Marcu 12
1 Și a început să le vorbească în parabole. “Un om a plantat o vie, a pus un gard în jurul ei, a săpat o groapă pentru presa de vin, a construit un turn, a dat-o în arendă unui fermier și a plecat în altă țară.
ତାର୍ହଃଚେ ଜିସୁ ଲକ୍ମଃନ୍କେ କଃତା କୟ୍ ସିକ୍ୟା ଦେଉଁକ୍ ଦଃର୍ଲା, “ଗଟେକ୍ ଲକ୍ ଗଟ୍ ଅଙ୍ଗୁର୍ ବାଳ୍ କଃରି ତାର୍ ଚାରିବେଳ୍ତ୍ ବାଳ୍ ବୁଣ୍ଲା, ଆରେକ୍ ଅଙ୍ଗୁର୍ ହଃଳ୍ ହିଳୁକ୍ ଗଟେକ୍ କୁଣ୍ଡ୍ ତିଆର୍ କଃଲା । ଆର୍ ଜାଗ୍ତା ମାଚା ହେଁ ବାନ୍ଦ୍ଲା; ତାର୍ହଃଚେ ସେ ଅଙ୍ଗୁର୍ ବାଳ୍କେ ତାସିମଃନ୍କେ ବାଗେ ଦଃୟ୍ ବିଦେସ୍ ଗଃଲା ।
2 Când a venit vremea, a trimis un servitor la fermier pentru a lua de la acesta partea lui din roadele viei.
ଜଃଡେବଃଳ୍ ଅଙ୍ଗୁର୍ ହଃଳ୍ କଳ୍ତା ବେଳା ଆୟ୍ଲି, ତାସିମଃନାର୍ ତଃୟ୍ହୁଣି ନିଜାର୍ ବାଗ୍ ହାଉଁକେ ଗଟେକ୍ ଗତିଦଃଙ୍ଗ୍ଳାକ୍ ଟିକ୍ ବେଳାୟ୍ ସେମଃନାର୍ ହାକ୍ ହଃଟାୟ୍ଲା ।
3 L-au prins, l-au bătut și l-au trimis departe cu mâna goală.
ମଃତର୍ ତାସିମଃନ୍ ସେ ଦଃଙ୍ଗ୍ଳାକେ ଦଃରି ମାଡ୍ ମାର୍ଲାୟ୍ ଆର୍ ଚୁଚା ଆତେ ହଃଟାୟ୍ଲାୟ୍ ।
4 El a trimis din nou un alt slujitor la ei; dar ei au aruncat cu pietre în el, l-au rănit la cap și l-au trimis departe cu un tratament rușinos.
ତାର୍ହଃଚେ ସେ ସାଉକାର୍ ଆରେକ୍ ଗଟେକ୍ ଗତିଦଃଙ୍ଗ୍ଳାକ୍ ସେମଃନାର୍ ହାକ୍ ହଃଟାୟ୍ଲା; ସେମଃନ୍ ତାର୍ ହେଁ ମୁଣ୍ଡ୍ ହୁଟାୟ୍ଲାୟ୍ ଆର୍ ତାକ୍ ଇନସ୍ତା କଃଲାୟ୍ ।
5 A trimis iarăși un altul, și l-au omorât pe el și pe mulți alții, bătându-i pe unii și omorându-i pe alții.
ସେ ଆରେକ୍ ଗଟେକ୍ ଦଃଙ୍ଗ୍ଳାକେ ହଃଟାୟ୍ଲା; ସେମଃନ୍ ତାକ୍ ମଃର୍ନେ ମାର୍ଲାୟ୍ । ତାର୍ହଃଚେ ସେ ସାଉକାର୍ ବୁତେକ୍ ଦଃଙ୍ଗ୍ଳାମଃନ୍କେ ହଃଟାୟ୍ଲା; ତାସିମଃନ୍ ଦଃଙ୍ଗ୍ଳାମଃନାର୍ ବିତ୍ରେ କଃତିଲକେ ମାଡ୍ ମାର୍ଲାୟ୍ ଆର୍ କଃତି ଲକ୍ମଃନ୍କେ ମଃର୍ନେ ମାର୍ଲାୟ୍ ।
