Ioan 7
1 După acestea, Isus umbla prin Galileea, căci nu voia să umble în Iudeea, pentru că iudeii căutau să-L omoare.
Gakapiteje genego, a Yeshu bhatendaga owa mmbali ya ku Galilaya. Bhangapinga kuowela nkowa gwa ku Yudea kwa ligongo lya ashikalongolele bha Bhayaudi bhapingangaga kwaabhulaganga.
2 Or, sărbătoarea iudeilor, sărbătoarea Bobotezei, era aproape.
Shikukuu sha Bhayaudi, shishemwa shikukuu sha ibhanda shishinkubhandishila.
3 Frații Lui i-au zis: “Pleacă de aici și du-te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările pe care le faci.
Bhai ashaapwabho gubhaalugulilenje, “Nnjabhule apano nnjende ku Yudea bhaajiganywa bhenu bhagabhonanje maengo gunkutenda.
4 Căci nimeni nu face nimic în secret, în timp ce caută să fie cunoscut în mod deschis. Dacă tu faci aceste lucruri, descoperă-te lumii.”
Mundu apinga manyika na bhandunji, akaatenda indu kwa nng'iyo. Ibhaga nkutenda genega, bhai, mwiilanguye ku shilambolyo.”
5 Căci nici măcar frații lui nu credeau în el.
Nkali ashaapwabho bhangaakulupalilanga.
6 Atunci Isus le-a zis: “Încă nu a venit vremea Mea, dar vremea voastră este totdeauna gata.
Bhai, a Yeshu gubhaalugulilenje, “Malanga gangu gapwaa gakanabhe ika. Ikabheje kwenu mmanganya malanga gowe ganakumpwaanga.
7 Lumea nu vă poate urî pe voi, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea că faptele ei sunt rele.
Bhandunji pa shilambolyo bhakakunshimanga mmanganya, ikabheje bhanashimwanga na nne pabha ngunakong'ondela kuti itendi yabhonji yangali ya mmbone.
8 Voi vă urcați la ospăț. Eu nu mă sui încă la acest ospăț, pentru că timpul meu nu s-a împlinit încă.”
Mmanganya nnjendangananje kushikukuuko. Nne ngajenda, pabha malanga gangu gapwaa gakanabheika.”
9 După ce le-a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Bhakabheleketeje genego gubhaigele ku Galilaya.
10 Când frații lui s-au suit la ospăț, s-a suit și el, dar nu în public, ci ca în secret.
Ashaapwabho bhakajendanganaje kushikukuu, nabhalabho a Yeshu gubhapite, ikabheje bhangajenda kwa bhonekana kulugwinjili ikabhe kwa nng'iyo.
11 Iudeii îl căutau deci la ospăț și întrebau: “Unde este?”
Ashikalongolele bha Bhayaudi bhatendaga kwaaloleyanga kushikukuuko, gubhashitenje, “Kubhali kwei?”
12 Și a fost multă murmurare în mulțime cu privire la el. Unii spuneau: “Este un om bun”. Alții spuneau: “Nu-i așa, dar el duce mulțimea în rătăcire”.
Gashinkupagwa manong'ono gamagwinji nnugwinjili lwa bhandu ga bhenebho. Bhananji gubhashitenje, “Pubhalipa bhanguja.” Bhananji gubhashitenje, “Nng'oo! Bhanapuganya bhandu.”
13 Totuși, nimeni nu vorbea deschis despre el, de frica iudeilor.
Nkali nneyo, jwakwa mundu alinjile kubheleketa ngani jabho palugwinjili nkwaajogopanga ashikalongolele bha Bhayaudi.
14 Dar, când era deja mijlocul sărbătorii, Isus s-a urcat în templu și învăța.
Ikaishileje pakati shikukuu, a Yeshu nabhalabho gubhapite ku likanisha gubhatandwibhe kujiganya.
15 Iudeii se mirau deci și ziceau: “Cum de știe acesta litere, fără să fi fost educat niciodată?”
Bhai, Bhayaudi gubhakanganigwenje nibheleketa, “Abha bhandubha bhapatile bhuli alu lundalu nabhalabho bhangashoma shule?”
