Luca 18
1 Și le-a mai spus o pildă, ca să se roage mereu și să nu se dea bătut,
Nake Jesũ akĩhe arutwo ake ngerekano ya kũmaruta atĩ nĩmagĩrĩirwo nĩkũhooyaga hĩndĩ ciothe mategũkua ngoro.
2 zicând: “Într-o cetate era un judecător care nu se temea de Dumnezeu și nu avea respect față de oameni.
Akĩmeera atĩrĩ: “Itũũra-inĩ rĩmwe nĩ kwarĩ na mũtuanĩri ciira ũteetigagĩra Ngai kana agatĩĩa andũ.
3 În acel oraș era o văduvă care venea adesea la el și îi spunea: “Apără-mă de adversarul meu!”.
Na itũũra-inĩ rĩu nĩ kwarĩ mũtumia ũmwe wa ndigwa wathiiaga kũrĩ we kaingĩ akamwĩra atĩrĩ, ‘Ndĩhĩria harĩ thũ ciakwa.’
4 El nu a vrut pentru o vreme, dar după aceea și-a zis: “Deși nu mă tem de Dumnezeu și nici nu respect pe om,
“No mũtuanĩri ciira ũcio akĩrega kũmũteithia kwa ihinda. No marigĩrĩrio akĩĩra na ngoro atĩrĩ, ‘O na gũtuĩka ndiĩtigĩrĩte Ngai kana ngatĩĩa andũ-rĩ,
5 totuși, pentru că această văduvă mă deranjează, o voi apăra, altfel mă va obosi prin venirea ei continuă.””
no tondũ wa ũrĩa mũtumia ũyũ wa ndigwa atiindaga agĩĩthĩĩnia, nĩngũtigĩrĩra ciira wake nĩwatuuo na kĩhooto nĩguo atige kũũnogagia na gũtindaga agĩũka!’”
6 Domnul a zis: “Ascultă ce spune judecătorul nedrept.
Nake Mwathani akiuga atĩrĩ, “Nĩmwaigua ũrĩa mũtuanĩri ciira ũcio ũtarĩ kĩhooto oigire?
7 Nu-i va răzbuna oare Dumnezeu pe aleșii Săi care strigă la El zi și noapte și totuși are răbdare cu ei?
Githĩ o nake Ngai ndagatua ciira na kĩhooto wa arĩa ake ethuurĩire, o arĩa mamũkayagĩra mũthenya na ũtukũ? No aage kũmateithia na ihenya?
8 Eu vă spun că îi va răzbuna repede. Cu toate acestea, când va veni Fiul Omului, va găsi el credință pe pământ?”
Ngũmwĩra atĩrĩ, agaatigĩrĩra atĩ nĩmaciirĩrwo na kĩhooto, o na ningĩ na ihenya. O na kũrĩ ũguo-rĩ, rĩrĩa Mũrũ wa Mũndũ agooka-rĩ, nĩagakora andũ metĩkĩtie gũkũ thĩ?”
9 Și a spus pilda aceasta unor oameni care erau convinși de dreptatea lor și care disprețuiau pe toți ceilalți:
Ningĩ Jesũ akĩarĩria andũ amwe arĩa meĩhokaga o ene, magetuaga athingu na makahũthagia andũ arĩa angĩ othe, akĩmahe ngerekano, akĩmeera atĩrĩ:
10 “Doi oameni s-au urcat în templu să se roage: unul era fariseu, iar celălalt vameș.
“Andũ eerĩ nĩmambatire hekarũ-inĩ kũhooya. Ũmwe aarĩ Mũfarisai na ũcio ũngĩ aarĩ mwĩtia wa mbeeca cia igooti.
11 Fariseul stătea în picioare și se ruga de unul singur, așa: 'Doamne, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni: șantajiști, nedrepți, adulteri, sau chiar ca acest vameș.
Mũfarisai ũcio akĩrũgama akĩĩhooera we mwene, akiuga atĩrĩ, ‘Ngai, nĩndagũcookeria ngaatho nĩgũkorwo ndihaana ta andũ arĩa angĩ, arĩa atunyani, na arĩa mekaga ũũru, na itharia, o na kana ta mwĩtia ũyũ wa mbeeca cia igooti.
12 Eu postesc de două ori pe săptămână. Dau zeciuială din tot ce primesc'.
Nĩndĩĩhingaga kũrĩa irio maita meerĩ o kiumia, na ngaruta gĩcunjĩ gĩa ikũmi kĩa indo ciothe iria nyonaga.’
