Luca 9
1 A chemat laolaltă pe cei doisprezece și le-a dat putere și stăpânire asupra tuturor demonilor și să vindece bolile.
Yesu kawashemiti wantumini lilongu na awili pamuhera na kuwayupa makakala na uwezu wa kuwalaviya washamshera woseri na kuponiziya malweri.
2 I-a trimis să propovăduiască Împărăția lui Dumnezeu și să vindece bolnavii.
Shakapanu kawatumiti wegendi wakabweri visoweru vya Ufalumi wa Mlungu na kuwaponiziya walweli,
3 El le-a spus: “Nu luați nimic pentru călătoria voastră — nici toiag, nici portofel, nici pâine, nici bani. Nu aveți câte două tunici fiecare.
kayi kawagambira, “Munjira mwamgenda namtola shintu shoseri, namtola lukongoshu ama muhaku, namtola shiboga ama mpiya, ama lishati lya shigibakiru.
4 În orice casă veți intra, rămâneți acolo și plecați de acolo.
Poseri pawawashemerani, mwikali mnumba ilii mpaka pamuwuka muisi ilii,
5 Toți cei care nu vă primesc, când veți pleca din cetatea aceea, scuturați-vă până și praful de pe picioare, ca mărturie împotriva lor.”
viraa vilii wantu pawalema kuwashemerani mwenga, mwuki mlushi alu na mpukuti lidika lya litapaka mumagulu mwenu haiweri likalipiru kwawomberi.”
6 Și au plecat și au străbătut satele, propovăduind vestea cea bună și vindecând pretutindeni.
Su wantumintumi wanja mwanja kugenda muvijiji vyoseri, pawabwera visoweru viwagila na kuwaponiziya wantu kila pahala.
7 Iar Irod tetrarhul a auzit tot ce făcuse el și a fost foarte tulburat, pentru că unii spuneau că Ioan a înviat din morți,
Mtuwa Herodi mkolamlima gwa Galilaya, kapikaniriti goseri aga gagalawiriti, su gamupunganikiti nentu toziya wantu wamonga watakuliti kuwera Yohani Mbatiza kazyuka.
8 alții că Ilie s-a arătat, iar alții că a înviat unul din vechii prooroci.
Wamonga watakuliti kuwera Eliya kalawira na wamonga walonga kuwera yumu gwa wambuyi wa makashu wa Mlungu kazyuka.
9 Irod a spus: “Eu l-am decapitat pe Ioan, dar cine este acesta despre care aud astfel de lucruri?”. A căutat să îl vadă.
Herodi kalonga, “Yohani numdumuliti mtuwi, muntu ayu yampikanira ndo gaa?” Su kendereyiti kumsakula Yesu.
10 Apostolii, după ce s-au întors, I-au povestit ce făcuseră. I-a luat și s-a retras deoparte, într-o regiune pustie, într-o cetate numită Betsaida.
Wantumintumi walii pawawuyiti, wamgambiriti Yesu vyoseri vyawatenditi. Yesu kawatola, wagenda gwekayawu lushi lwawalushema Betisayida.
11 Dar mulțimile, dându-și seama, l-au urmat. El i-a întâmpinat, le-a vorbit despre Împărăția lui Dumnezeu și i-a vindecat pe cei care aveau nevoie de vindecare.
Kumbiti lipinga lya wantu pawavimaniti kala aga, wamgenderiti. Yesu kawashemera na kayoweriti nawa visoweru viwagila vya Ufalumi wa Mlungu na kuwaponiziya woseri wawafiriti kuponiziwa.
12 Ziua a început să se scurgă, iar cei doisprezece au venit și i-au spus: “Trimiteți mulțimea să se ducă în satele și fermele din jur, să se cazeze și să facă rost de hrană, pentru că noi suntem aici într-un loc pustiu.”
Mshenji paguweriti gwankuzyeta, wantumini lilongu na awili wamgenderiti na kulonga, “Guwagambiri wantu wagendi, kuvijiji na mumalambu ga pakwegera wakasakuli shiboga pamuwera na pahala pakugonja, toziya pahala panu patuwera pantundu.”
