Luca 19
1 El a intrat și trecea prin Ierihon.
Yesu kingiriti Yeriku, kaweriti kankupita munjira za lushi alu.
2 Era acolo un om cu numele Zaheu. Era un mare vameș și era bogat.
Kuweriti na mkulu gwa watola kodi yawamshema Zakayu, mweni kaweriti mlundamali.
3 Încerca să vadă cine este Isus și nu putea din cauza mulțimii, pentru că era scund.
Kafiriti kumwona Yesu kaweriti gwa ntambu gaa, kumbiti toziya ya lipinga lya wantu na toziya kaweriti mfupi, na kasinditi kumwona Yesu.
4 A alergat mai departe și s-a urcat într-un sicomor ca să îl vadă, pentru că urma să treacă pe acolo.
Su kalongolera mbiru, kakwena pampindi pa mkuyu su kawezi kumwona Yesu kaweriti kankupita njira ayi.
5 Când a ajuns în acel loc, Isus s-a uitat în sus, l-a văzut și i-a zis: “Zaheu, grăbește-te și coboară-te, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.”
Yesu pakaweriti kankwiza pahala palii, kaloliti kumtera na kumgambira Zakayu, “Kanongola gusuluki, toziya nfiruwa kulikala mnumba mwaku leru.”
6 El s-a grăbit, a coborât și l-a primit cu bucurie.
Zakayu kasuluka kanongola, kumshemera kwa kunemelera.
7 Când l-au văzut, toți au murmurat, zicând: “A intrat să se cazeze la un om păcătos”.
Wantu woseri pawawoniti hangu, wanjiti kuhinginika pawalonga, “Muntu ayu kagenda kuwera muhenga yakanaligoya ukaya kwa yakana vidoda!”
8 Zacheu a stat în picioare și a zis Domnului: “Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor. Dacă am pretins ceva pe nedrept de la cineva, îi dau înapoi de patru ori mai mult.”
Zakayu kagoloka, kumgambira Mtuwa, “Gupikaniri, Mtuwa! Hanuwapanani wahushu nusu ya ulunda wangu, na handa panumupokiti muntu yoseri kwa kumupayira hanumuwuzilili mala msheshi.”
9 Isus i-a zis: “Astăzi a venit mântuirea în casa aceasta, pentru că și el este fiu al lui Avraam.
Yesu kamgambira, “Ulopoziwu usoka mnumba amu leru, toziya muntu ayu vira ndo kamushiyiwuku sha Aburahamu.
10 Căci Fiul Omului a venit să caute și să salveze ceea ce era pierdut.”
Mwana gwa Muntu kiziti kusakula na kuwalopoziya yawagamiliti.”
11 Auzind ei aceste lucruri, a continuat și a spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim și ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu se va arăta imediat.
Wantu pawaweriti wankupikanira aga, Yesu kendereyiti kuwagambira mfanu. Pakaweriti pakwegera kusoka Yerusalemu na wantu walii waliholiti kuwera Ufalumi wa Mlungu sambira usoka.
12 El a spus deci: “Un oarecare nobil s-a dus într-o țară îndepărtată ca să primească pentru sine o împărăție și să se întoarcă.
Su kawagambira, “Kuweriti na muntu yumu yakaweriti mkulu yakagenda muisi ya kutali kaweri mfalumi, shakapanu kawuyi ukaya.
13 El a chemat zece slujitori de-ai săi, le-a dat zece monede de mina și le-a spus: “Faceți afaceri până când voi veni eu”.
Pamberi pa kuwuka, kawashemiti wantumintumi wakuwi lilongu na kuwapanani mpiya kila yumu na kuwagambira, ‘Guloli ntambu yamuweza kutenda pambuka.’
14 Dar cetățenii lui l-au urât și au trimis un trimis după el, spunând: 'Nu vrem ca acest om să domnească peste noi'.
Vinu wantu wakuwi wamgalambukiti, pakawukiti kala, wawatumiti wajumbi walongi, ‘Tumfira ndiri muntu ayu kaweri mfalumi gwetu.’
15 După ce s-a întors, după ce a primit împărăția, a poruncit să fie chemați la el acești slujitori, cărora le dăduse banii, ca să știe ce au câștigat prin negoțul lor.
“Muntu ulii pawamtyeka kala kuwera mfalumi kawuyiti ukaya. Palii kawashemiti wantumintumi wakuwi kafira kavimani ntambu ya kila muntu kapata mpiya zininga kuliku ntambu yakawayupiti.
