Luca 19
1 El a intrat și trecea prin Ierihon.
ହଃଚେ ଜିସୁ ଜିରିହ ଜାୟ୍ ସେବାଟ୍ୟା ଅୟ୍ ଜାତିରିଲା,
2 Era acolo un om cu numele Zaheu. Era un mare vameș și era bogat.
ଆର୍ ଦଃକା, ଜକିୟ ନାଉଁଆର୍ ଗଟ୍ ମାନାୟ୍ ରିଲା, ସେ ଗଟ୍ ମୁଳିକା ରିବ୍ନି ଆର୍ ମାଜନ୍ ଲକ୍ ରିଲା ।
3 Încerca să vadă cine este Isus și nu putea din cauza mulțimii, pentru că era scund.
ଜିସୁ କେ ବଃଲି ସେରି ଦଃକୁକ୍ ସେ ଉପାୟ୍ କଃର୍ତିରିଲା, ମଃତର୍ ଲକ୍ମଃନ୍ଦା ବିତ୍ରେ ଦଃକୁ ନଃହାର୍ତିରିଲା, ବଃଲେକ୍ ସେ ବୁଟ୍କା ରିଲା ।
4 A alergat mai departe și s-a urcat într-un sicomor ca să îl vadă, pentru că urma să treacă pe acolo.
ସେତାକ୍ ସେ ଲକ୍ମଃନାର୍ ଆଗେ ଦଃବ୍ଳି ଜାୟ୍ ଜିସୁକେ ଦଃକୁକ୍ ଗଟ୍ ଡୁମ୍ବୁର୍ ଗଃଚେ ଚଃଗ୍ଲା, କାୟ୍ତାକ୍ବଃଲେକ୍ ସେ ବାଟ ଅୟ୍ ଜିସୁ ଜାତାର୍ ରିଲି ।
5 Când a ajuns în acel loc, Isus s-a uitat în sus, l-a văzut și i-a zis: “Zaheu, grăbește-te și coboară-te, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.”
ଜିସୁ ସେତି ଆସି ଉହ୍ରେ ଦଃକି ତାକେ କୟ୍ଲା, “ଜକିୟ, ବେଗି ଉତ୍ରି ଆଉ ଆଜି ମକ୍ ବାୟ୍ଦ୍ରେ ତର୍ ଗଃରେ ରେଉଁକ୍ ହଃଳେଦ୍ ।”
6 El s-a grăbit, a coborât și l-a primit cu bucurie.
ସେତାକ୍ ସେ ସେଦାହ୍ରେ ଉତ୍ରି ଆସି ସଃର୍ଦାୟ୍ ତାକ୍ ଗଃରେ କୁଦ୍ଲା ।
7 Când l-au văzut, toți au murmurat, zicând: “A intrat să se cazeze la un om păcătos”.
ସେରି ଦଃକି ସଃବୁଲକ୍ ଲିନ୍ଦା କଃରି କଃଉଁକେ ଦଃର୍ଲାୟ୍, “ସେ ଗଟ୍ ହାହି ଗଃରେ ରେଉଁକ୍ ଜଃଉଁଲା ।”
8 Zacheu a stat în picioare și a zis Domnului: “Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor. Dacă am pretins ceva pe nedrept de la cineva, îi dau înapoi de patru ori mai mult.”
ମଃତର୍ ଜକିୟ ଉଟିକଃରି ଜିସୁକେ କୟ୍ଲା, “ଏ ମାପ୍ରୁ, ଦଃକ୍, ମର୍ ଆଦ୍ବାଗ୍ ଦଃନ୍ ମୁଁୟ୍ ନୟ୍ଲା ଲକ୍କେ ଦେଉଁଲେ, ଆର୍ ଜଦି ବଃଳ୍ମାଡେ କାର୍ ତଃୟ୍ହୁଣି କାୟ୍ରି ଆଣି ରଃୟ୍ନ୍ଦ୍, ତଃବେ ଚାରି ଗୁଣ୍ ବାଉଳାୟ୍ ଦେଉଁଲେ ।”
