Luca 15
1 Și toți vameșii și păcătoșii se apropiau de El ca să-L asculte.
Pašo Isus ćidije pe pherdo carincura thaj but grešnikura te šunen so sikavol.
2 Fariseii și cărturarii murmurau și ziceau: “Omul acesta îi primește pe păcătoși și mănâncă cu ei.”
Al e fariseja thaj e učitelja tare Mojsijaso zakon vaćarena maškar peste: “Kava primil e grešnikuren thaj xal lencar.”
3 Și le-a spus pilda aceasta:
Golese o Isus lenđe vaćarda kaja paramič:
4 “Cine dintre voi, dacă ar avea o sută de oi și ar pierde una dintre ele, nu ar lăsa cele nouăzeci și nouă în pustiu și nu s-ar duce după cea pierdută, până o va găsi?
“Te khanika tumendar isi šel bakre thaj jekh lendar hasardol, so ka ćerol? Ka ačhavol e enjavardeš thaj enja ki pustinja thaj ka džal te rodol gola jekha so hasajli sa dok ni aračhol la.
5 După ce o găsește, o poartă pe umeri, bucurându-se.
Thaj kana aračhol la, čhuvol la radosno ke piro piko.
6 Când se întoarce acasă, își cheamă prietenii și vecinii, spunându-le: “Bucurați-vă cu mine, căci am găsit oaia mea care era pierdută!”.
Kana avol čhere, dol vika pe amalen thaj e pašutnen vaćarindoj: ‘Radujin tumen mancar! Arakhljem mingra hasarde bakra!’
7 Eu vă spun că și așa va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni drepți care nu au nevoie de pocăință.
Vaćarav tumenđe kaj ano nebo ka avol pobaro radost pašo jekh grešniko savo iril pe tare pe grehura nego paše enjavardeš thaj enja pravedna savenđe ni trubul pokajipe.”
8 “Sau ce femeie, dacă ar avea zece drahme, dacă ar pierde o drahmă, nu ar aprinde o lampă, nu ar mătura casa și nu ar căuta cu sârguință până ce ar găsi-o?
O Isus vaćarda thaj kava: “Il, te nesavi džuvli isi la deš srebrenjakura thaj hasarol jekh, so ka ćerol? Ka phabarol i svetiljka thaj ka šulavol o čher thaj ka rodol šukar sa dok ni aračhol la?
9 După ce o găsește, își cheamă prietenele și vecinele, spunând: “Bucurați-vă cu mine, căci am găsit drahma pe care o pierdusem!”.
Thaj kana aračhol la, akharol pe amalinjen thaj e pašutnen thaj phenol lenđe: ‘Radujin tumen mancar! Me arakhljem o srebrenjako so hasardem!’
10 Tot așa, vă spun, există bucurie în prezența îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăiește.”
Gija, vaćarav tumenđe kaj maškare anđelura e Devlese ka avol pobaro radost pašo jekh grešniko savo iril pe tare pe grehura.”
11 El a zis: “Un om avea doi fii.
Thaj o Isus vaćarda: “Jekhe manuše sesa duj čhave.
12 Cel mai tânăr dintre ei a zis tatălui său: “Tată, dă-mi partea mea din averea ta. Așa că a împărțit între ei averea lui.
O ciknjeder vaćarda e dadese: ‘Dade! De man kotor taro barvalipe so preperol manđe.’ Thaj o dad ulada lenđe o barvalipe.
13 Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a adunat toate acestea și a călătorit într-o țară îndepărtată. Acolo și-a risipit averea cu un trai desfrânat.
Pale nesavo đive, ćidija o ciknjeder čhavo sa piro, đelo ani durutni phuv, odori xalja sa o barvalipe thaj živisada dilikane.
14 După ce a cheltuit totul, s-a ivit o foamete cruntă în țara aceea și a început să fie în nevoie.
Kana xalja sa e pare, sasa but baro bokhalipe ane goja phuv thaj ni sasa le so te xal.
15 S-a dus și s-a unit cu unul dintre cetățenii acelei țări, care l-a trimis pe câmpurile sale să hrănească porcii.
Golese đelo ki jekh manuš te ćerol bući. Gova manuš bičhalda le ane piro polje te aračhol e balen.
16 El a vrut să-și umple burta cu păstăile pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu i-a dat nimic.
O čhavo sasa gija bokhalo kaj bi xala i gova so xan e bale, al khoni ni dija le ni gova.