6 De aceea, având încă unul, fiul său preaiubit, l-a trimis ultimul la ei, zicând: “Îl vor respecta pe fiul meu”.
ସେ ସାଉକାର୍ ହାକ୍ ଅଃବେ ଗଟେକ୍ ଲକ୍ ମଃତର୍ ବାକି ରିଲା, ସେ ତାର୍ ଲାଡାର୍ ହୟ୍ସି । ମର୍ ନିଜାର୍ ହଅକେ ସେମଃନ୍ ମାନ୍ତି କଃର୍ତି, ବଃଲି ସେ ସଃରାସଃରି ବଃଳ୍ ନିଜାର୍ ହୟ୍ସିକ୍ ସେମଃନାର୍ ହାକ୍ ହଃଟାୟ୍ଲା ।
7 Dar țăranii aceia au zis între ei: “Acesta este moștenitorul. Haideți să-l omorâm și moștenirea va fi a noastră'.
ମଃତର୍ ସେ ତାସିମଃନ୍ କଃଉଆକଇ ଅୟ୍ଲାୟ୍, ‘ଏ ଅଃଉଁଲା ସାଉକାରାର୍ ହୟ୍ସି । ଆସା ଅଃମି ଆକ୍ ମଃର୍ନେ ମାରୁଆଁ, ତଃବେ ସଃବୁ ଅଃଦିକାର୍ ଅଃମାର୍ ଅୟ୍ଦ୍ ।’
8 L-au luat, l-au ucis și l-au aruncat afară din vie.
ତଃବେ ସେମଃନ୍ ସାଉକାରାର୍ ହୟ୍ସିକେ ଦଃରି ମଃର୍ନେ ମାର୍ଲାୟ୍ ଆର୍ ତାକ୍ ଅଙ୍ଗୁର୍ ବାଳେ ହୁଣି ହଃଦାୟ୍ ହଃକାୟ୍ଲାୟ୍ ।”
9 Ce va face, așadar, stăpânul viei? Va veni și îi va nimici pe fermieri și va da via altora.
ଜିସୁ ହଃଚାର୍ଲା, “ତଃବେ ଅଙ୍ଗୁର୍ ବାଳାର୍ ସାଉକାର୍ କାୟ୍ରି କଃରେଦ୍? ସେ ଆସି ସେ ଲକ୍ମଃନ୍କେ ମଃର୍ନେ ମାରେଦ୍, ଆରେକ୍ ବିନ୍ ଲକ୍ମଃନ୍କେ ସେ ଅଙ୍ଗୁର୍ ବାଳ୍କେ ଦଃୟ୍ଦ୍ ।
10 N-ați citit măcar Scriptura aceasta: “Piatra pe care au respins-o zidarii a fost numit șef de colț.
ତୁମିମଃନ୍ କାୟ୍ ଦଃର୍ମ୍ ସାସ୍ତର୍ ତଃୟ୍ଁ ଇ କଃତା ନଃହଳାସ୍? ‘ଗଃର୍ ବାନ୍ଦ୍ତା ଲକ୍ମଃନ୍ ଜୁୟ୍ ଟେଳାକେ ଲଳା ନାୟ୍ ବଃଲି ଦୁର୍କଃଲାୟ୍, ମଃତର୍ ସେ ଟେଳା କନାର୍ ମୁଳ୍ କୁନାଦି ଟେଳା ଅୟ୍ଲି ।
11 Aceasta a fost de la Domnul. Este minunat în ochii noștri”?”?
ମାପ୍ରୁ ନିଜେ ଇରି କଃଲା, ଆର୍ ଇରି ଅଃମାର୍ ହାଁୟ୍ ଗିନେ କାବା ଅଃଉତା କଃତା ।’”
12 Ei au încercat să-L prindă, dar se temeau de mulțime, pentru că au înțeles că vorbea pilda împotriva lor. L-au lăsat și au plecat.