9 Isus i-a zis: “Astăzi a venit mântuirea în casa aceasta, pentru că și el este fiu al lui Avraam.
ସେତାକ୍ ଜିସୁ ତାର୍ କଃତା କୟ୍ଲା, “ଆଜି ଇ ଗଃରେ ମୁକ୍ତି ହଚିଆଚେ, ସେତାକ୍ ଏ ହେଁ ଗଟେକ୍ ଅବ୍ରାହାମାର୍ ହିଲା ।
10 Căci Fiul Omului a venit să caute și să salveze ceea ce era pierdut.”
କାୟ୍ତାକ୍ବଃଲେକ୍ ଜୁୟ୍ରି ଆଜି ଆଚେ, ସେରି ଲଳି ବଚାଉଁକେ ନଃରାର୍ ହୟ୍ସି ଆସିଆଚେ ।”
11 Auzind ei aceste lucruri, a continuat și a spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim și ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu se va arăta imediat.
ଲକ୍ମଃନ୍ ଇ କଃତାମଃନ୍ ସୁଣ୍ତା ବଃଳ୍ ସେ ଆରେକ୍ ଗଟ୍ କଃତା କୟ୍ଲା, “କାୟ୍ତାକ୍ବଃଲେକ୍ ସେ ଜିରୁସାଲମ୍ ଚଃମେ ଅୟ୍ରିଲା ଆର୍ ମାପ୍ରୁର୍ ରାଇଜ୍ ବେଗି ଆସେଦ୍ ବଃଲି ସେମଃନ୍ ବାବ୍ତିରିଲାୟ୍ ।”
12 El a spus deci: “Un oarecare nobil s-a dus într-o țară îndepărtată ca să primească pentru sine o împărăție și să se întoarcă.
ସେତାକ୍ ଜିସୁ କୟ୍ଲା, “ଗଟେକ୍ ବଃଡ୍ ଲକ୍ ଅଃହ୍ଣାର୍ ଗିନେ ରଃଜାହଃଦ୍ ହାୟ୍ କଃରି ବାଉଳି ଆସୁକ୍ ଦୁରି ଦେସ୍କେ ଗଃଲା ।
13 El a chemat zece slujitori de-ai săi, le-a dat zece monede de mina și le-a spus: “Faceți afaceri până când voi veni eu”.
ସେ ଅଃହ୍ଣାର୍ ଦଃସ୍ଗଟ୍ ଗତିଦଃଙ୍ଗ୍ଳାମଃନ୍କ୍ କୁଦିକଃରି ସେମଃନ୍କେ ହଃତି ଲକ୍କେ ଗଟେକ୍ ଲେକା ସନାଅଦ୍ଲି ଦଃୟ୍ କୟ୍ଲା, ‘ମୁଁୟ୍ ଆସ୍ତା ହଃତେକ୍ ବେବାର୍ କଃରା ।’
14 Dar cetățenii lui l-au urât și au trimis un trimis după el, spunând: 'Nu vrem ca acest om să domnească peste noi'.
ମଃତର୍ ତାର୍ ଦେସାର୍ ଲକ୍ମଃନ୍ ତାକେ ଗିଣ୍ କଃର୍ତି ରିଲାୟ୍, ଆର୍ ସେମଃନ୍ ତାର୍ ହଃଚେ କବୁର୍କାରିଆକେ ହଃଟାୟ୍ କୟ୍ଲାୟ୍, ‘ଇ ମାନାୟ୍ ଅଃମାର୍ ଉହ୍ରେ ରାଜ୍ କଃରେଦ୍, ଇରି ଅଃମାର୍ ମଃନ୍ ନାୟ୍ ।’”
15 După ce s-a întors, după ce a primit împărăția, a poruncit să fie chemați la el acești slujitori, cărora le dăduse banii, ca să știe ce au câștigat prin negoțul lor.
