Luca 5
1 Și, pe când mulțimea îl strângea și asculta cuvântul lui Dumnezeu, el stătea lângă lacul Ghenareț.
Mokolo moko, wana Yesu azalaki pene ya ebale ya Genezareti, ebele ya bato batondaki pembeni na Ye mpo na koyoka Liloba na Nzambe.
2 A văzut două corăbii care stăteau lângă lac, dar pescarii ieșiseră din ele și își spălau plasele.
Amonaki babwato mibale pembeni ya ebale; ezali balobi mbisi nde bakitaki longwa na babwato yango mpo na kosukola minyama na bango.
3 A intrat într-una dintre bărci, care era a lui Simon, și l-a rugat să se depărteze puțin de țărm. S-a așezat și a învățat mulțimile din barcă.
Moko kati na babwato yango ezalaki ya Simona. Yesu amataki na bwato yango mpe asengaki na Simona ete apusa yango mwa mosika longwa na mokili. Bongo avandaki mpe abandaki koteya bato wuta na bwato.
4 După ce a isprăvit de vorbit, a zis lui Simon: “Scoateți în larg și aruncați mrejele ca să prindeți.”
Tango asilisaki koteya, alobaki na Simona: — Pusa bwato epai mayi ezali penza mozindo, mpe bobwaka minyama na mayi mpo na koloba bambisi.
5 Simon I-a răspuns: “Învățătorule, am lucrat toată noaptea și n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi da drumul la mreajă.”
Simona azongiselaki Ye: — Moteyi, tosali butu mobimba, tozwi ata eloko moko te. Kasi lokola olobi bongo, nakobwaka minyama.
6 După ce au făcut acest lucru, au prins o mare mulțime de pești, iar plasa lor se rupea.
Tango basalaki bongo, bazwaki bambisi ebele, kutu minyama na bango ebandaki kopasuka.
7 Ei au făcut semn partenerilor lor din cealaltă barcă să vină să-i ajute. Aceștia au venit și au umplut ambele bărci, astfel încât acestea au început să se scufunde.
Boye babengaki baninga na bango, oyo bazalaki kati na bwato mosusu mpo ete baya kosalisa bango. Baninga yango bayaki, batondisaki babwato nyonso mibale, mpe ekomaki kozinda.
8 Dar Simon Petru, când a văzut, a căzut la genunchii lui Isus și a zis: “Doamne, depărtează-te de la mine, căci sunt un om păcătos!”.
Tango Simona Petelo amonaki bongo, afukamaki na mabolongo ya Yesu mpe alobaki: — Nkolo, zala mosika na ngai, pamba te nazali moto ya masumu!
9 Căci era uimit, el și toți cei care erau cu el, de capturile de pește pe care le prinseseră;
Somo monene ekangaki Simona mpe baninga na ye nyonso, likolo ya motango ya bambisi oyo bazwaki.
10 la fel și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, care erau asociați cu Simon. Isus i-a spus lui Simon: “Nu te teme. De acum înainte vei prinde oameni vii”.
Ndenge moko mpe mpo na Jake mpe Yoane, bana mibali ya Zebede, oyo bazalaki baninga ya mosala ya Simona. Bongo Yesu alobaki na Simona: — Kobanga te! Kobanda lelo, okokoma koloba nde bato.
11 După ce și-au adus corăbiile la țărm, au lăsat totul și au mers după El.
Boye bamemaki babwato na mokili, batikaki nyonso mpe balandaki Yesu.
12 Pe când era într-una din cetăți, iată că era un om plin de lepră. Când L-a văzut pe Isus, a căzut cu fața la pământ și L-a implorat, zicând: “Doamne, dacă vrei, poți să mă cureți.”
Mokolo mosusu, wana Yesu azalaki kati na moko ya bingumba, moto moko atonda na maba na nzoto abimaki. Tango amonaki Yesu, afukamaki liboso na Ye elongi kino na mabele mpe abondelaki Ye: — Nkolo, soki olingi, komisa ngai peto.
13 El a întins mâna și l-a atins, zicând: “Vreau. Să fiu curățat”. Imediat lepra l-a părăsit.
Yesu asembolaki loboko na Ye, asimbaki ye mpe alobaki: — Solo, nalingi yango, koma peto! Mbala moko, maba esilaki.
