Luca 20
1 Într-una din zilele acelea, pe când învăța pe norod în Templu și propovăduia vestea cea bună, au venit la El preoții și cărturarii și bătrânii.
Awo Yesu bwe yali ng’ayigiriza era ng’abuulira Enjiri mu luggya lwa Yeekaalu, bakabona abakulu, n’abannyonnyozi b’amateeka n’abakulembeze b’Abayudaaya ne bajja gy’ali.
2 Ei l-au întrebat: “Spune-ne: cu ce autoritate faci aceste lucruri? Sau cine îți dă această autoritate?”
Ne bamubuuza nti, “Tubuulire, buyinza ki obukukozesa bino? Era ani eyakuwa obuyinza obwo?”
3 El le-a răspuns: “Și eu vă voi pune o întrebare. Spuneți-mi:
Yesu n’addamu nti, “Nange ka mbabuuze ekibuuzo kino.
4 Botezul lui Ioan a fost din cer sau de la oameni?”
Okubatiza kwa Yokaana kwava eri Katonda nandiki kwava mu bantu?”
5 Ei se gândeau între ei și ziceau: “Dacă vom zice: “Din cer”, va zice: “De ce nu l-ați crezut?”
Ne basooka okwogeraganyaamu bokka ne bokka nga bagamba nti, “Bwe tunaagamba nti, ‘Kwava mu ggulu,’ ajja kutubuuza nti, ‘Kale, lwaki temwamukkiriza?’
6 Dar dacă vom zice: “De la oameni”, tot poporul ne va ucide cu pietre, pentru că sunt încredințați că Ioan a fost prooroc”.
Naye ate bwe tunaddamu nti, ‘Kwava mu bantu,’ abantu bonna bajja kutukuba amayinja, kubanga bamatizibwa nti Yokaana yali nnabbi.”
7 Ei au răspuns că nu știau de unde este.
Kyebaava baddamu nti, “Tetumanyi gye kwava.”
8 Isus le-a zis: “Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.”
Yesu n’abagamba nti, “Nange sijja kubabuulira gye nzigya obuyinza obunkozesa bino.”
9 Și a început să spună poporului pilda aceasta: “Un om a plantat o vie, a dat-o în arendă unor agricultori și a plecat în altă țară pentru multă vreme.
Awo Yesu n’akyukira abantu n’abagerera olugero luno nti, “Waaliwo omusajja eyalina ennimiro ey’emizabbibu, n’agipangisa abalimi, n’agenda olugendo, n’amalayo ebbanga ddene.
10 La vremea potrivită, a trimis un slujitor la fermieri pentru a-și lua partea lui din roadele viei. Dar fermierii l-au bătut și l-au trimis acasă cu mâna goală.
Awo ekiseera eky’amakungula bwe kyatuuka, n’atuma omu ku baddu be eri abalimi bamuwe ku bibala eby’emizabbibu gye. Naye abalimi abapangisa ne bamukuba ne bamugoba n’addayo ngalo nsa eri mukama we.
11 A mai trimis încă un servitor, dar și pe acesta l-au bătut și l-au tratat cu rușine, și l-au trimis cu mâna goală.
N’abatumira omuddu we omulala, n’oyo ne bamukuba ne bamuswaza nnyo, n’addayo ngalo nsa.
12 A mai trimis încă un al treilea, dar l-au rănit și pe el și l-au aruncat afară.
N’abatumira omuddu owookusatu, naye ne bamukuba ne bamussaako n’ebiwundu ne bamugoba mu nnimiro.
13 Stăpânul viei a zis: “Ce să fac? Voi trimite pe fiul meu iubit. Poate că, văzându-l, îl vor respecta'.
“Nannyini nnimiro ne yeebuuza nti, ‘Nkole ntya? Ka mbatumire omwana wange gwe njagala ennyo, oboolyawo banaamussaamu ekitiibwa.’
14 Iar țăranii, văzându-l, s-au gândit între ei și au zis: “Acesta este moștenitorul. Haideți să-l omorâm, ca moștenirea să fie a noastră.'
“Omwana oyo bwe baamulengera ne bateesa nti, ‘Ono y’agenda okusikira ennimiro eno nga kitaawe afudde. Ka tumutte, ebyobusika tubyesigalize.’
15 Atunci l-au aruncat afară din vie și l-au ucis. Ce le va face, așadar, stăpânul viei?
Ne bamuggya mu nnimiro nga bamukulula ne bamutta. “Mulowooza nannyini nnimiro abalimi abo alibakola atya?