“ହଃଚେ ସେ ରାଇଜ୍ କଃର୍ତା ରଃଜାହଃଦ୍ ହାୟ୍ ବାଉଳି ଆସି ଜୁୟ୍ ଗତିଦଃଙ୍ଗ୍ଳାମଃନ୍କ୍ ଦଃନ୍ ଦଃୟ୍ରିଲା ସେମଃନାର୍ ବିତ୍ରେ ବେବାର୍ କଃରି କେ କଃତେକ୍ ଲାବ୍ କଃଲା ଆଚେ, ସେରି ଜାଣୁକେ ସେମଃନ୍କେ ତାର୍ ଚଃମେ କୁଦି ଆଣୁକେ କୟ୍ଲା ।
16 Cel dintâi a venit înaintea lui, spunând: “Doamne, mina ta a făcut încă zece mine.
ସେତାକ୍ ହଃର୍ତୁର୍ ମାନାୟ୍ ଆସି କୟ୍ଲା, ‘ମାପ୍ରୁ, ତୁଇ ଦିଲା ସନାଅଦ୍ଲି ନଃୟ୍ ଆରେକ୍ ଦଃସ୍ଗଟ୍ ସନା ଅଦ୍ଲି ଲାବ୍ କଃଲେ ଆଚି ।’
17 El i-a zis: “Bine ai făcut, slugă bună! Pentru că ai fost găsit credincios cu foarte puțin, vei avea autoritate peste zece cetăți'.
ସେ ତାକେ କୟ୍ଲା, ‘ନିକ କଃତା, ତୁୟ୍ ସଃତ୍ ଗତିଦଃଙ୍ଗ୍ଳା, ତୁୟ୍ କଃଡେକ୍ ସାନ୍ କଃତାୟ୍ ବିସ୍ୱାସ୍ ସଃଙ୍ଗ୍ କାମ୍ କଃରି ଆଚ୍ସି ବଃଲି ଦଃସ୍ ଗଟ୍ ଗଃଳ୍ ଉହ୍ରେ ଅଃଦିକାରି ଅଃଉ ।’
18 Al doilea a venit și a zis: “Mina ta, Doamne, a făcut cinci mine.
ତାର୍ ହଃଚାର୍ ଆରେକ୍ ଗଟ୍ ମାନାୟ୍ ଆସି କୟ୍ଲା, ‘ସାଉକାର୍ ତର୍ ଗଟେକ୍ ଟଃକାୟ୍ ଆରେକ୍ ହାଁଚ୍ଗଟ୍ ସନାଅଦ୍ଲି ଲାବ୍ କଃଲେ ଆଚି ।’
19 Și i-a zis: “Și tu vei fi peste cinci cetăți.
ସେ ତାକେ ହେଁ କୟ୍ଲା, ‘ତୁୟ୍ ହେଁ ହାଁଚ୍ ଗଟ୍ ଗଃଳ୍ ଉହ୍ରେ ଅଃଦିକାର୍ ଅଃଉ ।’”
20 Și a venit un altul, zicând: “Doamne, iată mina ta, pe care o țineam în batistă,
“ସଃରାସଃରି ମାନାୟ୍ ଆସି କୟ୍ଲା, ସାଉକାର୍, ଦଃକ୍ ଇରି ତର୍ ସନାଅଦ୍ଲି, ମୁଁୟ୍ ଇରି ତୁଆଲ୍ ଗଃଟାୟ୍ ବାନ୍ଦି ସଃଙ୍ଗାୟ୍ରିଲେ;
21 căci mă temeam de tine, pentru că ești un om exigent. Tu ridici ceea ce n-ai pus și culegi ceea ce n-ai semănat'.
