Luca 24
1 Dar în prima zi a săptămânii, în zorii zilei, au venit la mormânt, împreună cu alții, aducând miresmele pe care le pregătiseră.
But on the first day of the week, at early dawn, they and some others came to the tomb, bringing the spices which they had prepared.
2 Au găsit piatra rostogolită de pe mormânt.
They found the stone rolled away from the tomb.
3 Au intrat înăuntru și n-au găsit trupul Domnului Isus.
They entered in, and didn’t find the Lord Jesus’ body.
4 În timp ce erau foarte nedumeriți de acest lucru, iată că au apărut lângă ei doi bărbați îmbrăcați în haine orbitoare.
While they were greatly perplexed about this, behold, two men stood by them in dazzling clothing.
5 Îngrozindu-se, s-au plecat cu fața la pământ. Oamenii le-au zis: “De ce căutați pe cei vii printre cei morți?
Becoming terrified, they bowed their faces down to the earth. The men said to them, “Why do you seek the living amongst the dead?
6 El nu este aici, ci a înviat. Vă amintiți ce v-a spus când era încă în Galileea,
He isn’t here, but is risen. Remember what he told you when he was still in Galilee,
7 spunând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși, să fie răstignit și a treia zi să învieze?”
saying that the Son of Man must be delivered up into the hands of sinful men and be crucified, and the third day rise again?”
8 Ei și-au adus aminte de cuvintele Lui,
They remembered his words,
9 s-au întors de la mormânt și au spus toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
returned from the tomb, and told all these things to the eleven and to all the rest.
10 Ele erau Maria Magdalena, Ioana și Maria, mama lui Iacov. Celelalte femei care erau cu ele au povestit aceste lucruri apostolilor.
Now they were Mary Magdalene, Joanna, and Mary the mother of James. The other women with them told these things to the apostles.
11 Aceste cuvinte li s-au părut a fi un nonsens și nu le-au crezut.
These words seemed to them to be nonsense, and they didn’t believe them.
12 Dar Petru s-a ridicat și a alergat la mormânt. Aplecându-se și uitându-se înăuntru, a văzut fâșiile de pânză așezate singure și a plecat acasă, întrebându-se ce se întâmplase.
But Peter got up and ran to the tomb. Stooping and looking in, he saw the strips of linen lying by themselves, and he departed to his home, wondering what had happened.
13 Și iată că doi dintre ei mergeau chiar în ziua aceea într-un sat numit Emaus, care era la șaizeci de stadii de Ierusalim.
Behold, two of them were going that very day to a village named Emmaus, which was sixty stadia from Jerusalem.
14 Și vorbeau unul cu altul despre toate aceste lucruri care se întâmplaseră.
They talked with each other about all of these things which had happened.
15 În timp ce vorbeau și se întrebau împreună, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
While they talked and questioned together, Jesus himself came near, and went with them.
16 Dar ochii lor erau împiedicați să-L recunoască.
But their eyes were kept from recognising him.
17 El le-a zis: “Despre ce vorbiți în timp ce mergeți și sunteți triști?”
He said to them, “What are you talking about as you walk, and are sad?”
18 Unul dintre ei, numit Cleopa, i-a răspuns: “Ești tu singurul străin din Ierusalim care nu știe ce s-a întâmplat acolo în zilele acestea?”
One of them, named Cleopas, answered him, “Are you the only stranger in Jerusalem who doesn’t know the things which have happened there in these days?”
19 El le-a zis: “Ce anume?” Ei I-au zis: “Cele despre Iisus Nazarineanul, care a fost un prooroc puternic cu fapta și cu cuvântul înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor,
He said to them, “What things?” They said to him, “The things concerning Jesus the Nazarene, who was a prophet mighty in deed and word before God and all the people;
20 și despre cum preoții cei mai de seamă și căpeteniile noastre L-au dat spre osândă la moarte și L-au răstignit.
and how the chief priests and our rulers delivered him up to be condemned to death, and crucified him.
21 Dar noi speram că el este cel care va răscumpăra pe Israel. Da, și, pe lângă toate acestea, este acum a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri.
But we were hoping that it was he who would redeem Israel. Yes, and besides all this, it is now the third day since these things happened.
22 De asemenea, ne-au uimit niște femei din anturajul nostru, care au ajuns mai devreme la mormânt;
Also, certain women of our company amazed us, having arrived early at the tomb;
23 și, când nu i-au găsit trupul, au venit spunând că au văzut și ele o viziune a unor îngeri, care spuneau că este viu.
and when they didn’t find his body, they came saying that they had also seen a vision of angels, who said that he was alive.
24 Unii dintre noi s-au dus la mormânt și l-au găsit așa cum au spus femeile, dar nu l-au văzut.”
Some of us went to the tomb and found it just like the women had said, but they didn’t see him.”
25 El le-a zis: “Popor nebun și încet la inimă ca să creadă în tot ce au spus proorocii!
He said to them, “Foolish people, and slow of heart to believe in all that the prophets have spoken!
