Luca 16
1 Și a mai zis ucenicilor Săi: “Era un om bogat care avea un administrator. I s-a făcut o acuzație că acesta își risipește averile.
Yeso ma gu inanu utarsa umeme, “Awuzi ure unu mazi ini kirfi mazi indesa matarsa me ini kirfi me, a ē agun me unutarsa ini kirfi iweme ma huza ini Sarki nice.
2 El l-a chemat și i-a zis: “Ce este aceasta pe care o aud despre tine? Dă socoteală de administrarea ta, pentru că nu mai poți fi administrator'.
Unu kirfi me ma titi me magun me, nyanini in kuna ani ce nuwe me? Aye mu ini benani ikirfi me, barki uda kuri u tarsum in ini ba.
3 “Directorul și-a zis în sinea lui: “Ce voi face, dacă domnul meu îmi ia funcția de director? Nu am putere să sap. Mi-e rușine să cerșesc.
Unu tarsa ini kirfi me magu iriba imeme, “Indi wu aneni, una kura madi kabi unu tarsa ina kura ame a tari tum? Mebe, in zomu in nikara na avara in kunna mu'i'in iki imum.
4 Știu ce voi face, pentru ca, atunci când voi fi înlăturat de la conducere, să mă primească în casele lor.
In rusa imum me sa indi wu ingi a karam u tarsa ina kura me, Anu wa kabum ati kura tuweme.
5 Chemând la el pe fiecare dintre datornicii stăpânului său, l-a întrebat pe primul: “Cât îi datorezi stăpânului meu?”
Unu tarsa ina kura me ma titi an desa una kura ma tarsa me ureme, magun unu nutuba ihuno ini una kura matarsa we?
6 El a răspuns: “O sută de batoane de ulei”. El i-a zis: 'Ia-ți nota de plată, așează-te repede și scrie cincizeci'.
Magun me, magarwa ma mani manu akuru ukirau, Magun me, 'Kaba utagarda uweme, cukuno debe, u yetteke akuri ucibi!
7 Apoi l-a întrebat pe altul: “Cât datorezi?”. El a răspuns: 'O sută de cors de grâu'. El i-a zis: “Ia-ți nota de plată și scrie optzeci”.
Ma kuri magun in uye, 'Ihuno ini una kura matarsa we?' Magu, ma buhu manu akure u karau me ialkama, magun me kaba utagarda, u yetteke manu akure uwiti tari.
8 “Domnul său l-a lăudat pe administratorul necinstit pentru că a procedat cu înțelepciune, căci copiii acestei lumi sunt, în neamul lor, mai înțelepți decât copiii luminii. (aiōn g165)
Una kura ma nonziko unu tarsa ina kura me barki upoko aje ameme. A hana une ugeme wa ribeze anyimo anu nee wa aka ahana masaa. (aiōn g165)
9 Eu vă spun: faceți-vă prieteni prin intermediul bogățiilor nedrepte, pentru ca, atunci când veți eșua, ei să vă primească în corturile veșnice. (aiōnios g166)
In booshi ingi ya wuza ni runi gusi imumu un barki uzatu kadure, ingi ya mara, wadi kabi shi ati kura tishime ana imumu muriba. (aiōnios g166)
10 Cine este credincios în foarte puțin, este credincios și în mult. Cine este necinstit în foarte puțin, este necinstit și în mult.
Desa ma wuga kadure imum icin, una kadure mani imum idangi, desa mazome inkadure ba a hira imum icin unu zatu kadure kani udang.
11 Așadar, dacă n-ați fost credincioși în bogăția nedreaptă, cine vă va încredința adevăratele bogății?
In daki ya wuza kadure ahira imum unu zatu kadure, aveni madi hem inshi ini mum ika dure?
12 Dacă n-ai fost credincios în ceea ce este al altuia, cine îți va da ceea ce este al tău?
Ingi daya kuri ya wuza uzatu kadure ini kirfi i uyeba, aveni madi nyashi i kirfi sa izi ishi?
13 Nici un slujitor nu poate sluji la doi stăpâni, căci ori îl va urî pe unul și-l va iubi pe celălalt, ori se va ține de unul și-l va disprețui pe celălalt. Nu ești în stare să slujești lui Dumnezeu și lui Mamona.”
Ba desa mada ke ma tarsi Asere kare, nani ma game a inde ma hem a inde, nani ma hem ina inde magame a inde ida ke i tarsi Asere i kuri i tarsi imumu une ba.
14 Fariseii, care erau iubitori de bani, au auzit și ei toate acestea și au luat în derâdere pe Isus.
Mafarisawa anu su ikirfi sa wa kunna ani me vat watungono tizuza tume.
15 El le-a zis: “Voi sunteți cei care vă justificați în fața oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile. Căci ceea ce este înălțat printre oameni este o urâciune în ochii lui Dumnezeu.
Ba ma gun we, “Shewani anu nyeze ace anyimo anu, Asere a rusa iriba ishime.
