< Luca 17 >

1 El a zis ucenicilor: “Nu se poate să nu vină prilejuri de poticnire, ci vai de cel prin care vin!
ויאמר אל תלמידיו אי אפשר שלא יבאו המכשלים אבל אוי לאיש אשר על ידו יבאו׃
2 Ar fi mai bine pentru el să i se atârne de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare, decât să facă să se poticnească unul dintre acești micuți.
נוח לו שיתלה פלח רכב על צוארו וישלך אל הים מאשר יכשיל את אחד מהקטנים wאלה׃
3 Fiți atenți. Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră-l. Dacă se pocăiește, iartă-l.
השמרו לנפשותיכם אם יחטא לך אחיך הוכח לו ואם ינחם סלח לו׃
4 Dacă va păcătui împotriva ta de șapte ori într-o zi și de șapte ori se va întoarce, spunând: “Mă pocăiesc”, să-l ierți.”
ואם יחטא לך שבע פעמים ביום ושב אליך שבע פעמים ביום ואמר נחמתי וסלחת לו׃
5 Apostolii au zis Domnului: “Mărește-ne credința!”
ויאמרו השליחים אל האדון הוסף לנו אמונה׃
6 Domnul a zis: “Dacă ai avea credință ca un grăunte de muștar, ai spune acestui sicomor: “Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare”, și el te-ar asculta.
ויאמר האדון לו היתה לכם אמונה כגרגר החרדל אז תאמרו אל התות הזה העקר והנטע בתוך הים וישמע לכם׃
7 Dar cine dintre voi, având un rob care ară sau păzește oile, va spune, când vine de la câmp: 'Vino îndată și stai la masă'?
מי הוא זה מכם ולו עבד חרש או רעה אשר בבאו מן השדה יאמר אליו מהר גשה הנה והסב׃
8 Nu i-ar spune mai degrabă: 'Pregătește-mi cina, îmbracă-te cum se cuvine și servește-mă în timp ce mănânc și beau. După aceea vei mânca și vei bea'?”
הלא יאמר אליו הכן לי ארוחת הערב וחגר מתניך ושרתני עד אם כליתי לאכל ולשתות ואחר תאכל ותשתה גם אתה׃
9 Îi mulțumește oare acelui servitor pentru că a făcut ceea ce i s-a poruncit? Cred că nu.
הגם יתן תודה לעבד על עשתו את אשר צוהו אמרתי לא יתן׃
10 Tot așa și voi, după ce ați făcut tot ce vi s-a poruncit, spuneți: 'Suntem niște servitori nevrednici. Ne-am făcut datoria'”.
ככה גם אתם אחרי עשותכם את כל אשר צויתם אמרו עבדים אין מועיל בם אנחנו כי רק את המטל עלינו לעשות עשינו׃
11 Pe când se îndrepta spre Ierusalim, a trecut pe lângă hotarele Samariei și ale Galileii.
ויהי בנסעו ירושלים והוא עבר בתוך שמרון והגליל׃
12 Pe când intra într-un sat, l-a întâmpinat zece bărbați leproși, care stăteau la distanță.
ויבא אל כפר אחד ויפגעהו עשרה אנשים מצרעים והם עמדים מרחוק׃
13 Ei și-au ridicat glasul și au zis: “Isuse, Învățătorule, ai milă de noi!”
וישאו את קולם לאמר ישוע מורה חננו׃
14 Când i-a văzut, le-a zis: “Duceți-vă și arătați-vă la preoți.” Pe măsură ce se duceau, au fost curățați.
וירא אותם ויאמר אליהם לכו והראו אל הכהנים ויהי בלכתם ויטהרו׃
15 Unul dintre ei, când a văzut că s-a vindecat, s-a întors înapoi, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare.