ଇତାକ୍ ସେମଃନ୍ ଜିସୁକେ ଦଃରୁକ୍ ମଃନ୍ ହାଚ୍ଲାୟ୍, ମଃତର୍ ସେମଃନ୍ ଲକ୍ମଃନ୍କେ ଡିର୍ଲାୟ୍; କାୟ୍ତାକ୍ବଃଲେକ୍ ସେ କଃତା ସେମଃନ୍କେ ଦଃକାୟ୍ କଃରି କୟ୍ରିଲା ବଃଲି ସେମଃନ୍ ବୁଜ୍ଲାୟ୍, ଆର୍ ସେମଃନ୍ ତାକ୍ ଚାଡିକଃରି ହଃଳାୟ୍ଲାୟ୍ ।
13 Au trimis la el pe unii dintre farisei și dintre erodieni, ca să-l prindă cu vorba.
ହଃଚେ ଜିସୁର୍ କଃତାର୍ ଦଃସ୍ ଦଃରୁକ୍ ଜିଉଦି ନେତାମଃନ୍, ପାରୁସି ଆର୍ ହେରଦିୟ ଦଃଳାର୍ କଃତେକ୍ ଲକ୍ମଃନ୍କେ ଜିସୁର୍ ହାକ୍ ହଃଟାୟ୍ଲାୟ୍ ।
14 După ce au venit, l-au întrebat: “Învățătorule, știm că ești cinstit și că nu te înfrânezi de la nimeni, căci nu ești părtinitor față de nimeni, ci înveți cu adevărat calea lui Dumnezeu. Este sau nu este drept să plătim impozite Cezarului?
ସେମଃନ୍ ଆସି ଜିସୁକେ କୟ୍ଲାୟ୍, “ଗୁରୁ ଅଃମି ଜାଣୁଲୁ ଜେ, ତୁୟ୍ ସଃତ୍ ଆର୍ କାକେହେଁ ନଃଡିର୍ସି; କାୟ୍ତାକ୍ବଃଲେକ୍ ତୁୟ୍ ଲକ୍ମଃନାର୍ ମୁକ୍ମେଟ୍ ନଃଦେକ୍ସି, ମଃତର୍ ଇସ୍ୱରାର୍ ଇସାବେ ସିକ୍ୟା ଦେସି । କାଇସର୍କେ ସିସ୍ଟୁ ଦେତା ବିଦି କି ନାୟ୍?”
15 Să dăm, sau să nu dăm?” Dar El, cunoscând ipocrizia lor, le-a zis: “De ce Mă puneți la încercare? Aduceți-mi un denar, ca să-l văd”.
ମଃତର୍ ଜିସୁ ସେମଃନାର୍ ହେଟ୍କପଟ୍ ଜାଣି ସେମଃନ୍କେ କୟ୍ଲା, “କାୟ୍ତାକ୍ ମକ୍ କଃଟ୍ହାଳ୍ ବୁଜୁଲାସ୍? ଗଟେକ୍ ରୁହା ଅଦ୍ଲି ମର୍ ହାକ୍ ଆଣା, ମୁୟ୍ଁ ସେରି ଦଃକିନ୍ଦ୍ ।”
16 Și au adus-o. El le-a întrebat: “A cui este acest chip și această inscripție?” I-au spus: “A lui Cezar”.
