Luca 20
1 Într-una din zilele acelea, pe când învăța pe norod în Templu și propovăduia vestea cea bună, au venit la El preoții și cărturarii și bătrânii.
We shu künlerdin bir küni u ibadetxanining hoylilirida xelqqe telim bérip xush xewerni élan qiliwatqanda, bash kahinlar we Tewrat ustazliri bilen aqsaqallar uning aldigha kélip uningdin:
2 Ei l-au întrebat: “Spune-ne: cu ce autoritate faci aceste lucruri? Sau cine îți dă această autoritate?”
— Bizge éytqin: Sen qiliwatqan bu ishlarni qaysi hoquqqa asasen qiliwatisen? Sanga bu hoquqni kim bergen? — dep soridi.
3 El le-a răspuns: “Și eu vă voi pune o întrebare. Spuneți-mi:
U ulargha jawab bérip: — Menmu silerdin bir ishni soray; siler manga éytip béringlarchu,
4 Botezul lui Ioan a fost din cer sau de la oameni?”
— Yehya yürgüzgen chömüldürüsh ershtinmu, yaki insanlardinmu? — dep soridi.
5 Ei se gândeau între ei și ziceau: “Dacă vom zice: “Din cer”, va zice: “De ce nu l-ați crezut?”
Ular özara mulahize qiliship: — Eger «Ershtin kelgen» dések, u bizge: «Undaqta, siler néme üchün [Yehyagha] ishenmidinglar?» deydu.
6 Dar dacă vom zice: “De la oameni”, tot poporul ne va ucide cu pietre, pentru că sunt încredințați că Ioan a fost prooroc”.
Eger: «Insanlardin kelgen» dések, bu barliq xalayiq bizni chalma-kések qilip öltüridu. Chünki ular Yehyaning peyghember ikenlikige ishendürülgen, — déyishti.
7 Ei au răspuns că nu știau de unde este.
We ular: — [Uning] [hoquqining] qeyerdin kelgenlikini bilmeymiz, — dep jawab bérishti.
8 Isus le-a zis: “Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.”
Eysa ulargha: — Undaqta, menmu bu ishlarni qaysi hoquqqa asasen qiliwatqanliqimni éytmaymen, — dédi.
9 Și a început să spună poporului pilda aceasta: “Un om a plantat o vie, a dat-o în arendă unor agricultori și a plecat în altă țară pentru multă vreme.
U xalayiqqa munu temsilni sözleshke bashlidi: — «Bir kishi bir üzümzarliq berpa qilip, uni baghwenlerge ijarige bérip, özi yaqa yurtqa bérip u yerde uzun waqit turuptu.
10 La vremea potrivită, a trimis un slujitor la fermieri pentru a-și lua partea lui din roadele viei. Dar fermierii l-au bătut și l-au trimis acasă cu mâna goală.
Üzümlerni yighidighan mezgil kelgende baghwenlerning üzümzarliqtiki méwidin uninggha bérishke qulliridin birini ularining yénigha ewetiptu. Lékin baghwenler uni urup-dumbalap quruq qol yanduruwétiptu.
11 A mai trimis încă un servitor, dar și pe acesta l-au bătut și l-au tratat cu rușine, și l-au trimis cu mâna goală.
U yene bashqa bir qulni ewetiptu. Lékin ular unimu dumbalap, xarlap, yene quruq qol qayturuwétiptu.
12 A mai trimis încă un al treilea, dar l-au rănit și pe el și l-au aruncat afară.
U yene üchinchisini ewetiptu; ular unimu urup yarilandurup, talagha heydep chiqiriwétiptu.
13 Stăpânul viei a zis: “Ce să fac? Voi trimite pe fiul meu iubit. Poate că, văzându-l, îl vor respecta'.
[Axirda] üzümzarliqning xojayini: «Qandaq qilsam bolar? Söyümlük oghlumni ewetey; ular uni körse, héch bolmighanda uning hörmitini qilar?» deptu.
14 Iar țăranii, văzându-l, s-au gândit între ei și au zis: “Acesta este moștenitorul. Haideți să-l omorâm, ca moștenirea să fie a noastră.'
Biraq baghwenler uning oghlini körüp bir-biri bilen meslihetliship: «Bu bolsa mirasxor; kélinglar, uni jayliwéteyli, andin miras bizningki bolidu» déyishiptu.
15 Atunci l-au aruncat afară din vie și l-au ucis. Ce le va face, așadar, stăpânul viei?
Shuning bilen ular uni üzümzarliqning sirtigha achiqip öltürüwétiptu. Emdi bundaq ehwalda üzümzarliqning xojayini ularni qandaq qilidu?