16 Cel dintâi a venit înaintea lui, spunând: “Doamne, mina ta a făcut încă zece mine.
Ntumintumi gwa kwanja kiza na kulonga, ‘Mtuwa, mpata mpiya lilongu nentu ya mpiya yimu yagunupiti.’
17 El i-a zis: “Bine ai făcut, slugă bună! Pentru că ai fost găsit credincios cu foarte puțin, vei avea autoritate peste zece cetăți'.
Nayomberi kamgambira, ‘Gutenda weri, gwenga gwa ntumintumi guherepa! Toziya guwera gwa mwaminika kwa shintu shididini, hanukutuli guweri mkulu kwa lushi zya milongu.’
18 Al doilea a venit și a zis: “Mina ta, Doamne, a făcut cinci mine.
Ntumintumi gwa pili kiza na katakula, ‘Mtuwa, mpata mpiya zyamuhanu nentu ya mpiya yimu yagunupiti.’
19 Și i-a zis: “Și tu vei fi peste cinci cetăți.
Kwa yumu ayu kamgambira, ‘Haguweri mkulu gwa lushi zya muhanu.’
20 Și a venit un altul, zicând: “Doamne, iată mina ta, pe care o țineam în batistă,
“Ntumintumi gwingi kiza na kutakula, ‘Mtuwa, mpiya yaku ayi, ntawiti mushitambala.
21 căci mă temeam de tine, pentru că ești un om exigent. Tu ridici ceea ce n-ai pus și culegi ceea ce n-ai semănat'.
Nukutuliriti gwenga toziya gwenga gwa muntu gukalipa. Gwenga gutolaga shilii shaku ndiri na kubena shilii shaguyala ndiri.’
22 El i-a zis: “Din gura ta te voi judeca, rob rău, din gura ta te voi judeca! Știai că sunt un om exigent, că iau ce nu am pus și culeg ce nu am semănat.
Nayomberi kamgambira, ‘Gwenga gwa ntumintumi gufaa ndiri! Nukutoza kulawirana na visoweru vyaku! Guvimana neni muntu nkalipa, ntola shilii shashiwera ndiri shaneni na mbenanga vilii vyanyala ndiri.’
23 Atunci de ce nu mi-ai depus banii la bancă și, la venirea mea, aș fi putut câștiga dobândă?”
Su iwera hashi gutuliti ndiri mpiya zyangu muluhanja? Pambuyiti hampati mpiya yangu pamuhera na mota yakuwi.”
24 El a zis celor care stăteau de față: “Luați-i mina și dați-o celui care are zece mine.
“Shakapanu kawagambira woseri yawaweriti wagoloka palii, ‘Mmupoki mpiya ayi na mumupi ntumintumi ulii yakongeriti mpiya lilongu.’
25 “I-au zis: “Doamne, are zece mine!”.
Kumbiti womberi wamgambira, ‘Mtuwa, ayu kana mpiya kala mala lilongu!’
26 “Căci Eu vă spun că oricui are, i se va da mai mult; dar celui care nu are, i se va lua chiar și ceea ce are.
Nayomberi kawankula, ‘Nukugambirani woseri yawawera na shintu, hawongelerwi, kumbiti woseri yawahera na shintu, ata shilii shididini shawawera nashi hawawapoki.
27 Dar aduceți aici pe vrăjmașii mei care n-au vrut să domnesc peste ei și ucideți-i înaintea mea.””
Vinu woseri walii yawaweriti wangondu wangu yawanfira ndiri neni nweri mfalumi gwawu, muwajegi panu na kuwalaga palongolu pa masu gangu!’”
28 După ce a spus acestea, a plecat înainte, urcând la Ierusalim.
Yesu pakatakuliti kala aga, su kawalonguleriti kugenda Yerusalemu.
29 Când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, pe muntele care se numește Măslinul, a trimis pe doi dintre ucenicii Săi,
Pakaweriti pakwegera kusoka Betifagi na Betaniya, mulugongu lwa Mizeyituni, kawatumiti wafundwa wawili
30 zicând: “Mergeți în satul de dincolo, în care, când veți intra, veți găsi legat un mânz pe care nimeni nu a șezut vreodată. Dezlegați-l și aduceți-l.
kawagambira, “Mgendi mushijiji sha palongolu penu, pamwingira hamwoni punda wamtawa mweni hakenitumiki na muntu. Mumyopoli na mumjegi panu.
31 Dacă vă întreabă cineva: “De ce îl dezlegi?”, spuneți-i: “Domnul are nevoie de el”.”
Muntu yoseri pakawakosiya, iwera hashi mwankumyopola, mumgambiri Mtuwa kamfira.”