13 Dar El le-a zis: “Dați-le voi să mănânce ceva.” Ei au spus: “Nu avem mai mult de cinci pâini și doi pești, dacă nu cumpărăm mâncare pentru toți acești oameni.”
Kumbiti Yesu kawagambira, “Mwenga muwapanani shintu sha kuliya.” Womberi walonga, “Twana mabumunda mhanu na wasomba awili hera. Gufira twenga tugendi twakawahemeleri shiboga lipinga lya wantu woseri awa?”
14 Căci erau cam cinci mii de oameni. El le-a spus ucenicilor săi: “Fă-i să se așeze în grupuri de câte cincizeci de persoane.”
Wapalu hera yawaweriti palii, waweriti gambira elufu muhanu hangu. Yesu kawagambira wafundwa wakuwi, “Muwagambiri walivagi vipinga vipinga vya malongu muhanu.”
15 Ei au făcut așa și i-au pus pe toți să se așeze.
Su wafundwa pawatenditi kala ntambu yakawagambiriti,
16 El a luat cele cinci pâini și cei doi pești și, privind spre cer, le-a binecuvântat, le-a frânt și le-a dat discipolilor ca să le pună înaintea mulțimii.
Yesu katola mabumunda muhanu galii na wasomba awili, kaloliti kumpindi na kalonga mayagashii Mlungu, kagamega kawapanana wafundwa wakuwi wawagawili wantu.
17 Ei au mâncat și s-au săturat cu toții. Au adunat douăsprezece coșuri cu bucățile sparte care rămăseseră.
Wantu waliya mpaka wikuta na wantumintumi wasola majamanda lilongu na mawili ga vilii vyavisigaliti.
18 Pe când se ruga El singur, ucenicii erau lângă El și El i-a întrebat: “Cine zice mulțimea că sunt Eu?”
Lishaka limu Yesu kaweriti kankuluwa Mlungu gweka yakuwi, wafundwa wakuwi wamwizira. Su Yesu kawakosiya, “Wantu walonga neni nagaa?”
19 Ei au răspuns: “Ioan Botezătorul”; dar alții zic: “Ilie”, iar alții zic că a înviat unul din vechii prooroci”.
Womberi wamwankula, “Wamonga walonga gwenga gwa Yohani Mbatiza na wamonga walonga gwenga gwa Eliya na wamonga walonga gwenga gwa mbuyi gwa Mlungu gwa makashu yakahowiti vinu kazyuka.”
20 El le-a zis: “Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” Petru a răspuns: “Hristosul lui Dumnezeu.”
Su nayomberi kawakosiya, “Hashi, mwenga mlonga neni nagaa?” Peteru kamwankula, “Gwenga gwa Kristu Mlopoziya yagulagaliritwi na Mlungu.”
21 Dar El i-a avertizat și le-a poruncit să nu spună nimănui acest lucru,
Shakapanu Yesu kawalagalira pakalonga nawamgambira muntu yoseri shisoweru ashi.
22 zicând: “Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie lepădat de bătrâni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorât și a treia zi să învieze.”
Yesu kawagambira, “Mwana gwa Muntu mpaka katabiki na kulemwa na wazewi na watambika wakulu wa numba ya Mlungu na wafunda wa Malagaliru. Hawamlagi, kumbiti lishaka lya tatu kwanjira pakahowiti hakazyuki.”
23 Și a zis tuturor: “Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.
Na kawagambira woseri, “Muntu yoseri pakafira kaweri na neni, mpaka kalilemi mweni, katoli lupingika lwakuwi mashaka goseri na kanfati.
24 Căci oricine vrea să-și salveze viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va salva.
Muntu yoseri yakafira kugaponiziya makaliru gakuwi hakagamili na yoseri yakagamiziya ukomu wakuwi kwa kunfata neni hakagalopoziyi.
