Ioan 1
1 La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.
Na mbụ okwu ahụ dịrịị, okwu ahụ na Chineke nọ, okwu ahụ bụkwa Chineke.
2 El era la început cu Dumnezeu.
Ya na Chineke nọ site na mbụ.
3 Toate lucrurile au fost făcute prin el. Fără el, nimic din ceea ce a fost făcut nu s-a făcut.
E sitere na ya kee ihe niile, ọ dịghịkwa ihe ọbụla e kere eke nke a na-ekeghị site na ya.
4 În El era viața, iar viața era lumina oamenilor.
Nʼime ya ka ndụ dịrịị, ndụ ahụ bụkwa ìhè nye mmadụ niile,
5 Lumina strălucește în întuneric, iar întunericul nu a biruit-o.
ìhè ahụ na-enwu nʼime ọchịchịrị, ma ọchịchịrị ahụ emenyụghị ya.
6 Și a venit un om trimis de Dumnezeu, care se numea Ioan.
Ọ dị otu nwoke Chineke zitere, aha ya bụ Jọn.
7 Acesta a venit ca martor, ca să mărturisească despre lumină, pentru ca toți să creadă prin el.
Ọ bịara dị ka onye akaebe ịgba ama banyere ìhè ahụ, ka mmadụ niile site nʼaka ya kwere.
8 El nu era lumina, ci a fost trimis ca să mărturisească despre lumină.
Ya onwe ya abụghị ìhè ahụ, ọ bịara naanị ịgba akaebe banyere ìhè ahụ.
9 Lumina adevărată, care luminează pe toată lumea, venea în lume.
Ezi ìhè ahụ nke na-enye mmadụ ọbụla ìhè na-abịa nʼime ụwa.
10 El era în lume, și lumea a fost făcută prin El, și lumea nu L-a recunoscut.
Ọ bịara nʼụwa, ma ụwa bụ ihe e kere site nʼaka ya, ma ụwa amataghị onye ọ bụ.
11 El a venit la ai Săi, și cei ce erau ai Săi nu L-au primit.
Ọ bịakwutere ihe ndị ahụ bụ ndị nke ya, ma ndị ahụ bụ ndị nke ya anabataghị ya.
12 Dar tuturor celor care l-au primit, le-a dat dreptul de a deveni copii ai lui Dumnezeu, celor ce cred în numele lui;
Ma ndị ahụ niile nabatara ya, ndị ahụ niile kweere nʼaha ya ka o nyere ike ịghọ ụmụ Chineke.
13 care nu s-au născut din sânge, nici din voința cărnii, nici din voința omului, ci din Dumnezeu.
Ụmụ a na-amụghị site nʼọbara, maọbụ site na mkpebi nke anụ ahụ, ma ọ bụkwanụ mkpebi nke mmadụ, kama site na Chineke.
14 Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi. Am văzut slava Lui, o slavă ca a Fiului unic născut din Tatăl, plin de har și de adevăr.
Okwu ahụ ghọrọ anụ ahụ birikwa nʼetiti anyị. Anyị ahụla ebube ya, ebube nke onye naanị ya bụ Ọkpara Nna mụrụ, onye si nʼebe Nna nọ bịa, onye jupụtara nʼamara na eziokwu.
15 Ioan a mărturisit despre el. El a strigat, spunând: “Acesta a fost cel despre care am spus: “Cel care vine după mine m-a întrecut pe mine, pentru că a fost înaintea mea”.”
Jọn gbara ama banyere ya mgbe ọ na-eti mkpu na-asị, “Onye a bụ onye ahụ m kwuru banyere ya, ‘Onye na-abịa m nʼazụ dị ukwuu karịa m, nʼihi na o bukwa m ụzọ dịrị.’”
16 Din plinătatea lui, noi toți am primit har peste har.
Site nʼịba ụba nke amara ya, anyị niile anatala amara a tụkwasịrị nʼamara.
17 Căci Legea a fost dată prin Moise. Harul și adevărul s-au realizat prin Isus Cristos.
Nʼihi na e nyere iwu site nʼaka Mosis, ma amara na eziokwu bịara site nʼaka Jisọs Kraịst.
18 Nimeni nu L-a văzut pe Dumnezeu în niciun moment. Fiul unic născut, care este în sânul Tatălui, l-a declarat.
Ọ dịbeghị onye ọbụla hụrụla Chineke, ma Chineke, onye naanị ya bụ Ọkpara Nna mụrụ. Onye ya na Nna dị na mma, emeela ka anyị mata ya.
19 Iată mărturia lui Ioan, când iudeii au trimis preoți și leviți de la Ierusalim ca să-l întrebe: “Cine ești Tu?”
Nke a bụ ịgba ama Jọn mgbe ndị ndu ndị Juu nọ na Jerusalem zipụrụ ndị nchụaja na ndị Livayị ka ha bịa jụọ ya onye ọ bụ?