32 Cei trimiși s-au dus și au găsit lucrurile așa cum le spusese.
Wagenditi munjira yawu, wawona kila shintu Yesu ntambu yakawagambiriti.
33 Pe când dezlegau mânzul, stăpânii lui i-au întrebat: “De ce dezlegați mânzul?”
Pawaweriti wankumyopola punda ulii, weni yawawera na punda wawakosiya, “Iwera hashi mwankumyopola punda ayu?”
34 Ei au răspuns: “Domnul are nevoie de el.”
Nawomberi wamwankula, “Mtuwa kamfira,”
35 Apoi l-au adus la Isus. Și-au aruncat mantiile pe mânz și l-au așezat pe Isus pe ele.
su wamjega punda ulii kwa Yesu. Shakapanu wamyalikira nguwu zyawu pampindi pa punda na wamtanga Yesu kumkweniziya pampindi pakuwi.
36 Pe când mergea, ei și-au întins mantiile pe drum.
Yesu kendereya na mwanja, na wantu wayalika nguwu zyawu munjira.
37 Pe când se apropia de El, la coborârea de pe Muntele Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor a început să se bucure și să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră,
Pakasokiti pakwegera na Yerusalemu, panjira panda ya lugongu lwa Mizeyituni, lipinga likulu lya wafundwa wanjiti kutenda lusheka na nemeleru walonga mayagashii Mlungu na kumkwisa yomberi kwa liziwu likulu pawatakula mauzauza makulu wagawoniti,
38 zicând: “Binecuvântat este Împăratul care vine în numele Domnului! Pace în ceruri și glorie în cele mai înalte!”.
“Mlungu gumtekeleri mfalumi yakiza mulitawu lya Mtuwa! Ponga iweri kumpindi nentu kwa Mlungu na ukwisa uweri kwa Mlungu!”
39 Unii dintre fariseii din mulțime I-au zis: “Învățătorule, mustră pe ucenicii Tăi!”
Shakapanu Wamafalisayu wamu mulipinga lilii lya wantu wamgambira Yesu, “mfunda, guwanyamaziyi wafundwa waku.”
40 El le-a răspuns: “Vă spun că, dacă acestea ar tăcea, pietrele ar striga.”
Yesu kawankula, “Nukugambirani, handa pawanyamalila, mabuhi aga haganji kubotanga.”
41 Când s-a apropiat, a văzut cetatea și a plâns din cauza ei,
Pawasokiti pakwegera na lushi lwa Yerusalemu, na pakaluwona kanjiti kululilira,
42 zicând: “Dacă ai fi știut astăzi ce este al păcii tale! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.
kalonga, “Meguvimani! Leru ayi vitwtatira vijega ponga. Kumbiti vinu galififa pamasu paku.
43 Căci vor veni zile când vrăjmașii tăi vor ridica o baricadă împotriva ta, te vor înconjura, te vor strânge din toate părțile și
Shipindi shankwiza ndo sheni wangondu waku hawakuzyengeti kwa maboma, hawakupingili na kukubabanika wega zoseri.
44 te vor trânti la pământ pe tine și pe copiii tăi din tine. Nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai știut timpul vizitei tale.”
Hawakwagamiziyi gwenga na wantu yawalikala mngati, hapeni wakulekeli ata libuwi limu panani pa limonga, toziya gushimana ndiri shipindi sha Mlungu pakakwiziriti kukulopoziya.”
45 El a intrat în Templu și a început să alunge pe cei ce cumpărau și vindeau în el,
Shakapanu Yesu kingiriti Mnumba nkulu ya Mlungu na kanja kuwawinga walii yawawuza vintu palii,
46 zicându-le: “Este scris: “Casa Mea este o casă de rugăciune”, iar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”.
kawagambira, “Walembiti mumalembu, Mlungu pakalonga, ‘Numba nkulu ya neni hayiweri numba ya kusalira.’ Kumbiti mwenga muyitenda mpanga ya wapoka.”
47 El învăța în fiecare zi în Templu, dar preoții cei mai de seamă, cărturarii și cei mai de seamă din popor căutau să-L nimicească.
Kila lishaka Yesu kaweriti kankufunda Mnumba nkulu ya Mlungu. Watambika wakulu na wafunda wa Malagaliru, na wakulu wa wantu wafiriti kumlaga,
48 Nu găseau ce să facă, căci tot poporul se agăța de fiecare cuvânt pe care-l spunea.
kumbiti wasinditi ntambu yakutenda aga, toziya wantu woseri waweriti wankumpikinira weri kila shisoweru shakatakuliti, na wafiriti ndiri kukosa shisoweru ata shimu.
