Luca 24
1 Dar în prima zi a săptămânii, în zorii zilei, au venit la mormânt, împreună cu alții, aducând miresmele pe care le pregătiseră.
Lino mumenemene pa busuba bwa pa Sondo, batukashi abo balanyamuna mafuta ne byanunkila mbyobalabamba kuya kucumbwe.
2 Au găsit piatra rostogolită de pe mormânt.
Balacana libwe lyakunkulushiwapo pacishinga ca cumbwe.
3 Au intrat înăuntru și n-au găsit trupul Domnului Isus.
Nomba mpobalengila mucumbwe baliya kucanamo citumbi ca Mwami Yesu.
4 În timp ce erau foarte nedumeriți de acest lucru, iată că au apărut lângă ei doi bărbați îmbrăcați în haine orbitoare.
Kabacikankamana, balabonowa bantu babili balikuba bafwala byakufwala byabekema kabali bemana pepi nabo.
5 Îngrozindu-se, s-au plecat cu fața la pământ. Oamenii le-au zis: “De ce căutați pe cei vii printre cei morți?
Batukashi abo balatina nekukotama panshi. Lino bantu abo balabepusheti, “Mulamulangwelinga cani muntu muyumi pakati pa bafu?
6 El nu este aici, ci a înviat. Vă amintiți ce v-a spus când era încă în Galileea,
Nkalimo muno, lapunduku. Kamwanuka maswi ngalamwambila mpwalikuba ku Galileya.
7 spunând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși, să fie răstignit și a treia zi să învieze?”
Eti Mwana Muntu welela kuyabwa mumakasa a bantu baipa, nekupopwa palusanda, nekupunduka kubafu pakapita masuba atatu.”
8 Ei și-au adus aminte de cuvintele Lui,
Popelapo batukashi basa balanuka maswi aya.
9 s-au întors de la mormânt și au spus toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
Mpobalafuma kucumbwe kusa, balambila beshikwiya likumi ne umo kayi ne bantu bambi bonse.
10 Ele erau Maria Magdalena, Ioana și Maria, mama lui Iacov. Celelalte femei care erau cu ele au povestit aceste lucruri apostolilor.
Abo batukashi balikuba Maliya wa ku Magadala, ne Yohana ne Maliya banyina Jemusi. Balo ne batukashi bambi balikubapo balambila batumwa makani aya.
11 Aceste cuvinte li s-au părut a fi un nonsens și nu le-au crezut.
Nsombi maswi ayo kubeshikwiya alaboneka eti nikutamokowa, neco baliya kubashoma batukashi abo.
12 Dar Petru s-a ridicat și a alergat la mormânt. Aplecându-se și uitându-se înăuntru, a văzut fâșiile de pânză așezate singure și a plecat acasă, întrebându-se ce se întâmplase.
Nsombi nendi Petulo walanyamuka nekufwambilako kucumbwe. Mpwalashika walabonowa muli bikwisa byonka, walabwelela kung'anda kali wakankamana pabintu byalenshika.
13 Și iată că doi dintre ei mergeau chiar în ziua aceea într-un sat numit Emaus, care era la șaizeci de stadii de Ierusalim.
Pabusuba ubo beshikwiya babili balikuya kumunshi walikukwiweti Emausi. Mushinso wa kufuma ku Emausi kushika ku Yelusalemu walikuba wa makilomita akwana likumi ne limo.
14 Și vorbeau unul cu altul despre toate aceste lucruri care se întâmplaseră.
Mpobalikuya munshila bali kababandika pa bintu ibyo byonse byalenshika.
15 În timp ce vorbeau și se întrebau împreună, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
Kabacibandika nekwipushanya, Yesu mwine walesa pepi ne kwendela pamo nabo.
16 Dar ochii lor erau împiedicați să-L recunoască.
Balamubona nomba baliya kumwinshiba.
17 El le-a zis: “Despre ce vorbiți în timp ce mergeți și sunteți triști?”
Yesu walabepusheti, “Nimakani cini ngomulenga nkamubandikilana?” Lino nabo balemana kayi cinso cabo nkacili calaka nemapensho,
18 Unul dintre ei, numit Cleopa, i-a răspuns: “Ești tu singurul străin din Ierusalim care nu știe ce s-a întâmplat acolo în zilele acestea?”
lino umbi walikukwiweti kileopasi walamwipusheti, “Sena njobe mwensu wenka mu Yelusalemu utenshi byalenshika masuba apita kunyuma?”