ବଃଲେକ୍ ମୁଁୟ୍ ତକେ ଡିର୍ଲେ କାୟ୍ତାକ୍ବଃଲେକ୍ ତୁୟ୍ ଗଟେକ୍ କଃଟି ମାନାୟ୍, ଜୁୟ୍ରି ସଃଙ୍ଗାୟ୍ ନଃରେସି ସେରି ଟେକି ନେସି, ଆରେକ୍ ଜାୟ୍ରି ବୁଣି ନଃରେସି ସେରି କାଟି ନେସି ।
22 El i-a zis: “Din gura ta te voi judeca, rob rău, din gura ta te voi judeca! Știai că sunt un om exigent, că iau ce nu am pus și culeg ce nu am semănat.
ସେ ତାକେ କୟ୍ଲା, ‘ଏରେ ଦୁସ୍ଟ୍ ଗତିଦଃଙ୍ଗ୍ଳା, ତର୍ କୟ୍ଲା କଃତାୟ୍ ତର୍ ବିଚାର୍ କଃରିନ୍ଦ୍, ମୁୟ୍ଁ ଗଟେକ୍ କଃଟି ମାନାୟ୍, ଜୁୟ୍ରି ସଃଙ୍ଗାୟ୍ ନଃରେୟ୍ଁ, ସେରି ଟେକି ନଃୟ୍ନ୍ଦ୍, ଆର୍ ଜୁୟ୍ରି ବୁଣି ନଃରେୟ୍ଁ ସେରି କାଟିନ୍ଦ୍, ଇରି ଜାଣିରିଲିସ୍ ।
23 Atunci de ce nu mi-ai depus banii la bancă și, la venirea mea, aș fi putut câștiga dobândă?”
ତଃନ୍ଅଲେ ବେଙ୍କେ ମର୍ ଟଃକା କାୟ୍କଃରୁକ୍ ସଃଙ୍ଗାୟ୍ ନଃରିଲିସ୍? ତଃବେ ମୁଁୟ୍ ଆସି କଃଣ୍ତର୍ ସଃଙ୍ଗ୍ ହାୟ୍ଲେହୁଣି ।’”
24 El a zis celor care stăteau de față: “Luați-i mina și dați-o celui care are zece mine.
“ଆରେକ୍ ସେ ଲଃଗେ ଟିଅୟ୍ ରିଲା ଲକ୍ମଃନ୍କେ ରଃଜା କୟ୍ଲା, ଆର୍ ତଃୟ୍ହୁଣି ଇ ଦଃନ୍ ନଃୟ୍ ଜାୟ୍ ଜାର୍ ତଃୟ୍ ଦଃସ୍ଗଟ୍ ସନାଅଦ୍ଲି ଆଚେ ତାକେ ଦିଆସ୍ ।
25 “I-au zis: “Doamne, are zece mine!”.
ସେତାକ୍ ସେମଃନ୍ ତାକେ କୟ୍ଲାୟ୍, ମାପ୍ରୁ, ତାର୍ ତ ଦଃସ୍ ଗଟ୍ ସନାଅଦ୍ଲି ।
26 “Căci Eu vă spun că oricui are, i se va da mai mult; dar celui care nu are, i se va lua chiar și ceea ce are.
ମୁଁୟ୍ ତୁମିମଃନ୍କେ କଃଉଁଲେ, ଜୁୟ୍ ଲକାର୍ ଆଚେ ତାକେ ଦିଆଅୟ୍ଦ୍, ମଃତର୍ ଜାର୍ ନାୟ୍ ତାର୍ ତଃୟ୍ ଜାୟ୍ରି ଆଚେ, ସେରି ହେଁ ତାର୍ ତଃୟ୍ହୁଣି ନିଆ ଅୟ୍ଦ୍ ।
27 Dar aduceți aici pe vrăjmașii mei care n-au vrut să domnesc peste ei și ucideți-i înaintea mea.””
ମଃତର୍ ମର୍ ଇ ଜୁୟ୍ ସଃତ୍ରୁମଃନ୍ ମୁଁୟ୍ ସେମଃନାର୍ ଉହ୍ରେ ରାଜ୍ କଃର ବଃଲି ମଃନ୍ ନଃକେର୍ତି ରିଲାୟ୍, ସେମଃନ୍କେ ଇତି ଆଣି ମର୍ ମୁଏଁ ଅଃତ୍ୟା କଃରା ।”