14 I-a poruncit să nu spună nimănui: “Ci du-te, arată-te preotului și adu jertfă pentru curățirea ta, după cum a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”
Yesu apesaki ye mitindo: — Koloba na moto moko te makambo oyo ekomeli yo, kasi kende komilakisa epai ya Nganga-Nzambe mpe, mpo na kopetolama na yo, pesa likabo oyo Moyize akataki lokola mobeko, mpo ete ezala litatoli mpo na bango.
15 Dar vestea despre El s-a răspândit mult mai mult și mulțimi mari se adunau să-L asculte și să fie vindecate de bolile lor.
Sango na tina na Yesu ezalaki kaka kopanzana se kopanzana, mpe bato ebele bazalaki koya kosangana mpo na koyoka Ye mpe mpo na kobikisama na bokono na bango.
16 Dar el s-a retras în pustie și se ruga.
Kasi mbala mingi, Yesu azalaki kokende na bisika epai wapi azalaki kaka Ye moko mpo na kosambela.
17 Într-una din zilele acelea, El învăța pe oameni; și stăteau acolo farisei și învățători ai Legii, veniți din toate satele Galileii, din Iudeea și din Ierusalim. Puterea Domnului era cu el ca să-i vindece.
Mokolo moko, wana Yesu azalaki koteya, Bafarizeo mpe balakisi ya Mobeko bayaki kovanda wana; bawutaki na bamboka nyonso ya Galile, na Yuda mpe na Yelusalemi. Mpe nguya ya Nkolo ezalaki elongo na Yesu mpo na kobikisa babeli.
18 Iată că niște oameni au adus un paralitic pe un pat de campanie și căutau să-l aducă înăuntru ca să-l pună înaintea lui Isus.
Ndambo ya mibali bayaki, bamemaki ebosono moko na tsipoyi; balukaki nzela ya kokotisa ye kati na ndako mpo na kotia ye liboso ya Yesu.
19 Nu au găsit cum să-l aducă înăuntru din cauza mulțimii, s-au urcat pe acoperișul casei și l-au coborât prin țigle cu patul lui în mijlocul ei, în fața lui Isus.
Kasi lokola bamonaki te nzela ya kokotisa ye kati na ndako, pamba te bato bazalaki ebele, bamataki na likolo ya ndako, batobolaki lidusu mpe bakitisaki ye, elongo na tsipoyi na ye, na kati-kati ya ebele ya bato, liboso ya Yesu.
20 Văzând credința lor, Isus i-a spus: “Omule, păcatele tale îți sunt iertate.”
Tango Yesu amonaki kondima na bango, alobaki: — Molingami na Ngai, masumu na yo elimbisami!
21 Cărturarii și fariseii au început să se certe, zicând: “Cine este acesta care vorbește de hulă? Cine poate ierta păcatele, dacă nu numai Dumnezeu?”
Bafarizeo mpe balakisi ya Mobeko bakomaki kokanisa: — Moto oyo azali komimona penza nani mpo ete abimisa maloba ya kotiola Nzambe? Nani akoki kolimbisa masumu soki kaka Ye moko Nzambe te?
22 Dar Isus, înțelegând gândurile lor, le-a răspuns: “De ce gândiți așa în inimile voastre?
Kasi lokola Yesu ayebaki makanisi na bango, atunaki bango: — Mpo na nini bozali kokanisa biloko oyo kati na mitema na bino?
23 Ce este mai ușor să spui: “Păcatele tale îți sunt iertate” sau să spui: “Scoală-te și umblă”?
Likambo nini eleki pete mpo na koloba: « Masumu na yo elimbisami » to « telema mpe tambola? »
24 Dar ca să știți că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele”, i-a spus paraliticului: “Îți spun: scoală-te, ia-ți patul și du-te la casa ta”.
Kasi nalingi boyeba ete Mwana na Moto azali na bokonzi ya kolimbisa masumu kati na mokili. Bongo alobaki na ebosono: « Nalobi na yo: Telema, kamata tsipoyi na yo mpe kende na ndako na yo! »
25 Și îndată s-a sculat în fața lor, a luat ce avea pe el și a plecat la casa lui, slăvind pe Dumnezeu.
Mbala moko, atelemaki liboso na bango, akamataki tsipoyi oyo bazalaki kolalisa ye na yango, azongaki na ndako na ye na kokumisa Nzambe.
26 Toată lumea a fost cuprinsă de uimire și a slăvit pe Dumnezeu. S-au umplut de teamă, spunând: “Am văzut astăzi lucruri ciudate.”