ସେମଃନ୍ ଗଟେକ୍ ରୁହା ଅଦ୍ଲି ତାକ୍ ଦିଲାୟ୍, ଜିସୁ ସେମଃନ୍କେ ହଃଚାର୍ଲା, “ଇ ମୁର୍ତି ଆର୍ ନାଉଁ କାର୍?” ସେମଃନ୍ ଜିସୁକେ ଉତୁର୍ ଦିଲାୟ୍, “କାଇସରାର୍ ।”
17 Isus le-a răspuns: “Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.” Ei s-au minunat foarte mult de el.
ଜିସୁ ସେମଃନ୍କେ କୟ୍ଲା, “ଜୁୟ୍ରି କାଇସରାର୍, ସେରି କାଇସର୍କେ ଦିଆସ୍, ଆର୍ ଜୁୟ୍ରି ଇସ୍ୱରାର୍, ସେରି ଇସ୍ୱର୍କେ ଦିଆସ୍ ।” ସେମଃନ୍ ଜିସୁର୍ କଃତା ସୁଣି କାବା ଅୟ୍ଲାୟ୍ ।
18 Au venit la El niște saduchei, care ziceau că nu există înviere. L-au întrebat, zicând:
ଇତାର୍ହଃଚେ ମଃରି ଉଟ୍ତାର୍ ନଃମାନ୍ତା ସାଦୁକିମଃନ୍ ଜିସୁର୍ ଚଃମେ ଆସି ହଃଚାରୁକ୍ ଦଃର୍ଲାୟ୍,
19 “Învățătorule, Moise ne-a scris: “Dacă un frate al unui om moare și lasă în urma lui o soție și nu lasă copii, fratele său să ia pe soția lui și să ridice urmași fratelui său”.
“ଏ ଗୁୁରୁ, ମସା ଅଃମାର୍ ଗିନେ ଲେକିଆଚେ, ଜଦି ଗଟ୍ ଲକାର୍ ବାୟ୍ ମଃରେଦ୍, ଆର୍ ତାର୍ ଡକୁର୍ସି ବାଚି ରଃୟ୍ଦ୍ ଆର୍ ତାର୍ ହିଲାମଃନ୍ ନଃରେତି, ତଃବେ ତାର୍ ବାୟ୍ ତାର୍ ଡକୁର୍ସିକେ ବିବା ଅୟ୍କଃରି ତାର୍ ବାୟ୍ସିର୍ ଗିନେ ବଃଉଁସ୍ ବାଡାଉଁ ହାରେଦ୍ ।
20 Erau șapte frați. Primul și-a luat o soție și, murind, nu a lăsat urmași.
ଗଟ୍ ଗଃରେ ସାତ୍ ବାୟ୍ ରିଲାୟ୍; ସଃବ୍କେ ବଃଡ୍ ବାୟ୍ସି ବିବା ଅୟ୍ଲା ଆର୍ ହିଲାମଃନ୍ ନଃଉତ୍ ମଃଲା;
21 Al doilea a luat-o și a murit, fără să lase copii în urma lui. Al treilea, la fel;
ତାର୍ହଃଚେ ତାର୍ ହିଟିର୍ ବାୟ୍ସି ସେ ଟକିକେ ବିବା ଅୟ୍ଲା, ସେ ହେଁ ହିଲାମଃନ୍ ନଃଉତ୍ ମଃଲା; ଆର୍ ତାର୍ ହିଟିର୍ ବାୟ୍ସି ହେଁ ସେ ଟକିକେ ବିବାଅୟ୍ ହିଲାମଃନ୍ ନଃଉତ୍ ମଃଲା ।
22 iar cei șapte au luat-o și nu au lăsat copii. Ultima dintre toate, femeia a murit și ea.
ସାତ୍ ବାୟ୍ ଜାକ ସେରଃକମ୍ ସେ ଟକିକେ ବିବା ଅୟ୍ଲାୟ୍, ଆର୍ ହିଲାମଃନ୍ ନଃଉତ୍ ମଃଲାୟ୍; ସଃବ୍କାର୍ ହଃଚେ ସେ ମାୟ୍ଜି ଟକି ହେଁ ମଃଲି ।
