Luca 24
1 Dar în prima zi a săptămânii, în zorii zilei, au venit la mormânt, împreună cu alții, aducând miresmele pe care le pregătiseră.
Mnamo siku ya kwanza ya juma, alfajiri na mapema, wale wanawake walichukua yale manukato waliyokuwa wameyaandaa, wakaenda kaburini.
2 Au găsit piatra rostogolită de pe mormânt.
Wakakuta lile jiwe limevingirishwa kutoka kwenye kaburi,
3 Au intrat înăuntru și n-au găsit trupul Domnului Isus.
lakini walipoingia ndani, hawakuuona mwili wa Bwana Yesu.
4 În timp ce erau foarte nedumeriți de acest lucru, iată că au apărut lângă ei doi bărbați îmbrăcați în haine orbitoare.
Walipokuwa wanashangaa juu ya jambo hili, ghafula watu wawili waliokuwa wamevaa mavazi yanayongʼaa kama umeme wakasimama karibu nao.
5 Îngrozindu-se, s-au plecat cu fața la pământ. Oamenii le-au zis: “De ce căutați pe cei vii printre cei morți?
Wale wanawake, wakiwa na hofu, wakainamisha nyuso zao mpaka chini. Lakini wale watu wakawaambia, “Kwa nini mnamtafuta aliye hai miongoni mwa wafu?
6 El nu este aici, ci a înviat. Vă amintiți ce v-a spus când era încă în Galileea,
Hayuko hapa; amefufuka! Kumbukeni alivyowaambia alipokuwa bado yuko pamoja nanyi huko Galilaya kwamba:
7 spunând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși, să fie răstignit și a treia zi să învieze?”
‘Ilikuwa lazima Mwana wa Adamu atiwe mikononi mwa watu wenye dhambi na waovu ili asulubiwe, na siku ya tatu afufuke.’”
8 Ei și-au adus aminte de cuvintele Lui,
Ndipo wakayakumbuka maneno ya Yesu.
9 s-au întors de la mormânt și au spus toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
Waliporudi kutoka huko kaburini, wakawaeleza wale wanafunzi kumi na mmoja pamoja na wengine wote mambo haya yote.
10 Ele erau Maria Magdalena, Ioana și Maria, mama lui Iacov. Celelalte femei care erau cu ele au povestit aceste lucruri apostolilor.
Basi Maria Magdalene, Yoana, na Maria mama yake Yakobo, pamoja na wanawake wengine waliofuatana nao ndio waliwaelezea mitume habari hizi.
11 Aceste cuvinte li s-au părut a fi un nonsens și nu le-au crezut.
Lakini hawakuwasadiki hao wanawake, kwa sababu maneno yao yalionekana kama upuzi.
12 Dar Petru s-a ridicat și a alergat la mormânt. Aplecându-se și uitându-se înăuntru, a văzut fâșiile de pânză așezate singure și a plecat acasă, întrebându-se ce se întâmplase.
Hata hivyo, Petro akainuka na kukimbia kwenda kule kaburini. Alipoinama kuchungulia, akaona vile vitambaa vya kitani, ila hakuona kitu kingine. Naye akaenda zake akijiuliza nini kilichotokea.
13 Și iată că doi dintre ei mergeau chiar în ziua aceea într-un sat numit Emaus, care era la șaizeci de stadii de Ierusalim.
Ikawa siku iyo hiyo, wanafunzi wawili wa Yesu walikuwa njiani wakienda kijiji kilichoitwa Emau, yapata maili saba kutoka Yerusalemu.
14 Și vorbeau unul cu altul despre toate aceste lucruri care se întâmplaseră.
Walikuwa wakizungumza wao kwa wao kuhusu mambo yote yaliyotukia.
15 În timp ce vorbeau și se întrebau împreună, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
Walipokuwa wakizungumza na kujadiliana, Yesu mwenyewe akaja akatembea pamoja nao,
16 Dar ochii lor erau împiedicați să-L recunoască.
lakini macho yao yakazuiliwa ili wasimtambue.
17 El le-a zis: “Despre ce vorbiți în timp ce mergeți și sunteți triști?”
Akawauliza, “Ni mambo gani haya mnayozungumza wakati mnatembea?” Wakasimama, nyuso zao zikionyesha huzuni.
18 Unul dintre ei, numit Cleopa, i-a răspuns: “Ești tu singurul străin din Ierusalim care nu știe ce s-a întâmplat acolo în zilele acestea?”