16 “Legea și proorocii au fost până la Ioan. De atunci se propovăduiește Vestea cea Bună a Împărăției lui Dumnezeu și fiecare își forțează intrarea în ea.
Ubata utize nan anu kurzizo utize wa rani Yohana madiku ē. Datti uganiya ugino me azinu boo tize ta Asere, kodavi mazini uyakara u sosi niceni anyimo me.
17 Dar este mai ușor să treacă cerul și pământul, decât să cadă o mică lovitură de stilou din lege.
Vat in anime, iteki unu seke Aseseri nan adezi amari, ini gona horibi inde be tize tum bi visa.
18 “Oricine divorțează de nevastă-sa și se căsătorește cu alta, săvârșește adulter. Cine se căsătorește cu una care a divorțat de un soț comite adulter.
Vat desa ma gido unē umeme ma zika uye ma zinu wuza katuma kaburi, desa ma zika unē me sa agido me vat mazinu wuza katuma kaburi.
19 “Era un om bogat, îmbrăcat în purpură și în in subțire și trăind în fiecare zi în lux.
Awuzi uye unu imumu itari, ma sositi runga ti huma ti kirfi madi gala imum ime kondi uya uwui.
20 Un cerșetor, numit Lazăr, a fost dus la poarta lui, plin de răni,
A inki uye sa mamu uzo ana tukum ameme, unani 30 Liazaru desa vat nipun numeme tinuru tini.
21 și dorind să fie hrănit cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului. Da, chiar și câinii veneau și îi lingeau rănile.
Madi isi iriba agi matingi mu gitu mu imumare sa idi rizizi adizi barki ma ti iwuxi cangi iki limbi magembu mameme.
22 Cerșetorul a murit și a fost dus de îngeri la sânul lui Avraam. Și bogatul a murit și el și a fost îngropat.
Arā anyimo anime unu dira unikara ma wi, ibe ika dura ka Asere wa ē wa ziki me wa hamme a hira Ibrahim, Unu imum itarari ma wi, a vati me.
23 În Hades, și-a ridicat ochii, fiind în chinuri, și a văzut departe pe Avraam și pe Lazăr la sânul lui. (Hadēs g86)
Ma rā nyimo icau unu zito, ma venki nice ma iri Ibrahim pit, nan Liazaru a bigiri bumeme. (Hadēs g86)
24 El a strigat și a zis: “Părinte Avraam, ai milă de mine și trimite-l pe Lazăr, ca să înmoaie vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba! Căci sunt în chinuri în această flacără!”.
Ma titi magu, “Acoo Ibrahim, kuna ugogoni um, u tumi Liazaru ma soki kubo kucin kumeme a mei ma tenzikem ani lem, barki nirere nini izinu same anyimo Urā.
25 Dar Avraam a zis: “Fiule, adu-ți aminte că tu ai primit în viața ta cele bune, iar Lazăr, la fel, cele rele. Dar iată că el este acum mângâiat, iar tu ești în chinuri.
Ibrahim magu, 'Vana, ringi inti cukum tuwe unē uwe, ukuri ukabi adadu a huma, me Liazaru nirere nini masi. A' aname urunta uni azinu nyiza ume abame, hu ni rere nini uzi na same.
26 În afară de toate acestea, între noi și voi este fixată o prăpastie mare, încât cei care vor să treacă de aici la voi nu pot, și nimeni nu poate trece de acolo la noi'.
Ban anime, uwaa u concon urani, barki an desa wa nyara wa kafa uaye ahira ashi kati wa rusi, kati kodavi makafa uaye uwatu uru.
27 El a zis: “Te rog, părinte, să-l trimiți la casa tatălui meu,
Una imumu itari magu, 'In nyara, acoo Ibrahim, tuma me ma hā akura acoo am'.
28 căci am cinci frați, ca să le dea mărturie, ca să nu ajungă și ei în locul acesta de chin.
Barki in zin ina nuhenu aruma ucibi, ma ha maka wuza tize kati wa ē ahira ani rere nigeme.
29 Avraam i-a zis: “Ei au pe Moise și pe prooroci. Să-i asculte pe ei!”.
Ibrahim magun, 'Wa zin Musa nan anu u kurzizo tize ta Asere, na wa kunna we.
30 El a zis: “Nu, părinte Avraam, dar dacă se va duce la ei cineva din morți, se vor pocăi.
Una imumu itari magu, 'Mmh' acoo Ibrahim, ungi uye ma hana ingi uye ma hana a nyimo adesa wa wono wadi kunna we, wa kabi tizeme.
31 El i-a zis: “Dacă nu ascultă de Moise și de prooroci, nici dacă va învia unul din morți nu se vor lăsa convinși.”
Ibrahim ma gun me, 'Ingi daki wa kunna Musa nan anu ukurzizo tize ta Asere ba, koda uye ma hira anyimo anu won cangi wadida kunna we ba.