13 Dar vameșul, care stătea departe, nici măcar nu voia să-și ridice ochii spre cer, ci își bătea pieptul, zicând: 'Doamne, ai milă de mine, păcătosul!
“No rĩrĩ, mwĩtia wa mbeeca cia igooti ũcio akĩrũgama o haraaya; na ndaigana gũtiira maitho make na igũrũ, no nĩ kwĩgũtha eegũthaga gĩthũri enyiihĩtie, akoiga atĩrĩ, ‘Ngai, njiguĩra tha, niĩ mũndũ mwĩhia.’
14 Vă spun că acesta s-a coborât la casa lui mai degrabă îndreptățit decât celălalt; căci oricine se înalță va fi smerit, dar cel ce se smerește va fi înălțat.”
“Ngũmwĩra atĩrĩ, mwĩtia mbeeca cia igooti nĩainũkire atuĩtwo mũthingu mbere ya Ngai gũkĩra ũcio ũngĩ. Nĩgũkorwo ũrĩa wothe wĩtũgagĩria nĩakanyiihio nake ũrĩa wĩnyiihagia nĩagatũũgĩrio.”
15 Îi aduceau și pruncii lor, ca să se atingă de ei. Dar, văzând aceasta, discipolii i-au mustrat.
Na rĩrĩ, andũ nao nĩmarehagĩra Jesũ twana nĩguo atũhutie. Arutwo ake mona ũguo, makĩmakaania.
16 Isus i-a chemat și le-a zis: “Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i împiedicați, căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia.
Nowe Jesũ agĩĩta twana tũu harĩ we, akiuga atĩrĩ, “Rekei twana tũu tũũke kũrĩ niĩ, tigai gũtũgiria, nĩgũkorwo ũthamaki wa Ngai nĩ wa arĩa matariĩ ta tuo.
17 Mai mult ca sigur, vă spun că oricine nu primește Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, ũrĩa wothe ũtakamũkĩra ũthamaki wa Ngai ta kaana ndakaũtoonya.”
18 Un domnitor L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
Mũnene ũmwe akĩmũũria atĩrĩ, “Mũrutani mwega, ingĩĩka atĩa nĩguo ngaagaya muoyo wa tene na tene?” (aiōnios g166)
19 Isus l-a întrebat: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
Nake Jesũ akĩmũũria atĩrĩ, “Ũkũnjĩta mwega nĩkĩ? Gũtirĩ o na ũmwe mwega tiga Ngai we wiki.
20 Tu cunoști poruncile: Să nu comiți adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
We nĩũĩ ũrĩa maathani moigĩte, ‘Ndũkanatharanie, na ndũkanoragane, na ndũkanaiye, na ndũkanaigĩrĩre mũndũ ũrĩa ũngĩ kĩgeenyo, na tĩĩa thoguo na nyũkwa.’”
21 El a zis: “Am observat toate aceste lucruri din tinerețea mea.”
Nake akĩmũcookeria atĩrĩ, “Maathani macio mothe ndũire ndĩmarũmĩtie kuuma ndĩ o mũnini.”
22 Isus, auzind acestea, i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește încă. Vinde tot ce ai și dă-le săracilor. Atunci vei avea o comoară în ceruri; apoi vino și urmează-mă.”
Jesũ aigua ũguo, akĩmwĩra atĩrĩ, “Harĩ ũndũ ũmwe ũtigarĩtie gwĩka. Thiĩ wendie kĩrĩa gĩothe ũrĩ nakĩo ũhe athĩĩni mbeeca icio, na nĩũkũgĩa na mũthiithũ igũrũ. Ũcooke ũũke ũnũmĩrĩre.”
23 Dar când a auzit acestea, s-a întristat foarte tare, căci era foarte bogat.
Rĩrĩa mũnene ũcio aiguire ũguo, akĩigua kĩeha mũno, tondũ aarĩ mũtongu mũno.
24 Isus, văzând că se întrista foarte tare, a zis: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!
Jesũ akĩmũrora, akiuga atĩrĩ, “Kaĩ nĩ hinya andũ arĩa atongu gũtoonya ũthamaki-inĩ wa Ngai-ĩ!
25 Căci este mai ușor pentru o cămilă să intre prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
Nĩ ũhũthũ ngamĩĩra ĩhungurĩre irima rĩa cindano, gũkĩra gĩtonga gũtoonya ũthamaki-inĩ wa Ngai.”
26 Și cei ce au auzit au zis: “Atunci cine poate fi mântuit?”
Nao arĩa maiguire ũhoro ũcio makĩũria atĩrĩ, “Nũũ ũngĩkĩhota kũhonoka?”