23 La înviere, când vor învia, a cui soție va fi ea dintre ei? Căci cei șapte au avut-o ca soție.”
ଜୁୟ୍ଦିନ୍ ସଃବୁ ମଃଲା ଲକ୍ମଃନ୍ ଉଟ୍ତାବଃଳ୍ ସେମଃନ୍ ଉଟ୍ତି, ସଃଡେବଃଳ୍ ସେ ମାୟ୍ଜି ସେ ସାତ୍ ବାୟ୍ମଃନାର୍ ବିତ୍ରାର୍ କାର୍ ଡକୁର୍ସି ଅୟ୍ଦ୍? ସାତ୍ ବାୟ୍ ଜାକ ତାକ୍ ବିବା ଅୟ୍ରିଲାୟ୍ ।”
24 Isus le-a răspuns: “Nu cumva vă înșelați, pentru că nu cunoașteți Scripturile și puterea lui Dumnezeu?
ଜିସୁ ସେମଃନ୍କେ କୟ୍ଲା, “ତୁମିମଃନ୍ ଦଃର୍ମ୍ ସାସ୍ତର୍ ଆରେକ୍ ଇସ୍ୱରାର୍ ସଃକ୍ତିକେ ହେଁ ନଃଜାଣ୍ତାର୍ କାୟ୍ ତୁମାର୍ ଉଲୁର୍ କଃତା ନାୟ୍ ।
25 Căci, când vor învia din morți, nici nu se vor căsători, nici nu vor fi dați în căsătorie, ci vor fi ca îngerii din ceruri.
ମଃଲା ଲକ୍ମଃନ୍ ଉଟ୍ଲା ହଃଚେ ସେମଃନ୍ ବିବା ନଃକେର୍ତି କି ବିବା ନଃଉତି, ସେମଃନ୍ ସଃର୍ଗାର୍ ଦୁତ୍ମଃନାର୍ ହର୍ ରେତି ।
26 Dar despre morți, despre faptul că vor învia, n-ați citit în cartea lui Moise, despre Tufișul, cum i-a vorbit Dumnezeu, zicând: “Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”?
ମଃତର୍ ମଃଲା ଲକ୍ମଃନ୍ ଜେ ଉଟ୍ତି, ସେ କଃତା କି ତୁମିମଃନ୍ ମସାର୍ ସାସ୍ତରେ ସେ ବୁଟାୟ୍ ଜୟ୍ଲାଗ୍ତା କଃତା ନଃହଳାସ୍? ଇସ୍ୱର୍ କଃନ୍କଃରି ମସାକ୍ କୟ୍ଲା, ‘ମୁଁୟ୍ ଅବ୍ରାହାମାର୍ ଇସ୍ୱର୍, ଇସାକାର୍ ଇସ୍ୱର୍ ଆର୍ ଜାକୁବାର୍ ଇସ୍ୱର୍?’
27 El nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii. Prin urmare, vă înșelați amarnic”.
ସେ ମଃଲା ଲକ୍ମଃନାର୍ ଇସ୍ୱର୍ ନୟ୍ଁ, ମଃତର୍ ସେ ଜିବନ୍ ଲକ୍ମଃନାର୍ ଇସ୍ୱର୍ । ତୁମିମଃନ୍ ବଃଡେ ଉଲୁ ଅଃଉଁଲାସ୍ ।”
28 Unul dintre cărturari, venind și auzindu-i pe ei întrebând împreună, și știind că le răspunsese bine, L-a întrebat: “Care poruncă este cea mai mare dintre toate?”
ସଃଡେବଃଳ୍ ଗଟ୍ ଦଃର୍ମ୍ଗୁରୁ ଜିସୁର୍ ଲଃଗେ ଆସି ସେମଃନାର୍ କଃତା ଦଃରାଦଃରି ସୁଣ୍ଲା, ଆର୍ ଜିସୁ ଜେ ସାଦୁକିମଃନ୍କେ ଟିକ୍ ଉତୁର୍ ଦିଲା ଆଚେ ବଃଲି ଜାଣି ସେ ଜିସୁକେ ହଃଚାର୍ଲା, “ସଃବୁ ଆଦେସ୍ ବିତ୍ରେ କୁୟ୍ ଆଦେସ୍ ବଃଡ୍?”
