Luca 9
1 A chemat laolaltă pe cei doisprezece și le-a dat putere și stăpânire asupra tuturor demonilor și să vindece bolile.
Akabhakuta bhala kumi ni bhabhele pamonga, akabhapela uwezo bhwa mamlaka juu jha mapepo ghoha ni kuponyesya bhatamu.
2 I-a trimis să propovăduiască Împărăția lui Dumnezeu și să vindece bolnavii.
Akabhalaghisya bhalotayi kuhubiri ufalme bhwa K'yara ni kunyesya bhatamu.
3 El le-a spus: “Nu luați nimic pentru călătoria voastră — nici toiag, nici portofel, nici pâine, nici bani. Nu aveți câte două tunici fiecare.
Akabhajobhela, “Msitolikyoha kwandabha jha safari jha jhomu wala ndonga, wala mkoba, wala n'kate, wala hela wala musitoli kanzu sibhele.
4 În orice casă veți intra, rămâneți acolo și plecați de acolo.
Nyumba jhejhioha jhamwibeta kujhingila, mutamayi omu mpaka pa mwibeta kubhoka mahali apu.
5 Toți cei care nu vă primesc, când veți pleca din cetatea aceea, scuturați-vă până și praful de pe picioare, ca mărturie împotriva lor.”
Na kwa bhala bhabhita kubhapokela, pamwibeta kubhoka pa mji obhu, mkikung'undayi malifu mu magolo gha jhomu kwa ushuhuda just jha bhene”.
6 Și au plecat și au străbătut satele, propovăduind vestea cea bună și vindecând pretutindeni.
Bhakabhoka kup'etela mu fijiji, kutangasya habari sinofu ni kuponyesya bhanu khila mahali.
7 Iar Irod tetrarhul a auzit tot ce făcuse el și a fost foarte tulburat, pentru că unii spuneau că Ioan a înviat din morți,
Henu Herode, mtawala, ap'eliki ghoha ghaghatokeleghe ataabiki nesu, kwandabha jhajobhekene ni baadhi kujha Yohana mbatizaji afufuiki kuh'omela kwa bhafu,
8 alții că Ilie s-a arătat, iar alții că a înviat unul din vechii prooroci.
ni baadhi kujha Eliya amalikuhida, ni kwa bhangi kwamba mmonga ghwa manabii bha muandi afufuiki kabhele kuh'omela bhafu kabhele.
9 Irod a spus: “Eu l-am decapitat pe Ioan, dar cine este acesta despre care aud astfel de lucruri?”. A căutat să îl vadă.
Herode akajobha, “nanchinjili Yohana, lakini ojho niani jha nip'eleka habari sya muene? Ni Herode alondili njela jha kumbona Yesu.
10 Apostolii, după ce s-au întors, I-au povestit ce făcuseră. I-a luat și s-a retras deoparte, într-o regiune pustie, într-o cetate numită Betsaida.
Wakati bhakherebhuiki bhala bhabhatumibhu, bhakan'jobhela khila khenu kya bhakhetili. Akabhatola pamonga ni muene, akalota muene mu mji bhwa bhwikutibhwa Bethsaida.
11 Dar mulțimile, dându-și seama, l-au urmat. El i-a întâmpinat, le-a vorbit despre Împărăția lui Dumnezeu și i-a vindecat pe cei care aveau nevoie de vindecare.
Lakini makutano bhakap'eleka kuhusu e'le bhakan'kesya, na abhakaribisi, ni kulongela nakhu kuhusu ufalme bhwa K'yara, na abhaponyisi bhele bhabhalondeghe uponyaji.
12 Ziua a început să se scurgă, iar cei doisprezece au venit și i-au spus: “Trimiteți mulțimea să se ducă în satele și fermele din jur, să se cazeze și să facă rost de hrană, pentru că noi suntem aici într-un loc pustiu.”
Ligono likajhanda kumalika ni bhala kumi ni bhabhele bhakalota kwa muene ni kujobha, “Bhatawanyayi makutano kwamba bhalotayi mu fijiji fya karibu ni mijini bhakakesiajhi mapumziko ni kyakulya, kwandabha tujhele lieneo lya kunyika.”