Mmoja wao, aliyeitwa Kleopa, akamuuliza, “Je, wewe ndiye peke yako mgeni huku Yerusalemu ambaye hufahamu mambo yaliyotukia humo siku hizi?”
19 El le-a zis: “Ce anume?” Ei I-au zis: “Cele despre Iisus Nazarineanul, care a fost un prooroc puternic cu fapta și cu cuvântul înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor,
Akawauliza, “Mambo gani?” Wakamjibu, “Mambo ya Yesu wa Nazareti. Yeye alikuwa nabii, mwenye uwezo mkuu katika maneno yake na matendo yake, mbele za Mungu na mbele ya wanadamu wote.
20 și despre cum preoții cei mai de seamă și căpeteniile noastre L-au dat spre osândă la moarte și L-au răstignit.
Viongozi wa makuhani na viongozi wetu walimtoa ahukumiwe kufa, nao wakamsulubisha.
21 Dar noi speram că el este cel care va răscumpăra pe Israel. Da, și, pe lângă toate acestea, este acum a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri.
Lakini tulikuwa tumetegemea kwamba yeye ndiye angelikomboa Israeli. Zaidi ya hayo, leo ni siku ya tatu tangu mambo haya yatokee.
22 De asemenea, ne-au uimit niște femei din anturajul nostru, care au ajuns mai devreme la mormânt;
Isitoshe, baadhi ya wanawake katika kundi letu wametushtusha. Walikwenda kaburini leo alfajiri,
23 și, când nu i-au găsit trupul, au venit spunând că au văzut și ele o viziune a unor îngeri, care spuneau că este viu.
lakini hawakuukuta mwili wake. Walirudi wakasema wameona maono ya malaika ambao waliwaambia kwamba Yesu yu hai.
24 Unii dintre noi s-au dus la mormânt și l-au găsit așa cum au spus femeile, dar nu l-au văzut.”
Kisha baadhi ya wenzetu walikwenda kaburini wakalikuta kama vile wale wanawake walivyokuwa wamesema, lakini yeye hawakumwona.”
25 El le-a zis: “Popor nebun și încet la inimă ca să creadă în tot ce au spus proorocii!
Yesu akawaambia, “Ninyi ni wajinga kiasi gani, nanyi ni wazito mioyoni mwenu kuamini mambo yote yaliyonenwa na manabii!
26 Nu trebuia oare Hristosul să sufere aceste lucruri și să intre în gloria Sa?”
Je, haikumpasa Kristokuteswa kwa njia hiyo na kisha aingie katika utukufu wake?”
27 Pornind de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate Scripturile ceea ce se referă la el însuși.
Naye akianzia na Sheria ya Mose na Manabii wote, akawafafanulia jinsi Maandiko yalivyosema kumhusu yeye.
28 Au ajuns aproape de satul în care se duceau, iar el s-a făcut că vrea să meargă mai departe.
Nao walipokaribia kile kijiji walichokuwa wakienda, Yesu akawa kama anaendelea mbele.
29 Ei l-au îndemnat, zicând: “Rămâi cu noi, căci este aproape seară și ziua este aproape de sfârșit.” A intrat să stea cu ei.
Lakini wao wakamsihi sana akae nao, wakisema, “Kaa hapa nasi, kwa maana sasa ni jioni na usiku unaingia.” Basi akaingia ndani kukaa nao.
30 După ce s-a așezat la masă cu ei, a luat pâinea și a mulțumit. A frânt-o și le-a dat-o.
Alipokuwa mezani pamoja nao, akachukua mkate, akashukuru, akaumega, akaanza kuwagawia.
31 Ochii lor s-au deschis și l-au recunoscut; apoi a dispărut din ochii lor.
Ndipo macho yao yakafumbuliwa, nao wakamtambua, naye akatoweka machoni pao. Hawakumwona tena.
32 Ei și-au zis unul altuia: “Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și când ne deschidea Scripturile?”
Wakaulizana wao kwa wao, “Je, mioyo yetu haikuwakawaka kwa furaha ndani yetu alipokuwa anazungumza nasi njiani na kutufafanulia Maandiko?”