19 El le-a zis: “Ce anume?” Ei I-au zis: “Cele despre Iisus Nazarineanul, care a fost un prooroc puternic cu fapta și cu cuvântul înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor,
Yesu walepusheti, “Byamushobocini?” Lino balakumbuleti. Sha Yesu wa ku Nasaleti. Uyo muntu walikuba munshinshimi wali kwinsa bintu byangofu pamenso a Lesa ne bantu bonse.
20 și despre cum preoții cei mai de seamă și căpeteniile noastre L-au dat spre osândă la moarte și L-au răstignit.
Nsombi bamakulene beshimilumbo ne bakulene betu bambi balamutwala kwambeti apewe mulandu wakushinwa, kufumapo balamupopa palusanda.
21 Dar noi speram că el este cel care va răscumpăra pe Israel. Da, și, pe lângă toate acestea, este acum a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri.
Nsombi afwe twalikuba twengashila kwambeti nakalubule ba Isilaeli. Lino palapiti masuba atatu kufuma mpobyenshika byonse ibi.
22 De asemenea, ne-au uimit niște femei din anturajul nostru, care au ajuns mai devreme la mormânt;
Lino kayi batukashi nabambi pakati petu balatukankamanisha. Nabo balaya kucumbwe mumene mene,
23 și, când nu i-au găsit trupul, au venit spunând că au văzut și ele o viziune a unor îngeri, care spuneau că este viu.
lino mubili wakendi baliya kucanamo. Mpobalabwela balambeti balabono bangelo abo balabambileti Yesu nimuyumi.
24 Unii dintre noi s-au dus la mormânt și l-au găsit așa cum au spus femeile, dar nu l-au văzut.”
Bambi mulikoto lyetu balaya kucumbwe ne kucana mbuli ncobalamba batukashi basa, nabo baliya kumubona Yesu.
25 El le-a zis: “Popor nebun și încet la inimă ca să creadă în tot ce au spus proorocii!
Lino Yesu walabambileti, “Amwe mobantu baluya, bakute kubula kuyanda kushoma bwangu bintu byonse byalamba bashinshimi.
26 Nu trebuia oare Hristosul să sufere aceste lucruri și să intre în gloria Sa?”
Sena nkamucinshi kwambeti mupulushi walaiwa usa walikwelela kunyumfwa byeshikubaba byonse ibi kwambeti engile mubulemu bwakendi?”
27 Pornind de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate Scripturile ceea ce se referă la el însuși.
Lino walabasansulwila byonse byalembwa mumalembo onse, kutatikila mumabuku a Mose mpaka ku bashinshimi bonse bilambanga palyendiye.
28 Au ajuns aproape de satul în care se duceau, iar el s-a făcut că vrea să meargă mai departe.
Mpobalashika pepi ne Yelusalemu, Yesu walenseti lapitililinga.
29 Ei l-au îndemnat, zicând: “Rămâi cu noi, căci este aproape seară și ziua este aproape de sfârșit.” A intrat să stea cu ei.
Nsombi beshikwiya abo balamukakatisha ne kwambeti, “Kamwikalani nenjafwe pakwinga kulashipi, bonani lisuba lilenga akwibila.” Neco walengila mung'anda ne kwikala nabo.
30 După ce s-a așezat la masă cu ei, a luat pâinea și a mulțumit. A frânt-o și le-a dat-o.
Mpwalekala nabo pakulyela, Yesu walamanta shinkwa, walalumba Lesa, Kayi walakomona nekubayabila.
31 Ochii lor s-au deschis și l-au recunoscut; apoi a dispărut din ochii lor.
Popelapo menso abo alacaluka. Lino balamwinshiba popelapo walashimanganowa.
32 Ei și-au zis unul altuia: “Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și când ne deschidea Scripturile?”
Lino balatatika kwambilaneti, “Cancine ncine maswi akendi ayasanga mumoyo mpwatwambilanga munshila pasa, nekupandulula mabala.”
33 Ei s-au sculat chiar în acel ceas, s-au întors la Ierusalim și i-au găsit pe cei unsprezece adunați împreună cu cei care erau cu ei,
Kufumapo balanyamuka nekubwelela ku Yelusalemu, uko nkobalacana beshikwiya likumi ne umo kabali babungana pamo nebanabo,
34 spunând: “Domnul a înviat cu adevărat și i s-a arătat lui Simon!”
kabambeti, “Nicakubinga Mwami lapunduku kubafu, labonekele kuli Shimoni.”