20 El a declarat, și nu a negat, ci a declarat: “Eu nu sunt Hristosul.”
O mechighị ọnụ ya, kama o kwupụtara sị, “Abụghị m Kraịst ahụ.”
21 Și L-au întrebat: “Și atunci, ce? Ești tu Ilie?” El a spus: “Nu sunt.” “Tu ești profetul?” El a răspuns: “Nu.”
Mgbe ahụ ha jụrụ ya sị, “Ị bụkwanụ onye? Ị bụ Ịlaịja?” Ọ zara sị ha, “Abụghị m ya.” “Ị bụ Onye amụma ahụ?” “Mba.”
22 Și I-au zis: “Cine ești Tu? Dă-ne un răspuns pe care să-l ducem înapoi la cei care ne-au trimis. Ce spui despre tine însuți?”
Ha sịrị ya, “Ị bụ onye? Nye anyị ọsịsa anyị ga-eweghachiri ndị zitere anyị. Gịnị ka i kwuru banyere onwe gị?”
23 El a zis: “Eu sunt glasul celui care strigă în pustiu: “Îndreptați calea Domnului”, cum a zis profetul Isaia”.
Ọ sịrị, dịka Aịzaya onye amụma kwuru, “Abụ m onye na-eti mkpu nʼime ọzara, ‘Meenụ ka ụzọ Onyenwe anyị guzozie.’”
24 Cei care fuseseră trimiși erau din partea fariseilor.
Ma ndị Farisii ahụ ezitere
25 Ei L-au întrebat: “De ce deci botezi, dacă nu ești nici Hristosul, nici Ilie, nici proorocul?”
jụrụ ya, sị, “Gịnị mere i ji na-eme baptizim ọ bụrụ na ị bụghị Kraịst maọbụ Ịlaịja, maọbụ onye amụma ahụ?”
26 Ioan le-a răspuns: “Eu botez în apă, dar în mijlocul vostru este Unul pe care nu-L cunoașteți.
Jọn zara ha sị, “Eji m mmiri na-eme baptizim, ma ọ dị otu onye nọ nʼetiti unu nke unu na-amaghị.
27 El este cel care vine după mine, care este preferat înaintea mea, căruia nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua de la sandale.”
Onye ahụ nke na-abịa nʼazụ m, onye m na-erughị ịtọpụ eriri akpụkpọụkwụ ya.”
28 Aceste lucruri se întâmplau în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Ihe a mere na Betani nʼofe osimiri Jọdan bụ ebe Jọn nọ na-eme baptizim.
29 A doua zi, a văzut pe Isus venind la el și a zis: “Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!
Nʼechi ya, ọ hụrụ ka Jisọs na-abịakwute ya sị, “Leekwa, Nwa Atụrụ Chineke, onye na-ebupụ mmehie ụwa.
30 Acesta este Acela despre care am spus: “După mine vine un om care este preferat înaintea mea, pentru că a fost înaintea mea”.
Ọ bụ onye a ka m kwuru okwu ya mgbe ahụ m sịrị, ‘otu nwoke na-abịa nʼazụ m, onye dị ukwuu karịa m, nʼihi na o bukwa m ụzọ dịrị.’
31 Eu nu-l cunoșteam, dar pentru aceasta am venit botezând în apă, ca să fie descoperit lui Israel.”
Mụ onwe m amataghị ya, ma a bịara m were mmiri na-eme baptizim nʼihi nke a, ka e kpughee ya nye ndị Izrel.”
32 Ioan a depus mărturie și a zis: “Am văzut Duhul Sfânt coborând din cer ca un porumbel și a rămas peste El.
Mgbe ahụ Jọn gbara ama a sị, “Ahụrụ m ka Mmụọ Nsọ sitere nʼeluigwe rịdata dị ka nduru, nọkwasị ya.
33 Eu nu l-am recunoscut, dar cel care m-a trimis să botez în apă mi-a spus: “Pe oricine vei vedea Duhul coborând și rămânând asupra lui, acela este cel care botează în Duhul Sfânt.
Mụ onwe m amabughị ya, ma onye ahụ zitere m ka m jiri mmiri mee baptizim kwuru, ‘Onye ahụ ị ga-ahụ, onye Mmụọ Nsọ ga-ebekwasị, ma nọgidekwa, ọ bụ ya ga-eji Mmụọ Nsọ mee baptizim.’
34 Eu am văzut și am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu.”
Mụ onwe m ahụla ya, na-agbakwa ama na onye a bụ Ọkpara Chineke.”
35 A doua zi, Ioan, stând în picioare cu doi din ucenicii săi,
Nʼechi ya, Jọn na mmadụ abụọ ndị na-eso ụzọ ya guzoro nʼebe ahụ ọzọ.
36 s-a uitat la Isus, care mergea, și a zis: “Iată Mielul lui Dumnezeu!”
Mgbe ọ hụrụ Jisọs ka ọ na-agafe, ọ sịrị, “Leenụ, Nwa Atụrụ Chineke.”