13 Dar El le-a zis: “Dați-le voi să mănânce ceva.” Ei au spus: “Nu avem mai mult de cinci pâini și doi pești, dacă nu cumpărăm mâncare pentru toți acești oameni.”
Lakini akabhajobhela, “Muenga mubhap'elayi khenu kya kulya.” Bhakajobha “Tujhelepi nafu zaidi jha fipandi fihanu fya mikate ni somba sibhele isipokujha ngatulotili ni kuhemela kyakulya kwandabha jha likusanyiku e'le lya bhanu.”
14 Căci erau cam cinci mii de oameni. El le-a spus ucenicilor săi: “Fă-i să se așeze în grupuri de câte cincizeci de persoane.”
Kwajhele ni bhagosi kama elfu tano pala. Akabhajobhela bhanafunzi bha muene. “Bhatamikayi pasi mu makundi gha bhanu kama hamsini kwa khila likundi.
15 Ei au făcut așa și i-au pus pe toți să se așeze.
Kwa hiyo bhakakheta mebhu ni bhanu bhakatama pasi.
16 El a luat cele cinci pâini și cei doi pești și, privind spre cer, le-a binecuvântat, le-a frânt și le-a dat discipolilor ca să le pună înaintea mulțimii.
Akatola mikate mihanu ni somba sibhele ni kulanga kunani, akafibariki ni kufimetula mu fipandi akabhapela bhanafunzi bha muene ili bhafibhekayi palongolo pa makutano.
17 Ei au mâncat și s-au săturat cu toții. Au adunat douăsprezece coșuri cu bucățile sparte care rămăseseră.
Bhoha bhalili na bhashibili, ni fipandi fya fyakulya fya fyabakili fyaholibhu ni kumemesya fikapu kumi ni fibhele.
18 Pe când se ruga El singur, ucenicii erau lângă El și El i-a întrebat: “Cine zice mulțimea că sunt Eu?”
Nijhiene jhajhele kwamba, bho isoka muene, bhanafunzi bha muene bhajhele pamonga ni muene, na abhakotili akajobha, “Bhanu bhijobha nene ne niani?”
19 Ei au răspuns: “Ioan Botezătorul”; dar alții zic: “Ilie”, iar alții zic că a înviat unul din vechii prooroci”.
Bhakajibu, bhakajobha, “Yohana mbatizaji, lakini bhangi bhijobha Eliya, ni bhamana bhijobha mmonga ghwa manabii bha nyakati sya muandi afufuiki kabhele.”
20 El le-a zis: “Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” Petru a răspuns: “Hristosul lui Dumnezeu.”
Akabhajobhela, “Lakini muenga mwijobha nene ne niani?” Ajibili Petro akajobha, “Kristu kuhomela kwa K'yara.”
21 Dar El i-a avertizat și le-a poruncit să nu spună nimănui acest lucru,
Lakini kwa kubhaonya, Yesu akabhajhelekesya kutokun'jobhela jhejhioha just jha e'le,
22 zicând: “Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie lepădat de bătrâni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorât și a treia zi să învieze.”
Akajobha kwamba mwana ghwa Adamu lazima atesekajhi kwa mambo ghamehele ni kubelibhwa ni bhaseya ni makuhani bhabhaha ni bhaandishi na ibetakukhomibhwa, ni ligono lya tatu ibeta kufufuka.
23 Și a zis tuturor: “Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.
Akabhajobhela bhoha, “kama munu jhejhioha ilonda kunikesya, lazima akibelayi muene, atolayi n'salaba ghwa muene khila ligono na anikesiajhi.
24 Căci oricine vrea să-și salveze viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va salva.
Jhejhioha jhaijaribu kughaokola maisha gha muene ibeta kughajhasya, lakini jhejhioha jha ibeta kughajhasya maisha gha muene, kwa faida jha nene, ibeta kughaokola.
25 Căci ce-i folosește cuiva să câștige toată lumea și să se piardă sau să se piardă pe sine însuși?
Je kibetakumfaidila kiki mwanadamu, kama aukabhili ulimwengu bhuoha, lakini akajhasya au kukabha hasara jha nafsi jha muene?