16 Isus le-a răspuns: “Nu a Mea este învățătura Mea, ci a Celui ce M-a trimis.
Bhai a Yeshu gubhaajangwilenje, “Majiganyo gungujiganya nngabha gangu, ikabhe gabho bhandumile bhala.
17 Dacă cineva vrea să facă voia Lui, va cunoaște învățătura, dacă este de la Dumnezeu sau dacă vorbesc de la mine însumi.
Mundu apinga kutenda gubhapinga a Nnungu, shamumanye monaga majiganyo gangu gano gakopoka kwa a Nnungu, eu ngunakwiibheleketela namwenepe.
18 Cine vorbește de la sine caută propria slavă, dar cine caută slava celui care l-a trimis pe el este adevărat și nu există nedreptate în el.
Jwene akwiibheleketela nnyene, analoleya ukonjelo gwakwe nnyene, ikabheje aloleya ukonjelo gwabho bhantumile bhala, jwenejo jwa kulupalilwa na muntima gwakwe yakwapi yangali ya mmbone.
19 Nu v-a dat Moise Legea, și totuși niciunul dintre voi nu respectă Legea? De ce căutați să mă omorâți?”
Bhuli, a Musha bhangampanganga shalia? Nkali nneyo, jwakwa nkali jumo munkumbi gwenunji akamula shalia. Kwa nndi mpinga mulaganga?”
20 Mulțimea a răspuns: “Ai un demon! Cine caută să te ucidă?”
Bhandunji bhala gubhaajangwilenje, “Mmwe nshikola maoka! Gani apinga kummulaga?”
21 Isus le-a răspuns: “Eu am făcut o singură lucrare și voi toți vă mirați de ea.
A Yeshu gubhaajangwilenje, “Shipali shindu shimo shindendile, shinkanganigwenje.
22 Moise v-a dat circumcizia (nu că ar fi de la Moise, ci de la părinți) și în Sabat circumcideți un băiat.
A Musha bhampelenje nkubho gwa jaluka. Nngabha kuti gwene nkubhogo kugwakopweshe kwa a Musha, ikabhe kwa ashambuje. Na nnaino mmanganyanji nkali Lyubha lya Pumulila, nnakuntaganga mundu unyago.
23 Dacă un băiat primește circumcizia în Sabat, ca să nu se încalce Legea lui Moise, vă supărați pe Mine pentru că am făcut un om complet sănătos în Sabat?
Bhai ibhaga, nkali Lyubha lya Pumulila mundu anajaluka nkupinga shalia ja a Musha jinaleshwe, pakuti nnandumbalilanga kwa ligongo lya kunnamya mundu Lyubha lya Pumulila?
24 Nu judecați după aparențe, ci judecați cu dreaptă judecată.”
Nnaukumulanje indu kwa lola sha palangape, nshoyanje ukumu ja aki.”
25 De aceea, unii din cei din Ierusalim au zis: “Nu cumva nu este acesta pe care caută să-L omoare?
Bhandu bhananji bha ku Yelushalemu gubhashitenje, “Bhuli, bhenebha nngabha bhubhaakwaloleyanga bhaabhulaganje bhala?
26 Iată că el vorbește deschis, și ei nu-i spun nimic. Se poate oare ca într-adevăr conducătorii să știe că acesta este cu adevărat Hristosul?
Nnolanje nnaino! Bhanabheleketa palugwinjili, na wala bhakakwaabhalanjilanga shindu. Bhuli ipingaga ashikalongolele bhang'amwilenje kuti kweli bhenebha a Kilishitu?
27 Totuși, noi știm de unde vine omul acesta, dar când va veni Hristosul, nimeni nu va ști de unde vine.”
Ikabheje tukumanyi abha bhandubha kubhakoposhele, a Kilishitu pushibhaishe jwakwa mundu shakumanye kubhakoposhele!”
28 Isus a strigat în templu, învățând și zicând: “Voi Mă cunoașteți și știți de unde sunt. Eu n-am venit de la mine însumi, ci Cel care m-a trimis este adevărat, pe care voi nu-l cunoașteți.
