce a intrat în curtea marelui preot. El stătea cu ofițerii și se încălzea la lumina focului.
Peter long tah a hla lamloh khosoihham kah vongup khui duela a vai. Te phoeiah tueihyoeih rhoek taengah ngol tih hmaivang te rhet a om.
55 Preoții cei mai de seamă și tot consiliul căutau martori împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte, și n-au găsit niciunul.
Te vaengah khosoihham rhoek neh khoboei pum loh Jesuh te duek sak ham laipai a toem uh dae hmu uh pawh.
56 Căci mulți dădeau mărturie falsă împotriva lui și mărturiile lor nu se potriveau între ele.
Jesuh te muep a pael uh dae laipai rhoek te cikngae la om uh pawh.
57 Unii s-au ridicat în picioare și au depus mărturie mincinoasă împotriva lui, zicând:
Angen loh pai tih anih a pael nah la,
58 “L-am auzit spunând: “Voi nimici templul acesta făcut de mână și în trei zile voi zidi un altul făcut fără mâini”.”
” Hekah kutsai bawkim he kai loh ka phae vetih hnin thum phoeiah a tloe kutsai mueh te ka sak ni, 'a ti te ka yaak uh coeng,” a ti uh.
59 Chiar și așa, mărturia lor nu era de acord.
Amih kah olthui te khaw cikngae la om bal pawh.
60 Marele preot s-a ridicat în picioare la mijloc și a întrebat pe Isus: “Nu ai răspuns? Ce este ceea ce mărturisesc aceștia împotriva ta?”.
Te dongah khosoihham tah a laklung ah pai tih Jesuh te a dawt tih, “Khat khaw na doo mahpawt a? Amih loh nang m'pael uh te,” a ti nah.
61 Dar el a tăcut și nu a răspuns nimic. Din nou, marele preot l-a întrebat: “Tu ești Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?”.
Tedae hil a phah tih pakhat khaw doo pawh. Khosoihham loh Jesuh te koep a dawt tih, “Nang he, uemom Capa Khrih a?” a ti nah.
62 Isus a spus: “Eu sunt. Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind cu norii cerului.”
Te dongah Jesuh loh, “Kai ni, hlang capa te thaomnah bantang ah ngol vetih vaan khomai neh ha pawk te na hmuh uh bitni,” a ti nah.
63 Marele preot și-a rupt hainele și a zis: “Ce nevoie mai avem de martori?
Te vaengah khosoihham loh a angki te a phen tih, “Laipai n'ngoe uh pueng a te?
64 Ați auzit blasfemia! Ce părere aveți?” Cu toții l-au condamnat ca fiind vrednic de moarte.
soehsalnah te na yaak uh coeng. Metlam na poek uh,” a ti nah. Amih loh anih te dueknah yook sak kuekluek hamla boeih a boe sakuh.
65 Unii au început să-l scuipe, să-i acopere fața, să-l bată cu pumnii și să-i spună: “Profetizează!” Ofițerii l-au lovit cu palmele.
Te dongah hlangvang loh Jesuh te koe a timthoeih uh phoeiah, a maelhmai te a thing pa uh tih a thoek uh. Te phoeiah Jesuh te, “Olphong lah!” a ti na uh. Tueihyoeih rhoek kah kutcaihnah te khaw a duen pah.
66 Pe când Petru era în curtea de jos, a venit una din slujnicele marelui preot,
Peter te vongtung hmui ah a om vaengah khosoihham kah salnu pakhat te ha pawk.
67 și, văzând pe Petru că se încălzea, s-a uitat la el și i-a zis: “Și tu ai fost cu Nazarineanul Iisus!”.
Hmai aka om Peter te a hmuh vaengah amah te a sawt tih, “Nang khaw Nazareth Jesuh taengah na om van,” a ti nah.
68 Dar el a negat, zicând: “Nu știu și nu înțeleg ce spui.” A ieșit pe verandă, iar cocoșul a cântat.
Tedae a aal tih, “Ka ming moenih, na thui te ka hmat moenih,” a ti nah. Tedae thohkaeng la voelh a caeh vaengah ai khong.
69 Și servitoarea, văzându-l, a început iarăși să spună celor ce stăteau de față: “Acesta este unul dintre ei”.
Te phoeiah Peter te salnu loh koep a hmuh tih aka pai rhoek taengah, “Anih he amih kah hlang ni,” a ti nah.
70 Dar el a negat din nou. După puțină vreme, cei care stăteau de față i-au spus din nou lui Petru: “Cu adevărat, tu ești unul dintre ei, căci ești galileean și vorbirea ta o arată.”
Tedae koep a aal bal. Rhaih a om phoeiah aka pai rhoek loh Peter te, “Amih kah hlang rhep ni, Galilee hoel van ni,” a ti na uh.
71 Dar el a început să blesteme și să jure: “Nu-l cunosc pe omul acesta despre care vorbiți!”
Te dongah pahoi thae a phoei tih, “Hekah hlang na thui uh he ka ming moenih, “tila a toemngam.
72 Cocoșul a cântat a doua oară. Petru și-a amintit cuvintele pe care i le spusese Isus: “Înainte ca cocoșul să cânte de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori”. Când s-a gândit la asta, a plâns.
Ai a pabae la pahoi khong tih Jesuh loh anih taengah, “Ai hnavoei a khong tom ah kai voeithum nan huek uh tak ni,” a ti nah ol te Peter loh a poek tih hlut rhap.