25 Căci ce-i folosește cuiva să câștige toată lumea și să se piardă sau să se piardă pe sine însuși?
Hashi, kwana mbotu gaa muntu pakapata vintu vyoseri vya pasipanu, kumbiti mweni pakagamila? Yina ndiri!
26 Căci oricine se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, de acela se va rușina Fiul Omului când va veni în slava Sa și în slava Tatălui și a sfinților îngeri.
Muntu pakamonera soni neni pamuhera na mafundu gangu, Mwana gwa Muntu hakamwoneri soni muntu ayu shipindi pakiza muukwisa wakuwi na ukwisa wa Tati na ukwisa wa wantumintumi wananagala wa kumpindi.
27 Dar vă spun adevărul: sunt unii dintre cei care stau aici care nu vor gusta nicidecum moartea până când nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Nukugambirani nakaka, kwana wamonga palaa panu hapeni wahowi mpaka wauwoni Ufalumi wa Mlungu.”
28 La vreo opt zile după aceste cuvinte, a luat cu Sine pe Petru, pe Ioan și pe Iacov și s-a suit pe munte să se roage.
Palipititi lijuwa kwanjira pakalongiti galiya, Yesu kawatoliti Peteru, na Yohani na Yakobu, kagenditi nawomberi mpaka kulugongu kuluwa Mlungu.
29 În timp ce se ruga, înfățișarea feței Lui s-a schimbat, iar hainele Lui au devenit albe și orbitoare.
Pakaweriti kankumluwa Mlungu, nshimba yakuwi igalambuka na nguwu zyakuwi ziwera neru mbuu.
30 Iată că vorbeau cu el doi bărbați, care erau Moise și Ilie,
Palaa paliya wantu awili waweriti paliya wankuyowera nayomberi. Wantu walii waweriti Musa na Eliya,
31 care s-au arătat în slavă și i-au vorbit despre plecarea pe care urma să o îndeplinească la Ierusalim.
yawalawiriti muukwisa wa kumpindi kwa Mlungu, waweriti wankuyowera na Yesu ntambu yakugumalilira mpangu gwa Mlungu gwa kuhowa kwakuwi kulii Yerusalemu.
32 Petru și cei ce erau cu el erau îngreuiați de somn; dar, când s-au trezit, au văzut slava Lui și pe cei doi bărbați care stăteau cu El.
Peteru na wayaguwi waweriti wankugonja, kumbiti wimukiti na kuwona ukwisa wa Yesu na wantu awili wagolokiti pamuhera nayomberi.
33 Pe când se despărțeau de El, Petru i-a zis lui Isus: “Învățătorule, este bine să fim aici. Să facem trei corturi: unul pentru tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie”, fără să știe ce spune.
Su wantu awili walii paweriti wankuwuka, Peteru kamgambira Yesu, “Mtuwa, iherepa twenga kulikala panu! Su hatunyawi visasa vitatu, shimu shaku na shamonga sha Musa na shamonga sha Eliya.” Nakaka kavimaniti ndiri shakatakula.
34 Pe când zicea El aceste lucruri, un nor a venit și i-a acoperit și ei s-au temut, când au intrat în nor.
Peteru pakatakuliti hangu, palaa paliya lilawira liwundi lizotopa liwagubika na liwundi ali paliwawiziriti wantumini walii weniti lyoga nentu.
35 Un glas a ieșit din nor și a zis: “Acesta este Fiul Meu preaiubit. Ascultați-l!”
Wapikinira liziwu kulawa muliwundi lilonga, “Ayu ndo mwana gwangu yanumsyaguliti, mumpikaniri.”
36 Când a venit vocea, Isus a fost găsit singur. Ei au tăcut și nu au povestit nimănui, în acele zile, nimic din ceea ce văzuseră.
Liziwu lyawalipikiniriti palinyamaliti kala, wamwona kayi Yesu kagweka yakuwi. Wantumintumi pawaoniti hangu wanyamalira jii na shipindi shilii wamgambira ndiri muntu vilii vyawawoniti.