26 Căci oricine se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, de acela se va rușina Fiul Omului când va veni în slava Sa și în slava Tatălui și a sfinților îngeri.
Jhejhioha jha ibeta kunibhonela soni nene ni malobhi gha Joni, kwa muene mwana ghwa Adamu ibetakumbonela soni pa ibeta kujha mu utukufu bhwa muene, ni utukufu bhwa Dadi. ni malaika bhatakatifu.
27 Dar vă spun adevărul: sunt unii dintre cei care stau aici care nu vor gusta nicidecum moartea până când nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Lakini nikabhajobhela ukweli, kuna baadhi jha jhomu jhamujhemili apa, bhibeta lepi kubhonja umati mpaka bhaubhonayi ufalme bhwa K'yara.”
28 La vreo opt zile după aceste cuvinte, a luat cu Sine pe Petru, pe Ioan și pe Iacov și s-a suit pe munte să se roage.
Jhatokili yapata magono nane baada ya Yesu kujobha malobhi agha kwamba ibeta kubhatola pamonga nabhu Petro, Yohana ni, Yakobo, bhakakuela pa kid'onda kus'oka.
29 În timp ce se ruga, înfățișarea feței Lui s-a schimbat, iar hainele Lui au devenit albe și orbitoare.
Bho ajhe mu maombi, muonekanu bha usobhwa muene bhwabadiliki, ni maguanda gha muene ghajhele mabhalafu ni ngekun'gara.
30 Iată că vorbeau cu el doi bărbați, care erau Moise și Ilie,
Na langayi, bhajhele bhagosi bhabhele bhilongela naku! Bhajhele Musa ni Eliya,
31 care s-au arătat în slavă și i-au vorbit despre plecarea pe care urma să o îndeplinească la Ierusalim.
bhabhonekene mu utukufu. bhalongelili kuhusu kubhoka kwa muene, lijambo ambalyo akaribili kulitimisya Yerusalemu.
32 Petru și cei ce erau cu el erau îngreuiați de somn; dar, când s-au trezit, au văzut slava Lui și pe cei doi bărbați care stăteau cu El.
Henu Petro ni bhala bhabhajhe pamonga nakhu, bhajhele mu lugono. Lakini bho bhajhumuiki bhabhubhuene utukufu bhwa muene ni bhagosi bhabhele bhabhajhemili pamonga nakhu.
33 Pe când se despărțeau de El, Petru i-a zis lui Isus: “Învățătorule, este bine să fim aici. Să facem trei corturi: unul pentru tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie”, fără să știe ce spune.
Jhatokili kujha bho bhibhoka kwa Yesu, Petro akan'jobhela, “Bwana ni kinofu kwa tete kutema apa ni jhilondeka tutengenesiajhi makazi gha bhanu bhadatu. Tutengenesiajhi kimonga kwa ndabha jha bhebhe, khenge kwa ndabha jha Musa ni kimonga kwa ndabha jha Eliya.” Ajhelibhu lepi kyaalongeleghe.
34 Pe când zicea El aceste lucruri, un nor a venit și i-a acoperit și ei s-au temut, când au intrat în nor.
Bhoijobha aghu, likahida libhengu ni kubhagupika; na bhatilili bho bhabhuene bhasyongokibhu ni libhengu.
35 Un glas a ieșit din nor și a zis: “Acesta este Fiul Meu preaiubit. Ascultați-l!”
Sauti jhikahoma mu libhengu jhikajobha, “Ojho ndo mwanabhangu mteule. Munip'elekisiajhi muene.”
36 Când a venit vocea, Isus a fost găsit singur. Ei au tăcut și nu au povestit nimănui, în acele zile, nimic din ceea ce văzuseră.
Sauti bho jhigudeme, Yesu ajhemuene. Bhatemili kinunu, jhejhioha miongoni mwa bhaghabhwene.
37 A doua zi, când s-au coborât de pe munte, o mare mulțime de oameni I-a ieșit în întâmpinare.
Ligono lya lyafuatili baada jha kuhoma kukid'onda likusanyiku libhaha lya bhanu lyabhonene naku.