28 După ce a spus acestea, a plecat înainte, urcând la Ierusalim.
ଇ ସଃବୁ କଃତା କୟ୍ ସଃର୍ଲା ହଃଚେ, ଜିସୁ ଚେଲାମଃନାର୍ ଆଗେ ଆଗେ ବାରାୟ୍ ଜିରୁସାଲମ୍ ବାଟ ଜଃଉଁକେ ଦଃର୍ଲା ।
29 Când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, pe muntele care se numește Măslinul, a trimis pe doi dintre ucenicii Săi,
ଆର୍ ଜଃଡେବଃଳ୍ ସେ ଜିତ୍ହଃର୍ବାତ୍ ଲଃଗାର୍ ବେତ୍ପାଗି ଆର୍ ବେତାନିଆ ଲଃଗେ ହଚ୍ଲାକେ, ସଃଡେବଃଳ୍ ସେ ଅଃହ୍ଣାର୍ ଚେଲାମଃନାର୍ ବିତ୍ରେ ଦୁୟ୍ ଲକ୍କେ ଇ କଃତା କୟ୍ ହଃଟାୟ୍ଲା,
30 zicând: “Mergeți în satul de dincolo, în care, când veți intra, veți găsi legat un mânz pe care nimeni nu a șezut vreodată. Dezlegați-l și aduceți-l.
“ତୁମାର୍ ମୁଉଁ ସାମ୍ନାୟ୍ ରିଲା ହୟ୍ ଗାଉଁଏ ଜାହା; ସେତି ହୁର୍ତାବଃଳ୍ ଜାର୍ ଉହ୍ରେ କେ ହେଁ କଃବେ ବଃସି ନଃରେୟ୍, ଅଃନ୍କାର୍ ଗଟ୍ ହିଲାଗଃଦକେ ବାନ୍ଦା ଅୟ୍ରିଲାର୍ ଦଃକାସ୍; ତାକେ ମେଲି ଆଣା ।
31 Dacă vă întreabă cineva: “De ce îl dezlegi?”, spuneți-i: “Domnul are nevoie de el”.”
ଆର୍ ଜଃବେ କେ ତୁମିମଃନ୍କେ କାୟ୍କଃରୁକ୍ ମେଲୁଲାସ୍ ବଃଲି ହଃଚାର୍ଲା, ଆକ୍ ମାପ୍ରୁର୍ ଲଳା ଆଚେ ସେତାର୍ ଗିନେ ବଃଲି କଃଉଆ ।”
32 Cei trimiși s-au dus și au găsit lucrurile așa cum le spusese.
ସେତାକ୍, ହଃଟାୟ୍ଲା ଚେଲାମଃନ୍ ଜାୟ୍କଃରି, ସେ ସେମଃନ୍କେ ଜଃନ୍କଃରି କୟ୍ରିଲା ସେରଃକମ୍ ଦଃକ୍ଲାୟ୍ ।
33 Pe când dezlegau mânzul, stăpânii lui i-au întrebat: “De ce dezlegați mânzul?”
ଆର୍, ସେମଃନ୍ ଗଃଦହିଲାକେ ମେଲ୍ତା ବଃଳ୍ ତାର୍ ସାଉକାର୍ମଃନ୍ ସେମଃନ୍କେ ହଃଚାର୍ଲାୟ୍, “କାୟ୍କଃରୁକ୍ ହିଲାଗଃଦକେ ମେଲୁଲାସ୍?”