17 Când și-a revenit, a zis: “Câți dintre angajații tatălui meu au pâine de prisos, iar eu mor de foame!
Tegani avilo ane peste thaj vaćarda: ‘Kobor e bućarne ke mingro dad isi len so te xan, a me kate merav bokhalo!
18 Mă voi scula și mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: “Tată, am păcătuit împotriva cerului și în fața ta.
Ka džav ke mingro dad thaj ka vaćarav lese: “Dade, grešisadem anglo Dol thaj angle tute.
19 Nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău. Fă-mă ca pe unul dintre robii tăi angajați!””'”.
Naj sem vadži dostojno te akhardivav ćiro čhavo. Le man sar jekhe tare ćire bućarne.”’
20 “S-a sculat și a venit la tatăl său. Dar, pe când era încă departe, tatăl său l-a văzut și, mișcat de milă, a alergat, s-a aruncat la gâtul lui și l-a sărutat.
Tegani uštilo thaj đelo ke piro dad. A kana sasa vadži dur, dikhlja le leso dad thaj pelo lese žal. Prastija ke leste, zagrlisada le thaj čumidija le.
21 Fiul i-a zis: “Tată, am păcătuit împotriva cerului și în fața ta. Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău'.
Tegani o čhavo vaćarda lese: ‘Dade, grešisadem anglo Dol thaj angle tute! Naj sem vadži dostojno te akhardivav ćiro čhavo.’
22 Dar tatăl a zis slugilor sale: “Scoateți cea mai bună haină și îmbrăcați-l. Puneți-i un inel la mână și sandale la picioare.
Al o dad phenda pe kandinenđe: ‘Sig! Ikalen emlačho fostano thaj uraven le! Čhuven lese angrustik ko va thaj sandale ke pingre!
23 Aduceți vițelul îngrășat, înjunghiați-l, să mâncăm și să sărbătorim;
Anen e terne thule guruve thaj čhinen le, te xa thaj te raduji amen,
24 căci acesta, fiul meu, a fost mort și a înviat. Era pierdut și s-a regăsit”. Atunci au început să sărbătorească.
golese kaj mingro čhavo sasa mulo thaj džuvdilo; sasa hasardo thaj arakhadilo!’ Thaj lije te radujin pe.
25 “Și fiul său cel mare era la câmp. Când s-a apropiat de casă, a auzit muzică și dansuri.
O phureder čhavo sasa ano polje. Kana avilo pašo čher, šunda čhelipe thaj bašalipe.
26 A chemat la el pe unul dintre servitori și l-a întrebat ce se întâmplă.
Tegani dija vika jekhe kandino thaj pučlja le: ‘So si gova?’
27 Acesta i-a spus: “A venit fratele tău, iar tatăl tău a omorât vițelul îngrășat, pentru că l-a primit înapoi sănătos și nevătămat.
Vov phenda lese: ‘Ćiro phral avilo. Ćiro dad čhinda e terne thule guruve, golese so dikhlja le džuvde thaj saste.’
28 Dar el s-a mâniat și nu a vrut să intre. De aceea tatăl său a ieșit și l-a rugat.
Tegani o phureder phral holajlo thaj ni manglja te avol andre. Al iklilo leso dad thaj molisada le te dol ano čher.
29 Dar el a răspuns tatălui său: “Iată, în acești mulți ani te-am slujit și niciodată nu am nesocotit o poruncă de-a ta, dar niciodată nu mi-ai dat un țap, ca să sărbătoresc cu prietenii mei.
Al vov vaćarda pe dadese: ‘Ak, kandav tut sar robo gaći berša thaj nikad ni phagljem ćiro lafi. Thaj manđe ni jekh drom ni dijan ni buzore te radujiv man mingre amalencar.
30 Dar când a venit acest fiu al tău, care ți-a devorat traiul cu prostituatele, ai ucis vițelul îngrășat pentru el.
Al kana avilo ćiro čhavo savo ćiro barvalipe čhorda e bludnicencar, čhindan lese terne thule guruve.’
31 El i-a zis: “Fiule, tu ești totdeauna cu mine și tot ce este al meu este al tău.
A o dad phenda lese: ‘Mingro čhavo! Tu san uvek mancar thaj sa so si mingro, si ćiro.
32 Darse cuvenea să sărbătorim și să ne bucurăm, pentru că acesta, fratele tău, era mort și a înviat. Era pierdut și s-a găsit”.”
Al trubul te raduji amen thaj te ava baxtalo, golese kaj ćiro phral sasa mulo thaj džuvdilo; sasa hasardo thaj arakhadilo.’”