29 Isus a răspuns: “Cel mai mare este: “Ascultă, Israele, Domnul Dumnezeul nostru, Domnul este unul.
ଜିସୁ ଉତୁର୍ ଦିଲା, “ସଃବ୍କେ ବଃଡ୍ ବଲ୍ ଅଃଉଁଲି, ‘ଏ ଇସ୍ରାଏଲ୍ ସୁଣ୍! ମାପ୍ରୁ ଅଃମାର୍ ଇସ୍ୱର୍ ଗଟେକ୍ ହଃକା ମାପ୍ରୁ ଆଚେ ।
30 Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău și din toată puterea ta. Aceasta este prima poruncă.
ଆର୍ ତୁମିମଃନ୍ ଅଃହ୍ଣାର୍ ସଃବୁ ମଃନ୍, ସଃବୁ ଜିବନ୍, ସଃବୁ ମଃନ୍ ଆର୍ ସବୁ ସଃକ୍ତି ଦଃୟ୍ ଅଃହ୍ଣାର୍ ମାପ୍ରୁ ଇସ୍ୱର୍କେ ଲାଡ୍ କଃରା ।’
31 Cea de-a doua este așa: “Ce este a doua poruncă? “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”. Nu există altă poruncă mai mare decât acestea”.”
ଆରେକ୍ ଗଟେକ୍ ବଲ୍ ଅଃଉଁଲି, ‘ତୁମିମଃନ୍ ନିଜ୍କେ ଜଃତେକ୍ ଲାଡ୍ କଃରୁଲାସ୍, ବିନ୍ ଲକେ ହେଁ ସେରଃକମ୍ ଲାଡ୍କଃରା । ଇ ଜୁଳେକ୍ ବିଦି ଚାଡି ଆରେକ୍ ବିନ୍ ବଃଡ୍ ବିଦି କୁୟ୍ରି ନାୟ୍ ।’”
32 Cărturarul i-a zis: “Cu adevărat, învățătorule, bine ai spus că El este unul și nu este altul decât El;
ଇ କଃତା ସୁଣି ସେ ଦଃର୍ମ୍ ସାସ୍ତ୍ରି ଜିସୁକେ କୟ୍ଲା, “ଏ ଗୁରୁ, ସେରି ସଃତ୍, ସେ ଜେ ଗଟେକ୍ ଆର୍ ତାକ୍ ଚାଡି କେହେଁ ନାୟ୍, ଇ କଃତା ତୁୟ୍ ସଃତ୍ କୟ୍ଲିସ୍ ।
33 și a-L iubi pe El cu toată inima, cu toată mintea, cu tot sufletul și cu toată puterea și a iubi pe aproapele ca pe sine însuși este mai de preț decât toate arderile de tot și decât toate jertfele.”
ଆର୍ ସଃବୁ ଗଃର୍ବ୍, ସଃବୁ ବୁଦି ଆର୍ ସଃବୁ ସଃକ୍ତି ଦଃୟ୍ ଇସ୍ୱର୍କେ ଲାଡ୍ କଃରୁକେ ଅୟ୍ଦ୍, ଆର୍ ହଃଳ୍ସା ଲକ୍ମଃନ୍କେ ନିଜ୍କେ ଲାଡ୍ କଃଲାହର୍ ଲାଡ୍ କଃର୍ତାର୍ ସଃବୁ ହୁଜାବିଦି ତଃୟ୍ହୁଣି ଇ ଜୁଳେକ୍ ବଲ୍ ଅଃଦିକ୍ ବଃଡ୍ ।”
34 Isus, văzând că a răspuns cu înțelepciune, i-a zis: “Nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu.” Nimeni nu a mai îndrăznit să-i pună întrebări după aceea.