38 Și iată că un om din mulțime a strigat: “Învățătorule, te rog să te uiți la fiul meu, căci este singurul meu copil născut.
Langayi, bhagosi kuhoma kulikusanyiku alelili kwa sauti, akajobha, “Mwalimu nikus'oka undangayi mwana bhangu kwa kujha ndo mwanabhangu ghwa pekee.
39 Iată că un duh îl ia, strigă deodată și îl convulsionează până la spumegarea lui; și abia se depărtează de el, lovindu-l grav.
Wilola roho bhachafu bhan'kamuili, ni mara ipiga makelele, na kabhele ghikambomba achanganyikibhwayi ni kupita povu mu ndomo. Ni ghene ghipita kwa shida, jhikan'sabababishila maumivu makali.
40 I-am rugat pe discipolii tăi să-l alunge, dar nu au putut.”
Nabhasiili bhanafunzi bha jhobhi kujhikemela jhibhokayi. lakini bhabhwesilepi.”
41 Isus a răspuns: “Neam necredincios și pervers, până când voi fi cu voi și voi răbda cu voi? Aduceți aici pe fiul vostru”.
Yesu akajibu akajobha, “Enyi kizazi kya kibela kuameni na kyakipotuiki, mpaka ndali nibetakujha namu ni kutolana namu? Ndetayi mwanabhu apa.”
42 Pe când venea el încă, demonul l-a aruncat la pământ și l-a zdrobit cu putere. Dar Isus a mustrat duhul necurat, a vindecat băiatul și l-a dat înapoi tatălui său.
N'songolo jhaahideghe, roho chafu jhikembinisya pasi ni kun'hugusya kwa fujo. Lakini Yesu ajhikemili jhela roho chafu, amponyisi n'gosi, ni kunkabisya kwa dadi munu.
43 Toți erau uimiți de măreția lui Dumnezeu. Și, pe când toți se mirau de toate lucrurile pe care le făcea Isus, a zis ucenicilor Săi:
Bhoha bhasyangesibhu ni ubhaa bhwa K'yara. Lakini bho bhakastaajabu bhoha kwa mambo ghoha ghaghabhombiki, akajobha kwa bhanafunzi bha muene,
44 “Lăsați să vă intre în urechi cuvintele acestea, căci Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor”.
“Malobhi ghabhatamayi mu mbolokhoto sya muenga, kwa kujha mwana ghwa Adamu ibeta kupisibhwa mumabhoko mwa bhanadamu.”
45 Dar ei nu au înțeles acest cuvânt. Le era ascunsă, ca să nu o înțeleagă, și le era teamă să îl întrebe despre acest cuvânt.
Lakini bhajhelibhu lepi maana jha malobhi aghu, na ghalighibhu pamihu pa bhene, ili bhasihidi kulijhelebhwa. Bhatilili kun'kota Yesu kuhusu lilobhi e'lu.
46 Și s-a iscat între ei o ceartă despre care dintre ei era cel mai mare.
Kisha mgogoro bhwajhandili bhwazukili miongoni mwa bhene juu jha niani ngaajhe mbaha.
47 Isus, pricepând rațiunile inimilor lor, a luat un copilaș, l-a pus lângă El și le-a spus:
Lakini Yesu bho amanyili kyabhajhele bhikihoji mu mioyo ghya bhene, bhan'tolili muana n'debe ni kumbeka lubhafu kwa muene,
48 “Oricine primește pe acest copilaș în numele Meu, pe Mine Mă primește. Oricine mă primește pe mine îl primește pe cel care m-a trimis. Căci oricine este cel mai mic dintre voi toți, acesta va fi mare”.
na akajobha “Kama munu jhejhioha ampokili mwana n'debe kama ojho kwa lihina lya nene, ibeta kujha anipokili nene, na jhejhioha jhaibeta kunipokela nene ibeta kujha ampokili jha anitumili, kwa kujha jheajhe n'debe kati jha muenga mwebhoha ndo mbaha”
49 Ioan a răspuns: “Învățătorule, am văzut pe cineva care scotea demoni în Numele Tău și i-am interzis, pentru că nu este de partea noastră.”