33 Ei s-au sculat chiar în acel ceas, s-au întors la Ierusalim și i-au găsit pe cei unsprezece adunați împreună cu cei care erau cu ei,
Wakaondoka mara, wakarudi Yerusalemu. Wakawakuta wale wanafunzi kumi na mmoja na wale waliokuwa pamoja nao, wamekusanyika
34 spunând: “Domnul a înviat cu adevărat și i s-a arătat lui Simon!”
wakisema, “Ni kweli! Bwana amefufuka, naye amemtokea Simoni.”
35 Ei au povestit cele întâmplate pe drum și cum a fost recunoscut de ei la frângerea pâinii.
Kisha wale wanafunzi wawili wakaeleza yaliyotukia njiani na jinsi walivyomtambua Yesu alipoumega mkate.
36 Pe când ziceau ei aceste lucruri, Isus însuși a stat în mijlocul lor și le-a zis: “Pace vouă!”
Walipokuwa bado wanazungumza hayo, Yesu mwenyewe akasimama katikati yao, akasema, “Amani iwe nanyi!”
37 Dar ei, îngroziți și înfricoșați, au crezut că au văzut un duh.
Wakashtuka na kuogopa wakidhani kwamba wameona mzuka.
38 El le-a zis: “De ce vă tulburați? De ce se ridică îndoieli în inimile voastre?
Lakini Yesu akawauliza, “Kwa nini mnaogopa? Kwa nini mna shaka mioyoni mwenu?
39 Vedeți mâinile și picioarele Mele, că sunt cu adevărat Eu. Atingeți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, așa cum vedeți că am eu.”
Tazameni mikono yangu na miguu yangu, mwone kuwa ni mimi hasa. Niguseni mwone; kwa maana mzuka hauna nyama na mifupa, kama mnionavyo kuwa navyo.”
40 După ce a spus acestea, le-a arătat mâinile și picioarele.
Aliposema haya, akawaonyesha mikono na miguu yake.
41 Pe când ei încă nu credeau de bucurie și se mirau, le-a zis: “Aveți ceva de mâncare aici?”
Wakashindwa kuamini kwa ajili ya furaha na mshangao waliokuwa nao. Akawauliza, “Mna chakula chochote hapa?”
42 I-au dat o bucată de pește fript și un fagure de miere.
Wakampa kipande cha samaki aliyeokwa,
43 El le-a luat și a mâncat în fața lor.
naye akakichukua na kukila mbele yao.
44 El le-a zis: “Iată ce v-am spus când eram încă cu voi: trebuie să se împlinească tot ce este scris în Legea lui Moise, în profeți și în psalmi despre Mine.”
Akawaambia, “Haya ndiyo yale niliyowaambia nilipokuwa bado niko pamoja nanyi, kwamba yote yaliyoandikwa kunihusu mimi katika Sheria ya Mose, Manabii na Zaburi hayana budi kutimizwa.”
45 Atunci le-a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile.
Ndipo akafungua fahamu zao ili waweze kuyaelewa Maandiko.
46 Și le-a zis: “Așa este scris și așa a fost necesar ca Hristosul să sufere și să învieze din morți a treia zi,
Akawaambia, “Haya ndiyo yaliyoandikwa: Kristo atateswa na siku ya tatu atafufuka kutoka kwa wafu.
47 iar în numele Lui să se propovăduiască pocăința și iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim.
Toba na msamaha wa dhambi zitatangaziwa mataifa yote kupitia jina lake kuanzia Yerusalemu.
48 Voi sunteți martori ai acestor lucruri.
Ninyi ni mashahidi wa mambo haya.
49 Iată, Eu trimit asupra voastră făgăduința Tatălui Meu. Dar așteptați în cetatea Ierusalimului până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.”
“Tazama nitawatumia ahadi ya Baba yangu; lakini kaeni humu mjini hadi mtakapovikwa uwezo utokao juu.”
50 I-a condus până în Betania, și, ridicându-și mâinile, i-a binecuvântat.
Akiisha kuwaongoza mpaka kwenye viunga vya Bethania, akainua mikono yake juu na kuwabariki.
51 În timp ce-i binecuvânta, s-a retras de la ei și a fost dus la cer.
Alipokuwa anawabariki, akawaacha, akachukuliwa mbinguni.
52 Ei, închinându-se lui, s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie,
Kisha wakamwabudu na kurudi Yerusalemu wakiwa wamejawa na furaha kuu.
53 și stăteau neîncetat în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
Nao wakadumu ndani ya Hekalu wakimtukuza Mungu. Amen.