ସେ ଲକ୍ ବୁଦିର୍ ସଃଙ୍ଗ୍ ଉତୁର୍ ଦଃୟ୍ଆଚେ ବଃଲି ଜାଣି, ଜିସୁ ତାକ୍ କୟ୍ଲା, “ତୁୟ୍ ଇସ୍ୱରାର୍ ରାଇଜ୍ ତଃୟ୍ହୁଣି ଦୁରିକ୍ ନାୟ୍ ।” ଇତାର୍ହଃଚେ କେ ହେଁ ଜିସୁକେ ଆରେକ୍ କାୟ୍ କଃତା ହେଁ ହଃଚାରୁକ୍ ସାସ୍ ନଃକେଲାୟ୍ ।
35 Isus a răspuns, în timp ce învăța în templu: “Cum se face că scribii spun că Hristosul este fiul lui David?
ଜିସୁ ମନ୍ଦିର୍ ଗଃରେ ସିକ୍ୟା ଦେତାବଃଳ୍ ଲକ୍ମଃନ୍କେ ହଃଚାର୍ଲା, “କ୍ରିସ୍ଟ ଜେ ଦାଉଦାର୍ ହୟ୍ସି ବଃଲି ଇରି ଦଃର୍ମ୍ଗୁରୁମଃନ୍ କଃନ୍କଃରି କଃଉଁଲାୟ୍?
36 Căci David însuși a spus în Duhul Sfânt, “Domnul a spus Domnului meu, “Stai la dreapta mea, până ce voi face din vrăjmașii tăi scăunelul picioarelor tale.”
ଦାଉଦ୍ ନିଜେ ପବିତ୍ର ଆତ୍ମାର୍ ସଃକ୍ତି ତଃୟ୍ କୟ୍ରିଲା, ମାପ୍ରୁ ମର୍ ମାପ୍ରୁକେ କୟ୍ଲା, ମୁଁୟ୍ ଜଃଡେବଃଳ୍ ହଃତେକ୍ ତୁମାର୍ ସଃତ୍ରୁମଃନ୍କେ ତର୍ ହାଦ୍ ତଃଳେ ନଃକେରି ଆଚୁ, ସଃଡେବଃଳ୍ ହଃତେକ୍ ତୁୟ୍ ମର୍ କାତା ବାଟ୍ୟା ବଃସିରେ ।
37 De aceea însuși David îl numește Domn, și cum ar putea fi fiul său?” Oamenii de rând l-au ascultat cu bucurie.
ନିଜେ ଦାଉଦ୍ କ୍ରିସ୍ଟକେ ମାପ୍ରୁ ବଃଲି କୟ୍ଲା, ତଃବେ ସେ କଃନ୍କଃରି ଦାଉଦାର୍ ହୟ୍ସି?” ସଃବୁ ଲକ୍ମଃନ୍ ସଃର୍ଦା ଅୟ୍ ଜିସୁର୍ କଃତା ସୁଣ୍ତି ରିଲାୟ୍ ।
38 În învățătura sa, el le spunea: “Feriți-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, să primească salutări în piețe,
ଜିସୁ କୟ୍ଲା, “ଦଃର୍ମ୍ ଗୁରୁମଃନାର୍ ତଃୟ୍ହୁଣି ଜଃଗ୍ରାତ୍ ଅୟ୍ରିଆ, ସେମଃନ୍ ଡେଙ୍ଗ୍ ବଃସ୍ତର୍ ହଃଜି କଃରି ଏଣେ ତେଣେ ବୁଲୁକ୍ ମଃନ୍ କଃର୍ତି, ଆର୍ ଆଟ୍ ବଃଜାରେ ମାନ୍ତି ଆଟ୍ ବଃଜାରେ ଜୁଆର୍ ହାଉଁକ୍,
39 să obțină cele mai bune locuri în sinagogi și cele mai bune locuri la sărbători,
ପାର୍ତ୍ନା ଗଃରେ ଉଚ୍ ଟାଣେ ବଃସୁକେ ମଃନ୍ କଃର୍ତି । ବଜି ଟାଣେ ହେଁ ସେମଃନ୍ ବଃଡ୍ ଜଃଗା ହାଉଁକ୍ ମଃନ୍ କଃର୍ତି ।
40 cei care devorează casele văduvelor și care, pentru a se preface, fac rugăciuni lungi. Aceștia vor primi o condamnare mai mare”.