27 Dar El a zis: “Ceea ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu.”
Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Maũndũ marĩa matahotekaga nĩ andũ nĩmahotekaga nĩ Ngai.”
28 Petru a zis: “Uite, am lăsat totul și am venit după Tine.”
Nake Petero akĩmwĩra atĩrĩ, “Ithuĩ tũtigĩte maũndũ maitũ mothe tũgakũrũmĩrĩra!”
29 El le-a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care a lăsat casă, sau nevastă, sau frați, sau părinți, sau copii, pentru Împărăția lui Dumnezeu,
Jesũ akĩmeera, “Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, gũtirĩ mũndũ ũtigĩte mũciĩ wake, kana mũtumia wake, kana ariũ a nyina, kana aciari ake, o na kana ciana ciake, nĩ ũndũ wa ũthamaki wa Ngai,
31 Apoi a luat pe cei doisprezece deoparte și le-a zis: “Iată, ne vom sui la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului.
Na rĩrĩ, Jesũ agĩtwara arutwo ake arĩa ikũmi na eerĩ handũ keheri-inĩ akĩmeera atĩrĩ, “Nĩtũkwambata tũthiĩ Jerusalemu, na maũndũ mothe marĩa maandĩkirwo nĩ anabii makoniĩ Mũrũ wa Mũndũ no nginya mahingio.
32 Căci El va fi predat neamurilor, va fi batjocorit, tratat cu rușine și scuipat.
Nake nĩakaneanwo kũrĩ andũ-a-Ndũrĩrĩ. Nao nĩ makaamũnyũrũria, na mamũrume, na mamũtuĩre mata, na mamũhũũre iboko, o na mamũũrage.
33 Îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi, va învia.”
Naguo mũthenya wa gatatũ nĩakariũka.”
34 Ei n-au înțeles nimic din toate acestea. Acest cuvânt le-a fost ascuns și nu au înțeles ce se spunea.
Nao arutwo ake makĩaga kũmenya ũndũ o na ũmwe wa macio. Nĩmahithĩtwo ũhoro ũcio na matiamenyire ũrĩa aameeraga.
35 Pe când se apropia de Ierihon, un orb stătea pe drum și cerșea.
Nake Jesũ akuhĩrĩria Jeriko, mũndũ warĩ mũtumumu nĩaikarĩte mũkĩra-inĩ wa njĩra akĩhooya mbeeca.
36 Auzind o mulțime care trecea, a întrebat ce înseamnă aceasta.
Rĩrĩa aiguire andũ aingĩ makĩhĩtũka, akĩũria ũrĩa gwekĩkaga.
37 Ei i-au spus că Isus din Nazaret trecea pe acolo.
Andũ makĩmwĩra atĩrĩ, “Nĩ Jesũ wa Nazarethi ũrahĩtũka.”
38 El a strigat: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
Nake akĩanĩrĩra, akiuga atĩrĩ, “Jesũ, mũrũ wa Daudi, njiguĩra tha.”
39 Cei care mergeau în frunte îl mustrau, ca să tacă; dar el striga și mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
Arĩa maatongoretie makĩmũkaania makĩmwĩra akire, nowe agĩkĩrĩrĩria kwanĩrĩra akiugaga atĩrĩ, “Mũrũ wa Daudi, njiguĩra tha!”
40 Isus, stând în picioare, a poruncit să fie adus la El. După ce s-a apropiat, l-a întrebat:
Nake Jesũ akĩrũgama, agĩathana, mũndũ ũcio atwarwo harĩ we.
41 “Ce vrei să fac?”. El a spus: “Doamne, ca să văd din nou”.
Rĩrĩa aakuhĩrĩirie, Jesũ akĩmũũria atĩrĩ, “Ũkwenda ngwĩkĩre atĩa?” Nake akĩmũcookeria atĩrĩ, “Mwathani, ngwenda njooke kuona.”
42 Isus i-a zis: “Primește-ți vederea. Credința ta te-a vindecat”.
Jesũ akĩmwĩra atĩrĩ, “Cooka kuona, gwĩtĩkia gwaku nĩkuo gwatũma ũhone.”
43 Și îndată și-a recăpătat vederea și a mers după el, slăvind pe Dumnezeu. Tot poporul, când a văzut, a lăudat pe Dumnezeu.
O rĩmwe akĩambĩrĩria kuona, nake akĩrũmĩrĩra Jesũ, akĩgoocaga Ngai. Rĩrĩa andũ othe moonire ũguo, o nao makĩgooca Ngai.