Bhai, a Yeshu pubhaliji nkujiganya Nniekalu gubhautiye lilobhe, “Elo mmanyinji nne, na kungoposhele nkumanyinji! Nkali nneyo, nangaika kwa mashili gangu namwene, ikabhe bhandumile bhala bha kweli, mmanganyanji nkakwaamanyanga.
29 Îl cunosc, pentru că Eu sunt de la El și El m-a trimis.”
Ikabheje nne naamanyi pabha kungoposhele kunngwabho, bhenebho ni bhandumile.”
30 Au căutat deci să-L prindă, dar nimeni n-a pus mâna pe El, pentru că nu venise încă ceasul Lui.
Bhai, bhandunji gubhapinjilenje kwaakamula, ikabheje jwakwapi mundu alinjile kwaakamula, pabha malanga gabho ga kamulwa galiji gakanabheika.
31 Dar, din mulțime, mulți au crezut în El. Ei spuneau: “Când va veni Hristosul, nu va face mai multe semne decât cele pe care le-a făcut acesta, nu-i așa?”
Bhandunji bhabhagwinji nnugwinjili mula gubhaakulupalilenje, nigubhashitenje, “Igala, pushibhaishe a Kilishitu shibhatende ilangulo yaikulungwa kupunda ibhatendile bhenebhai?”
32 Fariseii au auzit mulțimea murmurând aceste lucruri despre el și preoții cei mai de seamă și fariseii au trimis ofițeri ca să-l aresteze.
Ashimapalishayo gubhaapilikenenje bhandunji bhalinong'onanga nkwainginika a Yeshu. Bhai, Ashimapalishayo na bhakulungwanji bhaabhishila gubhaatumilenje bhalinda bhaakakamulanje.
33 Atunci Isus a zis: “Mai stau puțin cu voi, apoi Mă duc la Cel ce M-a trimis.
A Yeshu gubhashite, “Puni pamo na mmanganyanji mobha gashoko, kungai shinyende kubhandumile bhala.
34 Mă veți căuta și nu mă veți găsi. Nu puteți veni acolo unde sunt eu.”
Nkupinganoleyanga, ikabheje nkamonanga, pabha pene pushimbagwe nne pala, nkakombolanga kuika.”
35 Și iudeii ziceau între ei: “Unde se va duce omul acesta, ca să nu-l găsim? Se va duce oare în Dispersia dintre greci și îi va învăța pe greci?
Ashikalongolele bha Bhayaudi gubhabhuyenenje ashaayenenji, “Abha bhandubha kubhapinga kwenda kwei kwaatenda uwe tunaapate? Eti bhapinga kwaajendelanga Bhayaudi bhapwilinganishilenje ku Bhagiliki bhakaajiganyanje Bhagiliki?
36 Ce este cuvântul acesta pe care l-a spus: “Mă veți căuta și nu Mă veți găsi” și “Unde sunt Eu, nu puteți veni”?”
Malombolelo gakwe nndi malobhe gubhabheleketega. ‘Nkupinga noleyanga ikabheje nkamonanga, na pushimbagwe nne mmanganyanji nkakombolanga kuika?’”
37 În ultima și cea mai mare zi a praznicului, Isus, stând în picioare, a strigat: “Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea!
Lyubha lya mpelo gwa shikukuusho pulyaaliji lyubha likulu. A Yeshu gubhajimi, gubhashite kwa lilobhe lya utiya, “Akwete nnjota ajiye kwangune apapile.
38 Cine crede în mine, după cum spune Scriptura, dinlăuntrul lui vor curge râuri de apă vie.”
Malinga shigataya Majandiko ga Ukonjelo. ‘Angulupalila nne, nushi ya mashi ga gumi shibhutushe kopoka muntima gwakwe!’”
39 Dar a spus următoarele despre Duhul Sfânt, pe care urmau să-l primească cei care credeau în el. Căci Duhul Sfânt nu fusese încă dat, pentru că Isus nu fusese încă glorificat.