Yohana akajibu akajobha, “Bwana, twambwene munu ibhenga pepo kwa lihina lya bhebhe na twambesili, kwandabha igenda lepi ni tete.”
50 Isus i-a zis: “Nu-l opri, căci cine nu este împotriva noastră, este pentru noi.”
Lakini Yesu akabhajobhela, “Musimbesi, kwa kujha ghaabelikujha kinyume ni muenga”
51 Când se apropiau zilele în care trebuia să fie luat, el și-a pus în gând să meargă la Ierusalim
atokili kwamba, kulengana ni magono kyaghakaribileghe gha magono gha muene gha kulota kumbinguni, kwa bhuimara ajhelekisi uso bhwa muene Yerusalemu.
52 și a trimis mesageri înaintea lui. Aceștia s-au dus și au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să se pregătească pentru el.
Akatume bhajumbe palongolo pa muene, na bhene bhakalota ni kujhingila mu kijiji kya bhasamaria ili bhantayarishilayi mahali.
53 Ei nu l-au primit, pentru că el călătorea cu fața îndreptată spre Ierusalim.
Lakini bhanu oku bhampokili lepi, kwandabha ajhele ajhele kisi usobhwa muene Yerusalemu.
54 Când discipolii săi, Iacov și Ioan, au văzut acest lucru, au zis: “Doamne, vrei să poruncim noi să coboare foc din cer și să-i nimicească, așa cum a făcut Ilie?”
Bhanafunzi bha muene Yakobo ni Yohana bhobhali bhwene e'le, bhakajobha, “Bwana ghwilonda tuamuruajhi muoto uselelayi pasi kuhoma kumbinguni ubhatekatesiajhi?”
55 Dar El s-a întors și i-a mustrat: “Nu știți ce fel de duh sunteți.
Lakini abhageukili abhakemili.
56 Căci Fiul Omului nu a venit să distrugă viețile oamenilor, ci să le salveze.” S-au dus în alt sat.
Kisha bhakalota kijiji khenge.
57 Pe când mergeau pe drum, un om I-a zis: “Vreau să Te urmez oriunde vei merge, Doamne.”
Bhobhilota mu njela jha bhene, munu mmonga akabhajobhela, “Nibeta kukesya popoha pa wilota.”
58 Isus i-a zis: “Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului nu are unde să-Și pună capul.”
Yesu akabhajobhela, “Mbweha bhajhe ni malende, fidege fya kuanga fijhe ni fiswisi, lakini mwana ghwa Adamu ajhelepi ni pakugoneka mutu ghwa muene.”
59 Și a zis altuia: “Urmează-mă!” Dar el a spus: “Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întâi să-l îngrop pe tatăl meu”.
Ndipo akan'jobhela munu j'hongi, “Nikhesiajhi.” Lakini muene akajobha, “Bwana, niruhusiajhi hoti nikan'syelayi dadi jhangu,”
60 Dar Isus i-a zis: “Lasă morții să-și îngroape morții lor, iar tu du-te și vestește Împărăția lui Dumnezeu.”
Lakini muene akan'jobhela, “Bhalekayi bhafu bhasyelenayi bhene, lakini bhebhe lotayi ukautangasiajhi ufalme bhwa K'yara khila mahali.”
61 Un altul a mai zis: “Vreau să te urmez, Doamne, dar mai întâi îngăduie-mi să-mi iau rămas bun de la cei care sunt la mine acasă.”
Pia munu jhongi akajobha. “Nibetakukesya, Bwana, lakini niruhusiajhi hoti nikabhalaghayi bhabhajhele mu nyumba jha nene.”
62 Dar Isus i-a zis: “Nimeni care a pus mâna la plug și se uită înapoi nu este potrivit pentru Împărăția lui Dumnezeu.”
Lakini Yesu akan'jobhela, ajhelepi munu, jhaisopa kibhoko kya muene kulima ni kulanga kunyuma jhaibeta kulondeka KU ufalme bhwa K'yara.”