16 El va veni și îi va nimici pe acești agricultori și va da via altora.” Când au auzit asta, au spus: “Să nu se întâmple asta niciodată!”.
U kélip u baghwenlerni yoqitip üzümzarliqni bashqilargha tapshuridu». Xalayiq buni anglap: — Bundaq ishlar hergiz bolmisun! — déyishti.
17 Dar El, uitându-se la ei, a zis: “Ce este deci ceea ce este scris? “Piatra pe care au respins-o zidarii a fost făcută piatra de temelie?
Lékin u ulargha közlirini tikip mundaq dédi: — Undaq bolsa, muqeddes yazmilarda «Tamchilar tashliwetken tash bolsa, Burjek téshi bolup tiklendi» dep yézilghan söz zadi némini körsitidu?
18 Oricine va cădea pe piatra aceea va fi sfărâmat, dar va face praf pe oricine va cădea pe el.”
Bu «tash»qa yiqilghan kishi pare-pare bolup kétidu; lékin bu tash herkimning üstige chüshse, uni kukum-talqan qiliwétidu.
19 Preoții cei mai de seamă și cărturarii au căutat să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de popor, căci știau că El spusese pilda aceasta împotriva lor.
Bash kahinlar we Tewrat ustazliri uning bu temsili özlirige qaritip éytqanliqini bilip shu haman uninggha qol sélish yolini izdidi; lékin ular xalayiqtin qorqushti.
20 L-au urmărit și au trimis spioni, care se prefăceau că sunt drepți, ca să-l prindă în capcană cu ceva din ceea ce ar fi spus, ca să-l predea puterii și autorității guvernatorului.
Shunga ular uning keynidin marap, uni [Rim] waliyisining hökümranliqida soraqqa tartishqa tapshurush üchün birnechche ademlerni sétiwélip, soqunup kirishke ewetti. Ular semimiy qiyapetke kiriwélip, uning sözidin yochuq izdep yüretti.
21 Ei l-au întrebat: “Învățătorule, știm că tu spui și înveți ceea ce este drept și nu ești părtinitor față de nimeni, ci înveți cu adevărat calea lui Dumnezeu.
Ular uninggha mundaq soal qoydi: — Ey ustaz, silini durus söz qilidighan we durus telim béridighan, héchqandaq ademning yüz-xatirisini [qet’iy] qilmaydighan, belki Xudaning yolini sadiqliq bilen ögitip kéliwatqan adem dep bilimiz.
22 Ne este permis să plătim sau nu impozite Cezarului?”
[Rim impératori] Qeyserge baj-séliq tapshurush Tewrat qanunigha uyghunmu-yoq?».
23 Dar El, înțelegând viclenia lor, le-a zis: “Pentru ce Mă puneți la încercare?
Emma u ularning hiylisini körüp yétip ulargha: — Némishqa méni sinimaqchisiler?
24 Arătați-mi un denar. A cui sunt chipul și inscripția de pe el?” Ei au răspuns: “A lui Cezar”.
Manga bir kümüsh dinar körsitinglar. Buning üstidiki süret we nam-isim kimning? — dédi. Ular uninggha: Qeyserningki, — dédi.
25 Și le-a zis: “Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”
We u ulargha: — Undaq bolsa, Qeyserning heqqini Qeyserge, Xudaning heqqini Xudagha tapshurunglar, — dédi.
26 N-au putut să-l prindă în cuvintele lui în fața poporului. Ei s-au mirat de răspunsul lui și au tăcut.
Ular xalayiqning aldida uning sözliridin uni tutuwalghudek héchqandaq yochuq tapalmidi. Ular uning bu jawabigha heyranuhes bolup, zuwani tutuldi.
27 Unii dintre saduchei au venit la el, cei care neagă că există o înviere.
We «ölgenler tirilmeydu» dep inkar qilidighan Saduqiylarning beziliri uning aldigha kélip soal qoyup mundaq dédi:
28 L-au întrebat: “Învățătorule, Moise ne-a scris că, dacă fratele unui om moare având o soție, iar acesta nu are copii, fratele său trebuie să ia soția și să crească copii pentru fratele său.
— Ustaz, Musa [peyghember Tewratta] bizge: «Ayali bar, emma perzent körmigen kishi ölüp ketse, ölgüchining aka yaki inisi tul qalghan yenggisini emrige élip, qérindishi üchün nesil qaldurushi kérek» — dep yazghan.