ואחד מהם בראתו כי נרפא וישב וישבח את האלהים בקול גדול׃
16 A căzut cu fața la picioarele lui Isus, mulțumindu-i; și era un samaritean.
ויפל על פניו לרגליו ויודה לו והוא היה שמרוני׃
17 Isus a răspuns: “Nu au fost curățați cei zece? Dar unde sunt cei nouă?
ויען ישוע ויאמר הלא העשרה טהרו והתשעה איה הם׃
18 Nu s-a găsit niciunul care să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu, în afară de acest străin?”
האם לא נמצא אשר שב לתת כבוד לאלהים זולתי הנכרי הזה׃
19 Atunci i-a zis: “Scoală-te și du-te. Credința ta te-a vindecat”.
ויאמר אליו קום ולך אמונתך הושיעה לך׃
20 Fiind întrebat de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns: “Împărăția lui Dumnezeu nu vine cu observație;
וישאלהו הפרושים מתי תבוא מלכות האלהים ויען אתם לאמר מלכות האלהים לא תבוא במראה עינים׃
21 nici nu vor spune: “Priviți, aici!” sau “Priviți, acolo!”, căci iată, Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru”.
ולא יאמרו הנה פה או הנה שם כי מלכות האלהים הנה בקרבכם היא׃
22 El a zis ucenicilor: “Vor veni zile când veți dori să vedeți una din zilele Fiului Omului și nu o veți vedea.
ויאמר אל התלמידים ימים באים והתאויתם לראות יום אחד מימי בן האדם ולא תראו׃
23 Ei vă vor spune: “Uite, aici!” sau “Uite, acolo!”. Nu plecați și nu mergeți după ei, nici nu vă luați după ei,
ואם יאמרו אליכם הנה שם הנה פה אל תלכו ואל תרוצו אחריהם׃
24 pentru că, așa cum fulgerul, când strălucește dintr-o parte de sub cer, strălucește în altă parte de sub cer, așa va fi și Fiul Omului în ziua lui.
כי כברק אשר יברק מקצה השמים ויאיר עד קצה השמים כן יהיה בן האדם ביומו׃
25 Dar, mai întâi, trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație.
אך בראשונה צריך הוא לסבל הרבה ולהמאס מן הדור הזה׃
26 Cum a fost în zilele lui Noe, așa va fi și în zilele Fiului Omului.
וכאשר היה נח כן יהיה בימי בן האדם׃
27 Au mâncat, au băut, s-au căsătorit și s-au dat în căsătorie până în ziua în care Noe a intrat în corabie și a venit potopul și i-a distrus pe toți.
אכלו ושתו נשאו נשים והשיאו נשים לאנשים עד היום אשר בא נח אל התבה ויבא המבול וישחת את כלם׃
28 Tot așa, așa a fost și în zilele lui Lot: au mâncat, au băut, au cumpărat, au vândut, au plantat, au zidit;
וכאשר היה בימי לוט אכל ושתה קנה ומכר נטע ובנה׃
29 dar în ziua în care Lot a ieșit din Sodoma, a plouat foc și sulf din cer și i-a nimicit pe toți.
ויהי ביום אשר יצא לוט מסדום וימטר אש וגפרית מן השמים וישחת את כלם׃
30 La fel se va întâmpla și în ziua în care se va arăta Fiul Omului.
ככה יהיה ביום אשר יגלה בן האדם׃
31 În ziua aceea, cel care va fi pe acoperișul casei și cu bunurile sale în casă, să nu se coboare să le ia. Cel care va fi pe câmp, la fel, să nu se întoarcă înapoi.
ביום ההוא איש אשר יהיה על הגג וכליו בבית אל ירד לשאת אתם ואיש אשר בשדה אל ישב הביתה׃
32 Adu-ți aminte de soția lui Lot!
זכרו את אשת לוט׃
33 Cine caută să-și salveze viața o pierde, dar cine își pierde viața o păstrează.
המבקש למלט את נפשו יאבדנה ואשר יאבד אתה יהיה׃
34 Vă spun că, în noaptea aceea, vor fi doi oameni în același pat. Unul va fi luat și celălalt va fi lăsat.
אני אמר לכם בלילה ההוא שנים יהיו במטה אחת האחד יאסף והאחר יעזב׃
35 Vor fi doi care vor măcina grâu împreună. Unul va fi luat și celălalt va rămâne.”
שתים תהיינה טחנות יחד האחת תאסף והאחרת תעזב׃
שנים יהיו בשדה ונאסף האחד והאחר יעזב׃
37 Ei, răspunzând, L-au întrebat: “Unde, Doamne?” El le-a spus: “Unde este trupul, acolo se vor aduna și vulturii”.
ויענו ויאמרו אליו איה זאת אדנינו ויאמר אליהם באשר הפגר שם יקבצו הנשרים׃

< Luca 17 >