35 Ei au povestit cele întâmplate pe drum și cum a fost recunoscut de ei la frângerea pâinii.
Lino naboyo babili basa, balasansulula calenshika munshila mpobalamwinshiba Mwami mpwalabakomwena shinkwa.
36 Pe când ziceau ei aceste lucruri, Isus însuși a stat în mijlocul lor și le-a zis: “Pace vouă!”
Kabacamba babili abo, Yesu mwine walashika nekwimana pakati pabo bonse ne kwambeti, “lumuno lube nenjamwe.”
37 Dar ei, îngroziți și înfricoșați, au crezut că au văzut un duh.
Balo balatilimuka nekutina pakwinga balayeyeti balabononga cipuku.
38 El le-a zis: “De ce vă tulburați? De ce se ridică îndoieli în inimile voastre?
Nendi walabambileti, “Nomba mulapengelenga cani ne kutoshana mumyoyo mwenu?
39 Vedeți mâinile și picioarele Mele, că sunt cu adevărat Eu. Atingeți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, așa cum vedeți că am eu.”
Kamubona makasa nebimpanta byakame, kwambeti njame. Kamunjikata munyumfwe pakwinga cipuku ciliya musuni nebifupa mbuli mbyomulabonongeti ndibikute ame.”
40 După ce a spus acestea, le-a arătat mâinile și picioarele.
Lino mpwalambeco walababonesha makasa nebimpanta byakendi.
41 Pe când ei încă nu credeau de bucurie și se mirau, le-a zis: “Aveți ceva de mâncare aici?”
Nabo baliya kushoma pakwinga balikuba bakondwa, kayi ne kukankamana. Lino walabepusheti, “Sena mukutepo byakulya pano?”
42 I-au dat o bucată de pește fript și un fagure de miere.
Balamupa cipansha ca nswi yakuyoka.
43 El le-a luat și a mâncat în fața lor.
Walacitambula ne kulya bonse nkababonako.
44 El le-a zis: “Iată ce v-am spus când eram încă cu voi: trebuie să se împlinească tot ce este scris în Legea lui Moise, în profeți și în psalmi despre Mine.”
Lino walabambileti, “Ibi ebintu byondamwambila mpondalikuba nenjamwe. Pasa ndalikwambeti byonse byalembwa pali njame mu Milawo Lesa njalapa Mose, ne mumabuku abashinshimi, ne mulibuku lya kutembaula.”
45 Atunci le-a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile.
Lino walabanyafwa kwambeti banyufwishishe Mabala.
46 Și le-a zis: “Așa este scris și așa a fost necesar ca Hristosul să sufere și să învieze din morți a treia zi,
Walabambileti, “Byalalembwa nibi; Mupulushi welela kupenshewa ne kupunduka kubafu pabusuba bwabutatu.
47 iar în numele Lui să se propovăduiască pocăința și iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim.
Kwambeti mulina lyakendi Mulumbe Waina ukakambaukwe kubantu ba mishobo yonse, kutatikila ku Yelusalemu. Kwambeti basanduke mumoyo benseco neye Lesa empwela kubalekelela bwipishi bwabo.
48 Voi sunteți martori ai acestor lucruri.
Amwe mobakamboni pabintu ibi.
49 Iată, Eu trimit asupra voastră făgăduința Tatălui Meu. Dar așteptați în cetatea Ierusalimului până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.”
Ninkamutumine cipo ico Bata ncobalashomesha, nsombi mwelela kwikala mumunshi muno kushikila mukatambule ngofu sheti shikafume kwilu.”
50 I-a condus până în Betania, și, ridicându-și mâinile, i-a binecuvântat.
Lino Yesu walabatangunina kufuma mumunshi umo kuya kushika ku Betaniya. Kopeloko walatambika makasa akendi nekubaleleka.
51 În timp ce-i binecuvânta, s-a retras de la ei și a fost dus la cer.
Lino kacibaleleka walapansana nabo, nekumantwa kuya kwilu.
52 Ei, închinându-se lui, s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie,
Lino balamukambilila, panyuma pakendi balabwelela ku Yelusalemu kabali bakondwa maningi.
53 și stăteau neîncetat în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
Cindi conse balikucanika mu Ng'anda ya Lesa kabalumbaisha Lesa.