37 A doua zi, când s-au coborât de pe munte, o mare mulțime de oameni I-a ieșit în întâmpinare.
Shirawu yakuwi Yesu pamuhera na wantumintumi watatu pawaweriti wankulawa kulugongu, lipinga likulu lya wantu waliwoniti na Yesu.
38 Și iată că un om din mulțime a strigat: “Învățătorule, te rog să te uiți la fiul meu, căci este singurul meu copil născut.
Muntu yumu mulipinga lilii kabota pakalonga, “Mfunda! Nukuhiga gwakamloli mwana gwangu, mwana gwangu gwa gweka!
39 Iată că un duh îl ia, strigă deodată și îl convulsionează până la spumegarea lui; și abia se depărtează de el, lovindu-l grav.
Shamshera kamgaziyaga, pamonga kamtenda katendi umatu na pamonga kamtenda kaweri na shisirika na lifulufulu limlawa mumlomu. Kendereyiti kumgaziya nentu pota nakumlekeziya kanongola.
40 I-am rugat pe discipolii tăi să-l alunge, dar nu au putut.”
Nuwaluwiti wafundwa wakuwi wamwusiyi shamshera kumbiti wasinda.”
41 Isus a răspuns: “Neam necredincios și pervers, până când voi fi cu voi și voi răbda cu voi? Aduceți aici pe fiul vostru”.
Yesu kawankula, “Mwenga shiyiwuku shahera moyu na shana vidoda! Hashi hankali na mwenga na panuwahepelera mpaka ndii?” Shakapanu kamgambira muntu uliya, “Gumjegi mwana gwaku panu.”
42 Pe când venea el încă, demonul l-a aruncat la pământ și l-a zdrobit cu putere. Dar Isus a mustrat duhul necurat, a vindecat băiatul și l-a dat înapoi tatălui său.
Mndemba ulii pakaweriti kankumgendera Yesu, shamshera uliya kamgusiya pasi, kumtenda shisirika. Kumbiti Yesu kamkalipira shamshera ulii, kamuponiziya mndemba, su kamupa tati gwakuwi.
43 Toți erau uimiți de măreția lui Dumnezeu. Și, pe când toți se mirau de toate lucrurile pe care le făcea Isus, a zis ucenicilor Săi:
Wantu woseri walikangashiti kwa uwezu mkulu wa Mlungu. Wantu pawaweriti wankali wankulikangasha kila shintu shakatenditi Yesu, yomberi kawagambiriti wafundwa wakuwi,
44 “Lăsați să vă intre în urechi cuvintele acestea, căci Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor”.
“Namlyaluwa shanuwagambiriti! Mwana gwa Muntu hawambati mumawoku ga wantu.”
45 Dar ei nu au înțeles acest cuvânt. Le era ascunsă, ca să nu o înțeleagă, și le era teamă să îl întrebe despre acest cuvânt.
Kumbiti wafundwa werewiti ndiri ntambu yakatakuliti. Shitwatira ashi shiweriti shififwa kwawomberi nawavimani, womberi watira kumkosiya ntambu yakatakuliti.
46 Și s-a iscat între ei o ceartă despre care dintre ei era cel mai mare.
Palawiriti magambiziyanu pakati pawu wantumintumi walii, gaa yakaweriti mkulu nentu.
47 Isus, pricepând rațiunile inimilor lor, a luat un copilaș, l-a pus lângă El și le-a spus:
Yesu kavimaniti shawaliholiti, su kamtola mwana mdidini, kamgolosiya pakwegera na mweni,
48 “Oricine primește pe acest copilaș în numele Meu, pe Mine Mă primește. Oricine mă primește pe mine îl primește pe cel care m-a trimis. Căci oricine este cel mai mic dintre voi toți, acesta va fi mare”.
na kawagambira, “Muntu yoseri ulii yakamshemera mwana mdidini ayu kwa litawu lyangu, kanshemera neni na yoseri yakanshemera neni, viraa kamshemera yumu ulii yakantumiti. Yoseri yakaweriti mdidini pakati penu ndo mkulu kuliku woseri.”