16 El va veni și îi va nimici pe acești agricultori și va da via altora.” Când au auzit asta, au spus: “Să nu se întâmple asta niciodată!”.
Agenda kujja abazikirize bonna, n’ennimiro agiwe abalala.” Awo bwe baabiwulira ebyo ne bagamba nti, “Ekintu ng’ekyo kireme kubaawo!”
17 Dar El, uitându-se la ei, a zis: “Ce este deci ceea ce este scris? “Piatra pe care au respins-o zidarii a fost făcută piatra de temelie?
Yesu n’abatunuulira n’abagamba nti, “Kale ekyawandiikibwa kino kitegeeza ki? Ekigamba nti, “‘Ejjinja abazimbi lye baagaana, lye lifuuse ejjinja ekkulu ery’oku nsonda.’
18 Oricine va cădea pe piatra aceea va fi sfărâmat, dar va face praf pe oricine va cădea pe el.”
Omuntu yenna agwa ku jjinja eryo alibetentebwa, na buli gwe lirigwako lirimubetenta.”
19 Preoții cei mai de seamă și cărturarii au căutat să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de popor, căci știau că El spusese pilda aceasta împotriva lor.
Awo abannyonnyozi b’amateeka ne bakabona abakulu bwe baawulira ebigambo ebyo, ne baagala bamukwatirewo mangwago, kubanga baamanya ng’olugero lwali lukwata ku bo. Naye ne batya abantu.
20 L-au urmărit și au trimis spioni, care se prefăceau că sunt drepți, ca să-l prindă în capcană cu ceva din ceea ce ar fi spus, ca să-l predea puterii și autorității guvernatorului.
Ne balinda okutuusa lwe banaafuna akaagaanya babeeko kye bakola. Ne batuma abakessi eri Yesu nga beefudde ng’abantu abalungi abaagala okumanya. Baasuubira nti mu ebyo by’anaddamu, nga bamubuuzizza ebibuuzo ebirimu emitego, munaabaamu kwe banaasinziira okumukwata ne bamuwaayo ewa gavana.
21 Ei l-au întrebat: “Învățătorule, știm că tu spui și înveți ceea ce este drept și nu ești părtinitor față de nimeni, ci înveți cu adevărat calea lui Dumnezeu.
Abakessi ne babuuza Yesu nti, “Omuyigiriza, tumanyi nga By’oyogera n’ebyo by’oyigiriza bya mazima, era nga tofaayo ku bigambo eby’abantu obuntu wabula oyigiriza ebyo Katonda by’ayagala.
22 Ne este permis să plătim sau nu impozite Cezarului?”
Kyetuva tukubuuza nti kituufu okuwa Kayisaali omusolo oba si kituufu?”
23 Dar El, înțelegând viclenia lor, le-a zis: “Pentru ce Mă puneți la încercare?
Yesu n’ategeera mangu obukuusa bwabwe, n’abagamba nti,
24 Arătați-mi un denar. A cui sunt chipul și inscripția de pe el?” Ei au răspuns: “A lui Cezar”.
“Mundage ensimbi eya ffeeza. Ekifaananyi kino ekiriko ky’ani? N’erinnya lino ly’ani?” Ne baddamu nti, “Bya Kayisaali.”
25 Și le-a zis: “Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”
N’abagamba nti, “Kale ebya Kayisaali mubiwenga Kayisaali, n’ebya Katonda mubiwenga Katonda.”
26 N-au putut să-l prindă în cuvintele lui în fața poporului. Ei s-au mirat de răspunsul lui și au tăcut.
Ne balemwa okumukwasa mu ebyo bye yaddamu ng’abantu bonna bali awo. Bye yaddamu ne bibeewuunyisa nnyo, ne basirika busirisi.
27 Unii dintre saduchei au venit la el, cei care neagă că există o înviere.
Awo abamu ku Basaddukaayo abatakkiririza mu kuzuukira, ne bajja eri Yesu, ne bamubuuza nti,
28 L-au întrebat: “Învățătorule, Moise ne-a scris că, dacă fratele unui om moare având o soție, iar acesta nu are copii, fratele său trebuie să ia soția și să crească copii pentru fratele său.
“Omuyigiriza, amateeka ga Musa gagamba nti ssinga omusajja omufumbo afa nga tazadde baana, muganda we awasenga nnamwandu alyoke afunire muganda we omufu ezzadde.
29 Așadar, erau șapte frați. Primul și-a luat o soție și a murit fără copii.
Waaliwo abooluganda musanvu, asinga obukulu n’awasa, kyokka n’afa nga talese mwana.