Bhashinkubheleketa genego kwa ligongo lya Mbumu jwa Ukonjelo jushibhamposhelanje bhaakulupalilenjebho. Gene malangago Mbumu jwa Ukonjelo paaliji akanabhe ika, pabha a Yeshu bhaliji bhakanabhe kuywa.
40 Mulți din mulțime, auzind aceste cuvinte, ziceau: “Acesta este cu adevărat proorocul”.
Bhandu bhananji nnugwinjili mula gubhapilikenenje gene malobhego, gubhashitenje, “Kweli bhene bhandubha ankulondola bha a Nnungu bhakwiya bhala!”
41 Alții ziceau: “Acesta este Hristosul”. Dar unii ziceau: “Ce, oare Hristosul vine din Galileea?
Bhananji gubhashitenje, “Abha a Kilishitu!” Ikabheje bhananji gubhashitenje, “Bhuli, inakomboleka a Kilishitu kukopoka ku Galilaya?
42 Nu a spus oare Scriptura că Hristosul vine din neamul lui David și din Betleem, satul în care era David?”
Gakuti bhuli Majandiko ga Ukonjelo? Gakuti. ‘A Kilishitu shibhakoposhele nshipinga sha a Daudi, shibhabhelekwe ku Bheteleemu, shilambo sha a Daudi!’”
43 Și s-a creat o dezbinare în mulțime din cauza lui.
Bhai, gugakoposhele malekano munkumbi gwa bhandunji mula kwa ligongo lya a Yeshu.
44 Unii dintre ei ar fi vrut să-l aresteze, dar nimeni nu a pus mâna pe el.
Bhandu bhananji gubhapinjilenje kwaakamula ikabheje jwakwa alinjile kwaaamula.
45 Ofițerii au venit deci la preoții cei mai de seamă și la farisei, care i-au întrebat: “De ce nu l-ați adus?”
Kungai bhalinda bhala gubhabhujilenje kubhakulungwanji bha bhakulungwanji bhaabhishila na Mapalishayo, nabhalabhonji gubhaabhushiyenje, “Kwa nndi mwangajia nabhonji?”
46 Ofițerii au răspuns: “Nimeni n-a vorbit vreodată ca omul acesta!”
Bhalinda gubhaajangwilenje, “Wala jwakwa mundu akombwele bheleketa malinga shibhaabheleketa bhene bhandu bhala!”
47 Fariseii le-au răspuns: “Nu cumva și voi sunteți rătăciți?
Ashimapalishayo gubhaabhushiyenje, “Bhuli, nkali mmanganyanji ntembilwenje?
48 A crezut oare vreunul dintre dregători sau vreunul dintre farisei în el?
Bhuli, mumweninji nkali jumo jwa ashikalongolele bha bhandu, eu jumo jwa Mapalishayo abhakulupalile?
49 Dar mulțimea aceasta care nu cunoaște Legea este blestemată.”
Ikabheje alu lugwinjililu bhakakujigamanya shalia ja a Musha, bhashiloshwanga na a Nnungu!”
50 Nicodim, care venise noaptea la El, fiind unul dintre ei, le-a zis:
Bhamo bha munkumbi gwa Mapalishayo, a Nikodemo, bhaajendele a Yeshu mobha gapitile, gubhaalugulilenje,
51 “Oare legea noastră judecă pe cineva dacă nu-l aude mai întâi și nu știe ce face?”
“Bhuli, shalia jetu jinakunng'ukumula mundu gwangatandubha kumpilikanishiya nikugamanya gatendile?”
52 Ei I-au răspuns: “Și Tu ești din Galileea? Caută și vezi că din Galileea nu s-a ridicat niciun profet.”
Bhalabhonji gubhaajangwilenje, “Bhuli na mmwe kunkopweshe ku Galilaya? Ayaga, nkalole Mmajandiko ga Ukonjelo, na mmwe shimumanye kuti ku Galilaya kukakopoka Nkulondola jwa a Nnungu!”
53 Fiecare s-a dus la casa lui,
Bhai kila mundu gwapite kunngwakwe.