49 Ioan a răspuns: “Învățătorule, am văzut pe cineva care scotea demoni în Numele Tău și i-am interzis, pentru că nu este de partea noastră.”
Yohani kankula, “Mtuwa, tumwoniti muntu pakawusiya washamshera kwa litawu lyaku na twenga tumubera, toziya kaweriti ndiri mushipinga shetu.”
50 Isus i-a zis: “Nu-l opri, căci cine nu este împotriva noastră, este pentru noi.”
Yesu kamgambira, “Namuwabera, toziya yoseri yakamlema ndiri yumu pakati penu, kawuwega wa twenga gwenu.”
51 Când se apropiau zilele în care trebuia să fie luat, el și-a pus în gând să meargă la Ierusalim
Shipindi pashiweriti pakwegera sha Yesu mewamtoli kugenda kumpindi, yomberi kagonjera mwanja gwa Yerusalemu.
52 și a trimis mesageri înaintea lui. Aceștia s-au dus și au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să se pregătească pentru el.
Kawatumiti wajumbi wamlongoleri na womberi wagenda mpaka mushijiji shimu sha Wasamariya, wamnyawili kila shintu.
53 Ei nu l-au primit, pentru că el călătorea cu fața îndreptată spre Ierusalim.
Kumbiti wenikaya walema kumshemera toziya yomberi kaweriti kankugenda Yerusalemu.
54 Când discipolii săi, Iacov și Ioan, au văzut acest lucru, au zis: “Doamne, vrei să poruncim noi să coboare foc din cer și să-i nimicească, așa cum a făcut Ilie?”
Su wafundwa wakuwi, ashina Yohani na Yakobu, pawawoniti hangu walonga, “Mtuwa, gufira tugushemi motu kulawa kumpindi guwagamiziyi?”
55 Dar El s-a întors și i-a mustrat: “Nu știți ce fel de duh sunteți.
Yesu kawagalambukira na kawakalipira.
56 Căci Fiul Omului nu a venit să distrugă viețile oamenilor, ci să le salveze.” S-au dus în alt sat.
Shakapanu Yesu na wafundwa wakuwi wagenditi mushijiji shimonga.
57 Pe când mergeau pe drum, un om I-a zis: “Vreau să Te urmez oriunde vei merge, Doamne.”
Pawaweriti munjira wankugenda, muntu yumu kamgambira Yesu, “Hanukufati koseri kwagugenda.”
58 Isus i-a zis: “Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului nu are unde să-Și pună capul.”
Yesu kamgambira, “Vibweta wawera na mpanga na wampongu wawera na vitukulu kumbiti Mwana gwa Muntu kahera pahala pa kwoyera.”
59 Și a zis altuia: “Urmează-mă!” Dar el a spus: “Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întâi să-l îngrop pe tatăl meu”.
Kamgambira muntu gwingi, “Gunfati.” Kumbiti muntu ulii kalonga, “Mtuwa, gundeki huti nakamsiri tati gwangu.”
60 Dar Isus i-a zis: “Lasă morții să-și îngroape morții lor, iar tu du-te și vestește Împărăția lui Dumnezeu.”
Yesu kamwankula, “Guwaleki wahowiti wawasiri wayawu wawahowiti. Gwenga gugendi gwakawubweri ufalumi wa Mlungu.”
61 Un altul a mai zis: “Vreau să te urmez, Doamne, dar mai întâi îngăduie-mi să-mi iau rămas bun de la cei care sunt la mine acasă.”
Kuweriti na muntu gwingi yakamgambira Yesu, “Hanukufati Mtuwa, kumbiti gundeki huti ng'endi kuwaaga wantu wa ukaya kwangu.”
62 Dar Isus i-a zis: “Nimeni care a pus mâna la plug și se uită înapoi nu este potrivit pentru Împărăția lui Dumnezeu.”
Yesu kamgambira, “Muntu yoseri pakanja kulima, pakagalambuka na kulola kumbeli kafaa ndiri kutenda lihengu Muufalumi wa Mlungu.”