34 Ei au răspuns: “Domnul are nevoie de el.”
ସେମଃନ୍ କୟ୍ଲାୟ୍, “କାୟ୍ତାକ୍ବଃଲେକ୍ ଆକ୍ ମାପ୍ରୁର୍ ଲଳା ଆଚେ ।”
35 Apoi l-au adus la Isus. Și-au aruncat mantiile pe mânz și l-au așezat pe Isus pe ele.
ଆର୍ ସେମଃନ୍ ହିଲାଗଃଦକେ ଜିସୁର୍ ହାକ୍ ଆଣି ତାର୍ ଉହ୍ରେ ଅଃହ୍ଣା ଅଃହ୍ଣାର୍ ବଃସ୍ତର୍ ଅଚାୟ୍ ଜିସୁକେ ବଃସାୟ୍ଲାୟ୍ ।
36 Pe când mergea, ei și-au întins mantiile pe drum.
ଆର୍ ସେ ଜାତାବଃଳ୍ ଲକ୍ମଃନ୍ ବାଟେ ଅଃହ୍ଣା ଅଃହ୍ଣାର୍ ବଃସ୍ତର୍ ଅଚାୟ୍ ଦେଉଁକେ ଦଃର୍ଲାୟ୍ ।
37 Pe când se apropia de El, la coborârea de pe Muntele Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor a început să se bucure și să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră,
ଆରେକ୍, ଜିସୁ ଜଃଡେବଃଳ୍ ଜିତ୍ ଡଙ୍ଗ୍ରାର୍ କଃଳ୍କି ଲଃଗେ ଅୟ୍ଲା, ସଃଡେବଃଳ୍ ସଃର୍ନେ ଚେଲାମଃନ୍ଦା ଦଃକିରିଲା ସଃବୁ ସଃକ୍ତିର୍ କାମାର୍ ଗିନେ ସଃର୍ଦା ଅୟ୍ ଆଉଲି ଅୟ୍କଃରି ଇସ୍ୱରାର୍ ଗୁଣ୍ କଃଉ କଃଉ କୟ୍ଲାୟ୍,
38 zicând: “Binecuvântat este Împăratul care vine în numele Domnului! Pace în ceruri și glorie în cele mai înalte!”.
“ମାପ୍ରୁର୍ ନାଉଁଏ ଜୁୟ୍ ରଃଜା ଆସୁଲା, ତାର୍ ବଃଡ୍ ବାୟ୍ଗ୍, ସଃର୍ଗାର୍ ସୁସ୍ତା ଆର୍ ଇସ୍ୱରାର୍ ଜଃଜ୍ମାନ୍ ଅଃଉଅ ।”
39 Unii dintre fariseii din mulțime I-au zis: “Învățătorule, mustră pe ucenicii Tăi!”
ସେତାକ୍ ଲକ୍ମଃନାର୍ ବିତ୍ରେ କଃତିଗଟ୍ ପାରୁସି ତାକେ ଦଃକା ଦିଲାୟ୍, “ଏ ଗୁରୁ, ତର୍ ଚେଲାମଃନ୍କେ ଚିମ୍ରା ଅଃଉଁକେ କଃଉ ।”
40 El le-a răspuns: “Vă spun că, dacă acestea ar tăcea, pietrele ar striga.”
ଜିସୁ କୟ୍ଲା, “ମୁଁୟ୍ ତୁମିକେ କଃଉଁଲେ, ଏମଃନ୍ ଚିମ୍ରା ଅୟ୍ଲେକ୍ ଟେଳାମଃନ୍ ଆଉଲି ଅଃଉତି ।”
41 Când s-a apropiat, a văzut cetatea și a plâns din cauza ei,
ଆର୍ ଜଃଡେବଃଳ୍ ଜିସୁ ଜିରୁସାଲମେ ଆୟ୍ଲା, ସଃଡେବଃଳ୍ ଗଃଳ୍କେ ଦଃକି ତାର୍ ଗିନେ କାନ୍ଦି କଃରି କୟ୍ଲା,
42 zicând: “Dacă ai fi știut astăzi ce este al păcii tale! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.