30 Al doilea a luat-o de soție, și a murit fără copii.
Adda ku mufu n’awasa nnamwandu; kyokka naye n’afa nga tazadde mwana.
31 Cel de-al treilea a luat-o și, la fel, toți cei șapte nu au lăsat copii și au murit.
Okutuusa abooluganda bonna lwe baafa ne baggwaawo nga buli omu awasizza ku nnamwandu oyo, kyokka nga tewali alese mwana.
32 După aceea a murit și femeia.
Oluvannyuma n’omukazi naye n’afa.
33 Prin urmare, la înviere, a cui soție dintre ei va fi ea? Căci cei șapte au avut-o ca soție.”
Kale mu kuzuukira omukazi oyo aliba muka ani? Kubanga abooluganda bonna omusanvu yabafumbirwako!”
Yesu n’addamu nti, “Obufumbo buli kuno ku nsi, abantu kwe bawasiza era ne bafumbirwa. (aiōn g165)
35 Dar cei care sunt considerați vrednici să ajungă la vârsta aceea și la învierea din morți nu se căsătoresc și nici nu sunt dați în căsătorie. (aiōn g165)
Naye abo abasaanyizibwa okuzuukira mu bafu bwe batuuka mu ggulu tebawasa wadde okufumbirwa, (aiōn g165)
36 Căci ei nu mai pot muri, pentru că sunt asemenea îngerilor și sunt copii ai lui Dumnezeu, fiind copii ai învierii.
era tebaddayo kufa nate, kubanga baba nga bamalayika. Era baba baana ba Katonda kubanga baba bazuukizibbwa mu bulamu obuggya,
37 Dar că morții înviază, chiar Moise a arătat-o la tufiș, când L-a numit pe Domnul “Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”.
Naye nti abafu bazuukizibwa, ne Musa yannyonnyola bye yalaba ku kisaka, bwe yayita Mukama Katonda wa Ibulayimu, Katonda wa Isaaka, era Katonda wa Yakobo.
38 Or, El nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii.”
Kino kitegeeza nti ssi Katonda wa bafu wabula Katonda wa balamu, kubanga bonna balamu gy’ali.”
39 Unii din cărturari au răspuns: “Învățătorule, bine vorbești.”
Abamu ku bannyonnyozi b’amateeka ne bagamba nti, “Omuyigiriza, ozzeemu bulungi!”
40 Nu au îndrăznit să-i mai pună întrebări.
Ne watabaawo ayaŋŋanga kwongera kumubuuza bibuuzo birala.
41 El le-a zis: “Pentru ce zic că Hristosul este fiul lui David?
Awo Yesu n’ababuuza nti, “Lwaki Kristo ayitibwa Omwana wa Dawudi?
42 Însuși David spune în cartea Psalmilor “Domnul a spus Domnului meu, “Stai la dreapta mea,
Songa Dawudi amwogerako mu Zabbuli nti, “‘Katonda yagamba Mukama wange nti, Tuula ku mukono gwange ogwa ddyo
43 până ce voi face din vrăjmașii tăi scăunelul picioarelor tale.”
okutuusa lwe ndifuula abalabe bo entebe y’ebigere byo.’
44 “David îl numește deci Domn, și cum este el fiul său?”
Noolwekyo obanga Dawudi amuyita Mukama we, kale ayinza atya okuba omwana we?”
45 În auzul întregului norod, a zis ucenicilor Săi:
Awo abantu bonna nga bawulira, Yesu n’akyukira abayigirizwa be n’abagamba nti,
46 “Feriți-vă de cărturarii aceia cărora le place să umble în haine lungi, și care iubesc să fie salutați în piețe, să aibă cele mai bune locuri în sinagogi și cele mai bune locuri la ospețe;
“Mwekuume abannyonnyozi b’amateeka. Baagala nnyo okutambula nga bambadde amaganduula agagenda gakweya, n’abantu okugenda nga babalamusa mu butale, era baagala nnyo okutuula mu bifo eby’ekitiibwa mu makuŋŋaaniro ne ku mbaga!
47 care mănâncă casele văduvelor și care, pentru a se preface, fac rugăciuni lungi. Aceștia vor primi o condamnare mai mare”.
Balimbalimba nga basaba essaala empanvu, ng’eno bwe basala enkwe okunyaga ebintu bya bannamwandu. Noolwekyo bagenda kufuna ekibonerezo ekisingira ddala obunene.”