29 Așadar, erau șapte frați. Primul și-a luat o soție și a murit fără copii.
Emdi yette aka-uka bar idi. Chongi öylen’gendin kéyin perzent körmey alemdin ötti.
30 Al doilea a luat-o de soție, și a murit fără copii.
Ikkinchi qérindishi ayalini emrige élip, perzent körmey alemdin ötti.
31 Cel de-al treilea a luat-o și, la fel, toți cei șapte nu au lăsat copii și au murit.
Andin üchinchisi uni aldi; shundaq qilip, yettisi uni emrige élip perzent körmey öldi.
32 După aceea a murit și femeia.
Hemmisidin kéyin ayalmu öldi.
33 Prin urmare, la înviere, a cui soție dintre ei va fi ea? Căci cei șapte au avut-o ca soție.”
Emdi tirilish künide bu ayal ularning qaysisiningki bolar? Chünki yettisi uni xotunluqqa alghan-de?!
Eysa ulargha mundaq jawab berdi: — Bu alemning perzentliri öylinidu, yatliq bolidu. (aiōn g165)
35 Dar cei care sunt considerați vrednici să ajungă la vârsta aceea și la învierea din morți nu se căsătoresc și nici nu sunt dați în căsătorie. (aiōn g165)
Lékin u alemdin nésiwe bolushqa, shundaqla ölüklerdin tirilishke layiq sanalghanlar öylenmeydu, yatliq bolmaydu. (aiōn g165)
36 Căci ei nu mai pot muri, pentru că sunt asemenea îngerilor și sunt copii ai lui Dumnezeu, fiind copii ai învierii.
Chünki ular yene ölmeydu, perishtilerge oxshash bolidu; «ölümdin tirilishtin tughulghan perzentler» bolghachqa, ular Xudaning oghulliridur.
37 Dar că morții înviază, chiar Moise a arătat-o la tufiș, când L-a numit pe Domnul “Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”.
Emdi ölgenlerning tirildürülüshini hetta Musa [peyghember] özimu ayan qilghan; chünki [Tewrattiki] «tikenlik» dégen weqening xatiriside u Perwerdigarni: «Ibrahimning Xudasi, Ishaqning Xudasi we Yaqupning Xudasi» dep bayan qilghan.
38 Or, El nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii.”
U ölüklerning Xudasi emes, belki tiriklerning Xudasidur; chünki uninggha nisbeten hemmeylen tiriktur!
39 Unii din cărturari au răspuns: “Învățătorule, bine vorbești.”
Shuning bilen Tewrat ustazliridin birqanchisi baha bérip: — Ustaz, yaxshi éytting, — dédi.
40 Nu au îndrăznit să-i mai pună întrebări.
Chünki ulardin héchkim yene uningdin soal sorashqa jür’et qilalmidi.
41 El le-a zis: “Pentru ce zic că Hristosul este fiul lui David?
Emdi u ulargha soal qoydi: — Kishiler Mesihni qandaqsige Dawutning oghli deydu?
42 Însuși David spune în cartea Psalmilor “Domnul a spus Domnului meu, “Stai la dreapta mea,
Chünki Dawut özi Zeburda: Perwerdigar méning Rebbimge éyttiki: — «Men séning düshmenliringni textipering qilghuche, Méning ong yénimda olturghin!» — dégen’ghu?
43 până ce voi face din vrăjmașii tăi scăunelul picioarelor tale.”
44 “David îl numește deci Domn, și cum este el fiul său?”
Emma Dawut uni «Rebbim» dep chaqirghan yerde, undaqta u qandaqmu uning oghli bolidu?
45 În auzul întregului norod, a zis ucenicilor Săi:
We barliq xalayiq qulaq sélip anglawatqanda, u muxlislirigha mundaq dédi: —
46 “Feriți-vă de cărturarii aceia cărora le place să umble în haine lungi, și care iubesc să fie salutați în piețe, să aibă cele mai bune locuri în sinagogi și cele mai bune locuri la ospețe;
— Tewrat ustazliridin hoshyar bolunglar. Ular uzun tonlarni kiyiwalghan halda ghadiyip yürüshke, bazarlarda kishilerning ulargha bolghan salamlirigha, sinagoglarda aldinqi orunlarda, ziyapetlerdimu törde olturushqa amraq kélidu.
47 care mănâncă casele văduvelor și care, pentru a se preface, fac rugăciuni lungi. Aceștia vor primi o condamnare mai mare”.
Ular tul ayallarning barliq öy-bésatlirini yewalidu we köz-köz qilip yalghandin uzundin-uzun dualar qilidu. Ularning tartidighan jazasi téximu éghir bolidu!