37 Cei doi discipoli l-au auzit vorbind și l-au urmat pe Isus.
Mgbe mmadụ abụọ ahụ na-eso ụzọ ya nụrụ nke a, ha tụgharịrị soro Jisọs.
38 Isus s-a întors și, văzându-i că îi urmăreau, le-a zis: “Ce căutați?” I-au zis: “Rabi” (adică, în traducere, Învățător), “unde stai?”.
Mgbe Jisọs tụgharịrị hụ ka ha na-eso ya, ọ sịrị ha, “Gịnị ka unu chọrọ?” Ha sịrị ya, “Rabbi” (nke pụtara “Onye ozizi”), “olee ebe i bi?”
39 Și le-a zis: “Veniți și vedeți.” Au venit și au văzut unde stătea și au rămas cu el în acea zi. Era pe la ora zece.
Ọ sịrị ha, “Bịanụ, unu ga-ahụ.” Ha sooro ya ga hụ ebe ọ na-anọ. Ha nọnyekwara ya ụbọchị ahụ niile. Ọ bụ nʼihe dị ka elekere anọ nke mgbede.
40 Unul dintre cei doi care l-au auzit pe Ioan și l-au urmat a fost Andrei, fratele lui Simon Petru.
Otu nʼime mmadụ abụọ ahụ nụrụ ihe Jọn kwuru, nke sooro ya bụ Andru nwanne Saimọn Pita.
41 El l-a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, și i-a spus: “L-am găsit pe Mesia!”. (ceea ce înseamnă, fiind interpretat, Hristos).
Ihe mbụ o mere bụ ịchọta Saimọn nwanne ya sị ya, “Anyị achọtala Mezaya ahụ” (onye a na-akpọkwa Kraịst).
42 L-a adus la Isus. Isus s-a uitat la el și i-a spus: “Tu ești Simon, fiul lui Iona. Te vei numi Cefa” (ceea ce înseamnă, prin interpretare, Petru).
Ọ kpọtaara ya Jisọs. O lere ya anya sị, “Ị bụ Saimọn nwa Jọn. A ga-akpọ gị Sefas” (nke nsụgharị ya, pụtara Pita).
43 A doua zi, s-a hotărât să se ducă în Galileea și a găsit pe Filip. Isus i-a spus: “Urmează-mă”.
Nʼechi ya, o kpebiri ịga Galili. Mgbe ọ hụrụ Filip, ọ sịrị ya, “Soro m.”
44 Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei și a lui Petru.
Filip bụ onye obodo Betsaida dị ka Andru na Pita.
45 Filip l-a găsit pe Natanael și i-a spus: “L-am găsit pe Acela despre care au scris Moise în Lege, dar și profeții: Iisus din Nazaret, fiul lui Iosif”.
Filip chọtara Nataniel sị ya, “Anyị achọtala onye ahụ Mosis dere banyere ya nʼiwu, onye ndị amụma dekwara banyere ya, Jisọs onye Nazaret, nwa Josef.”
46 Natanael I-a zis: “Poate ieși ceva bun din Nazaret?” Filip i-a zis: “Vino și vezi”.
Nataniel sịrị ya, “Ihe ọma ọbụla ọ pụrụ i si na Nazaret pụta?” Ma Filip sịrị ya, “Bịa ka ị hụrụ.”
47 Isus a văzut pe Natanael venind la El și a zis despre el: “Iată un israelit, în care nu este nici o înșelăciune!”
Mgbe Jisọs hụrụ ka Nataniel na-abịaru ya nso, o kwuru sị, “Leenụ ezi nwa afọ Izrel onye aghụghọ na-adịghị nʼime ya.”
48 Natanael i-a zis: “De unde Mă cunoști?” Isus i-a răspuns: “Înainte ca Filip să te cheme, când erai sub smochin, te-am văzut.”
Nataniel sịrị ya, “Olee otu i si mata onye m bụ?” Jisọs sịrị ya, “Tupu Filip akpọ gị, ahụlarị m gị ka ị nọ nʼokpuru osisi fiig.”
49 Natanael I-a răspuns: “Rabi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu! Tu ești Regele lui Israel!”
Mgbe ahụ, Nataniel zaghachiri, “Onye ozizi, ị bụ Ọkpara Chineke; ị bụ eze Izrel.”
50 Isus i-a răspuns: “Pentru că ți-am spus: “Te-am văzut sub smochin”, crezi tu? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea!”
Jisọs zara sị ya, “I kwere nʼihi na agwara m gị na ahụrụ m gị nʼokpuru osisi fiig? Ị ga-ahụ ihe dị ukwuu karịa nke a.”
51 El i-a zis: “Cu siguranță, vă spun tuturor că, după aceea, veți vedea cerul deschis și îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând asupra Fiului Omului.”
Ọ sịkwara ya, “Nʼezie, nʼezie agwa m unu, unu ga-ahụ eluigwe ka o meghere hụkwa ndị mmụọ ozi Chineke ka ha na-arịgokwuru, ma na-arịdakwuru Nwa nke Mmadụ.”