26 Nu trebuia oare Hristosul să sufere aceste lucruri și să intre în gloria Sa?”
Didn’t the Christ have to suffer these things and to enter into his glory?”
27 Pornind de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate Scripturile ceea ce se referă la el însuși.
Beginning from Moses and from all the prophets, he explained to them in all the Scriptures the things concerning himself.
28 Au ajuns aproape de satul în care se duceau, iar el s-a făcut că vrea să meargă mai departe.
They came near to the village where they were going, and he acted like he would go further.
29 Ei l-au îndemnat, zicând: “Rămâi cu noi, căci este aproape seară și ziua este aproape de sfârșit.” A intrat să stea cu ei.
They urged him, saying, “Stay with us, for it is almost evening, and the day is almost over.” He went in to stay with them.
30 După ce s-a așezat la masă cu ei, a luat pâinea și a mulțumit. A frânt-o și le-a dat-o.
When he had sat down at the table with them, he took the bread and gave thanks. Breaking it, he gave it to them.
31 Ochii lor s-au deschis și l-au recunoscut; apoi a dispărut din ochii lor.
Their eyes were opened and they recognised him; then he vanished out of their sight.
32 Ei și-au zis unul altuia: “Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și când ne deschidea Scripturile?”
They said to one another, “Weren’t our hearts burning within us while he spoke to us along the way, and while he opened the Scriptures to us?”
33 Ei s-au sculat chiar în acel ceas, s-au întors la Ierusalim și i-au găsit pe cei unsprezece adunați împreună cu cei care erau cu ei,
They rose up that very hour, returned to Jerusalem, and found the eleven gathered together, and those who were with them,
34 spunând: “Domnul a înviat cu adevărat și i s-a arătat lui Simon!”
saying, “The Lord is risen indeed, and has appeared to Simon!”
35 Ei au povestit cele întâmplate pe drum și cum a fost recunoscut de ei la frângerea pâinii.
They related the things that happened along the way, and how he was recognised by them in the breaking of the bread.
36 Pe când ziceau ei aceste lucruri, Isus însuși a stat în mijlocul lor și le-a zis: “Pace vouă!”
As they said these things, Jesus himself stood amongst them, and said to them, “Peace be to you.”
37 Dar ei, îngroziți și înfricoșați, au crezut că au văzut un duh.
But they were terrified and filled with fear, and supposed that they had seen a spirit.
38 El le-a zis: “De ce vă tulburați? De ce se ridică îndoieli în inimile voastre?
He said to them, “Why are you troubled? Why do doubts arise in your hearts?
39 Vedeți mâinile și picioarele Mele, că sunt cu adevărat Eu. Atingeți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, așa cum vedeți că am eu.”
See my hands and my feet, that it is truly me. Touch me and see, for a spirit doesn’t have flesh and bones, as you see that I have.”
40 După ce a spus acestea, le-a arătat mâinile și picioarele.
When he had said this, he showed them his hands and his feet.
41 Pe când ei încă nu credeau de bucurie și se mirau, le-a zis: “Aveți ceva de mâncare aici?”
While they still didn’t believe for joy, and wondered, he said to them, “Do you have anything here to eat?”
42 I-au dat o bucată de pește fript și un fagure de miere.
They gave him a piece of a broiled fish and some honeycomb.
43 El le-a luat și a mâncat în fața lor.
He took them, and ate in front of them.
44 El le-a zis: “Iată ce v-am spus când eram încă cu voi: trebuie să se împlinească tot ce este scris în Legea lui Moise, în profeți și în psalmi despre Mine.”
He said to them, “This is what I told you while I was still with you, that all things which are written in the law of Moses, the prophets, and the psalms concerning me must be fulfilled.”
45 Atunci le-a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile.
Then he opened their minds, that they might understand the Scriptures.
46 Și le-a zis: “Așa este scris și așa a fost necesar ca Hristosul să sufere și să învieze din morți a treia zi,
He said to them, “Thus it is written, and thus it was necessary for the Christ to suffer and to rise from the dead the third day,
47 iar în numele Lui să se propovăduiască pocăința și iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim.
and that repentance and remission of sins should be preached in his name to all the nations, beginning at Jerusalem.
48 Voi sunteți martori ai acestor lucruri.
You are witnesses of these things.
49 Iată, Eu trimit asupra voastră făgăduința Tatălui Meu. Dar așteptați în cetatea Ierusalimului până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.”
Behold, I send out the promise of my Father on you. But wait in the city of Jerusalem until you are clothed with power from on high.”
50 I-a condus până în Betania, și, ridicându-și mâinile, i-a binecuvântat.
He led them out as far as Bethany, and he lifted up his hands and blessed them.
51 În timp ce-i binecuvânta, s-a retras de la ei și a fost dus la cer.
While he blessed them, he withdrew from them and was carried up into heaven.
52 Ei, închinându-se lui, s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie,
They worshipped him and returned to Jerusalem with great joy,
53 și stăteau neîncetat în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
and were continually in the temple, praising and blessing God. Amen.