“ତୁୟ୍, ହିଁ, ତୁୟ୍ ଜଦି ଆଜି ସୁସ୍ତାର୍ କଃତାମଃନ୍ ଜାଣ୍ଲିସ୍ହୁଣି! ମଃତର୍ ଅଃବେ ତର୍ ଆକାୟ୍ ଲୁକ୍ଣେ ଆଚେ ।
43 Căci vor veni zile când vrăjmașii tăi vor ridica o baricadă împotriva ta, te vor înconjura, te vor strânge din toate părțile și
ବେଳା ଆସୁଲି, ଜଃଡେବଃଳ୍ ତର୍ ସଃତ୍ରୁମଃନ୍ ତର୍ ଚାରି ବେଳ୍ତ୍ ରୁଣ୍ଡିକଃରି ତକେ ବେଳ୍ତି, ଆରେକ୍ ତର୍ ସଃବୁ ଦୁଆର୍ ବଃନ୍ଦ୍ କଃର୍ତି ।
44 te vor trânti la pământ pe tine și pe copiii tăi din tine. Nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai știut timpul vizitei tale.”
ଆରେକ୍ ତକେ ଆର୍ ତର୍ ବିତ୍ରେ ରିଲା ସଃବୁ ତର୍ ହିଲାମଃନ୍କେ ମାଟାୟ୍ ମିସାଉତି, ଆର୍ ତର୍ ବିତ୍ରେ ଗଟେକ୍ ଟେଳା ଆରେକ୍ ଗଟେକ୍ ଟେଳା ଉହ୍ରେ ରେଉଁକ୍ ନଃଦେତି, ଇବାନ୍ୟା ବେଳ୍ ତର୍ ଉହ୍ରେ ଆସେଦ୍ ।”
45 El a intrat în Templu și a început să alunge pe cei ce cumpărau și vindeau în el,
ଆର୍ ସେ ମନ୍ଦିର୍ ବିତ୍ରେ ହୁରି ବିକାବାଞ୍ଜା କଃର୍ତା ଲକ୍ମଃନ୍କେ ଇରି କୟ୍ ବାର୍ କଃରୁକେ ଦଃର୍ଲା,
46 zicându-le: “Este scris: “Casa Mea este o casă de rugăciune”, iar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”.
“ସାସ୍ତରେ ଲେକା ଆଚେ, ଇସ୍ୱର୍ କଃଉଁଲା, ‘ଅଃମାର୍ ଗଃର୍ ଇସ୍ୱରାର୍ ପାର୍ତ୍ନାଗଃର୍ ଅୟ୍ଦ୍, ମଃତର୍ ତୁମିମଃନ୍ ତାକେ କଃଙ୍ଗାର୍ମଃନାର୍ ଲୁକ୍ତା ହାର୍ କଃରିଆଚାସ୍ ।’”
47 El învăța în fiecare zi în Templu, dar preoții cei mai de seamă, cărturarii și cei mai de seamă din popor căutau să-L nimicească.
ଆର୍ ଜିସୁ ଦିନେକେ ମନ୍ଦିରେ ସିକ୍ୟା ଦେତିରିଲା, ମଃତର୍ ବଃଡ୍ ଜାଜକ୍ ଆର୍ ଦଃର୍ମ୍ ଗୁରୁମଃନ୍ ଲକ୍ମଃନାର୍ ନେତାମଃନ୍ ତାକ୍ ନାସ୍ କଃରୁକେ ଉପାୟ୍ କଃର୍ତି ରିଲାୟ୍ ।
48 Nu găseau ce să facă, căci tot poporul se agăța de fiecare cuvânt pe care-l spunea.
ମଃତର୍ ଲକ୍ମଃନ୍ ଏକ୍ ମଃନେ ତାର୍ ସିକ୍ୟା ସୁଣ୍ତିରିଲାୟ୍, ସେତାକ୍ ସେମଃନ୍ କାୟ୍ରି କଃରୁନ୍ଦ୍ ବଃଲି ତିର୍ କଃରୁ ନଃହାର୍ତିରିଲାୟ୍ ।