Awa bato nyonso bakamwaki, bakomaki kokumisa Nzambe; awa mpe somo ekangaki bango, bakomaki koloba: « Lelo penza, tomoni makambo ya kokamwa! »
27 După aceea, ieșind afară, a văzut un vameș, numit Levi, care ședea la fisc, și i-a zis: “Vino după mine!”
Sima na yango, Yesu abimaki mpe amonaki mofutisi mpako moko, kombo na ye « Levi. » Levi azalaki ya kovanda na ndako na ye ya mosala epai wapi bafutaka mpako. Yesu alobaki na ye: « Landa Ngai. »
28 A lăsat totul, s-a sculat și l-a urmat.
Levi atelemaki, atikaki biloko nyonso mpe alandaki Yesu.
29 Levi i-a făcut un mare ospăț în casa lui. Era o mare mulțime de vameși și de alți oameni care se odihneau cu ei.
Bongo Levi asalaki feti monene, kati na ndako na ye, mpo na lokumu ya Yesu; bafutisi mpako ebele mpe bato mosusu bazalaki kolia mesa moko elongo na bango.
30 Cărturarii și fariseii cârteau împotriva ucenicilor Lui, zicând: “De ce mâncați și beți cu vameșii și cu păcătoșii?”
Kasi Bafarizeo mpe balakisi ya Mobeko oyo bazalaki lingomba moko elongo na bango bakomaki koyimayima mpe balobaki na bayekoli ya Yesu: — Mpo na nini bozali kolia mpe komela mesa moko na bafutisi mpako mpe bato ya masumu?
31 Isus le-a răspuns: “Cei sănătoși nu au nevoie de doctor, dar cei bolnavi au nevoie de doctor.
Yesu azongiselaki bango: — Bato oyo bazali kolongono na nzoto bazalaka na posa ya monganga te, ezali babeli nde bazalaka na posa na ye.
32 Eu n-am venit să chem pe cei drepți, ci pe păcătoși la pocăință.”
Nayaki te koluka bato ya sembo, kasi bato ya masumu mpo ete babongola mitema.
33 Ei I-au zis: “Pentru ce ucenicii lui Ioan postesc și se roagă des, și ucenicii fariseilor, iar ai voștri mănâncă și beau?”
Bafarizeo balobaki na Yesu: — Mpo na nini bayekoli ya Yoane mpe bayekoli ya Bafarizeo bakilaka bilei mbala na mbala mpe bamipesaka na mabondeli; kasi bayekoli na yo, mosala na bango kaka kolia mpe komela?
34 El le-a zis: “Puteți voi să faceți pe prietenii mirelui să postească, când mirele este cu ei?
Yesu azongiselaki bango: — Boni, bokoki solo kosenga na bato oyo babengami na feti ya libala ete bakila bilei wana mobali ya libala azali nanu elongo na bango?
35 Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei. Atunci vor posti în acele zile.”
Tango ezali koya, oyo mobali ya libala akozala lisusu te elongo na bango; ekozala na tango wana nde bakokila bilei.
36 Și le-a spus și o pildă. “Nimeni nu pune o bucată dintr-o haină nouă pe o haină veche, căci altfel va rupe haina nouă și, de asemenea, bucata din haina nouă nu se va potrivi cu cea veche.
Yesu alobaki na bango lisusu lisese oyo: — Moto moko te asalelaka eteni ya elamba ya sika mpo na kobamba elamba ya kala; soki te, akopasola na pamba elamba ya sika mpe kitendi ya sika ekobalana te na elamba ya kala.
37 Nimeni nu pune vin nou în piei de vin vechi, căci altfel vinul nou va sparge piei, se va vărsa și piei vor fi distruse.
Moto moko mpe te atiaka vino ya sika kati na bambeki ya kala; soki te, vino ya sika ekopasola bambeki mpe ekosopana, mpe bambeki ekobeba libela.
38 Dar vinul nou trebuie pus în piei de vin proaspăt, și amândouă se păstrează.
Nzokande, esengeli kaka kotia vino ya sika kati na bambeki ya sika.
39 Nimeni, după ce a băut vin vechi, nudorește imediat vin nou, pentru că spune: “Cel vechi este mai bun”.”
Mpe moto moko te alingaka komela vino ya sika soki awuti komela vino ya kala, pamba te balobaka: « Vino ya kala eleki kitoko. »