ସେମଃନ୍ ରାଣ୍ଡି ମାୟ୍ଜିମଃନାର୍ ଗଃର୍ ଦୁଆର୍ ସଃବୁ ଅଃଦିକାର୍ କଃରି ନେତି ଆର୍ ବଃଲ୍ ଦଃକାୟ୍ ଅଃଉଁକେ ସେମଃନ୍ ଡେଙ୍ଗ୍ ପାର୍ତ୍ନା କଃର୍ତି । ସେମଃନ୍ ଜଃବର୍ ବିଚାର୍ ତଃୟ୍ଁ ଡଃଣ୍ଡ୍ ହାଉତି ।”
41 Isus a șezut în fața vistieriei și a văzut cum mulțimea arunca bani în vistierie. Mulți dintre cei bogați au aruncat mult.
ଜିସୁ ମନ୍ଦିରାର୍ ଦାନ୍ ହଃକାଉତା ଦାନ୍ହେଳି ଲଃଗେ ବଃସି ଲକ୍ମଃନ୍ କଃନ୍କଃରି ସେତି ଦାନ୍ ଦେଉଁଲାୟ୍, ସେରି ଦଃକ୍ତିରିଲା । ସଃଡେବଃଳ୍ କଃତେକ୍ ମାଜନ୍ ଲକ୍ମଃନ୍ ବୁତେକ୍ ଦାନ୍ ହଃକାୟ୍ଲାୟ୍;
42 O văduvă săracă a venit și a aruncat două monede mici de aramă, care sunt cât o monedă de un pătrar.
ତାର୍ହଃଚେ ଗଟେକ୍ ଗଃରିବ୍ ରାଣ୍ଡି ମାୟ୍ଜି ଆସି, ଜଳେକ୍ ସାନ୍ ତାମ୍ବାକାସୁ ସେତି ଦାନ୍ ହଃକାୟ୍ଲି, ସେ ତାମ୍ବାକାସୁର୍ ମଲ୍ ଗଟେ ଟଃକା ତଃୟ୍ ହୁଣି ହେଁ ଉଣା ।
43 El și-a chemat discipolii și le-a spus: “Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decât toți cei care dau în vistierie,
ଜିସୁ ତାର୍ ଚେଲାମଃନ୍କେ ଲଃଗେ କୁଦି କୟ୍ଲା, “ମୁଁୟ୍ ତୁମିକେ ସଃତ୍ କଃଉଁଲେ, ବଃଣ୍ଡାରେ ଦାନ୍ ହଃକାଉତା ଲକ୍ମଃନାର୍ ବିତ୍ରେ ଇ କାୟ୍ରି ନୟ୍ଲା ରାଣ୍ଡିମାୟ୍ଜି ସଃବୁ ଲକାର୍ ତଃୟ୍ହୁଣି ଅଃଦିକ୍ ଦାନ୍ହେଳି ତଃୟ୍ ହଃକାୟ୍ଆଚେ ।
44 căcitoți au dat din belșugul lor, dar ea, din sărăcia ei, a dat tot ce avea ca să trăiască.”
କାୟ୍ତାକ୍ବଃଲେକ୍ ସଃବୁ ଲକ୍ମଃନ୍ ବୁତେକ୍ ଦଃନ୍ ତଃୟ୍ହୁଣି ଅଃଳକ୍ ଅଃଳକ୍ ହଃକାୟ୍ଲାୟ୍, ମଃତର୍ ଇ କାୟ୍ରି ନୟ୍ଲା ରାଣ୍ଡି ମାୟ୍ଜି ତାର୍ ଅକେଟ୍ ବଃଳ୍ ହେଁ ନିଜାର୍ ଜିବନ୍ ବଚାଉଁକେ ତାର୍ ହାକ୍ ଜାୟ୍ରି ରିଲି ସେରିସଃବୁ ହଃକାୟ୍ଲି ।”
