< Ioan 6 >
1 După acestea, Isus a plecat de cealaltă parte a Mării Galileii, care se numește Marea Tiberiadei.
After these things, Jesus went away to the other side of the sea of Galilee, which is also called the Sea of Tiberias.
2 O mare mulțime de oameni Îl urmau, pentru că vedeau semnele pe care le făcea asupra celor bolnavi.
A great multitude followed him, because they saw his signs which he did on those who were sick.
3 Isus s-a urcat pe munte și a șezut acolo cu discipolii Săi.
Jesus went up into the mountain, and he sat there with his disciples.
4 Se apropia Paștele, sărbătoarea iudeilor.
Now the Passover, the feast of the Jews, was at hand.
5 Isus, ridicându-și ochii și văzând că o mare mulțime venea la El, a zis lui Filip: “De unde vom cumpăra pâine, ca să mănânce aceștia?”
Jesus therefore, lifting up his eyes and seeing that a great multitude was coming to him, said to Philip, “Where are we to buy bread, that these may eat?”
6 A spus aceasta ca să-l pună la încercare, căci știa el însuși ce va face.
He said this to test him, for he himself knew what he would do.
7 Filip i-a răspuns: “Nu le ajunge pâinea de două sute de denari, ca să primească fiecare din ei câte puțin.”
Philip answered him, “Two hundred denarii worth of bread is not sufficient for them, that every one of them may receive a little.”
8 Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a zis:
One of his disciples, Andrew, Simon Peter’s brother, said to him,
9 “Este aici un băiat care are cinci pâini de orz și doi pești; dar ce sunt aceștia între atâția?”
“There is a boy here who has five barley loaves and two fish, but what are these amongst so many?”
10 Isus a zis: “Fă să șadă poporul.” Or, în locul acela era multă iarbă. Deci oamenii au luat loc, în număr de aproximativ cinci mii.
Jesus said, “Have the people sit down.” Now there was much grass in that place. So the men sat down, in number about five thousand.
11 Isus a luat pâinile și, după ce a mulțumit, a împărțit ucenicilor, iar ucenicii celor ce stăteau jos, la fel și din pește, atât cât au dorit.
Jesus took the loaves, and having given thanks, he distributed to the disciples, and the disciples to those who were sitting down, likewise also of the fish as much as they desired.
12 După ce s-au săturat, a zis ucenicilor Săi: “Adunați bucățile rămase, ca să nu se piardă nimic.”
When they were filled, he said to his disciples, “Gather up the broken pieces which are left over, that nothing be lost.”
13 Ei le-au adunat și au umplut douăsprezece coșuri cu bucățile rupte din cele cinci pâini de orz, care rămăseseră de la cei care mâncaseră.
So they gathered them up, and filled twelve baskets with broken pieces from the five barley loaves, which were left over by those who had eaten.
14 De aceea, când a văzut poporul semnul pe care-l făcea Isus, a zis: “Acesta este cu adevărat profetul care vine în lume.”
When therefore the people saw the sign which Jesus did, they said, “This is truly the prophet who comes into the world.”
15 Isus, deci, dându-și seama că sunt pe cale să vină și să îl ia cu forța ca să îl facă rege, s-a retras din nou pe munte, de unul singur.
Jesus therefore, perceiving that they were about to come and take him by force to make him king, withdrew again to the mountain by himself.
16 Când s-a făcut seară, ucenicii Lui s-au coborât la mare.
When evening came, his disciples went down to the sea.
17 S-au urcat în corabie și se îndreptau peste mare spre Capernaum. Era deja întuneric și Isus nu venise la ei.
They entered into the boat, and were going over the sea to Capernaum. It was now dark, and Jesus had not come to them.
18 Marea era agitată de un vânt mare care sufla.
The sea was tossed by a great wind blowing.
19 După ce au vâslit, așadar, vreo douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, au văzut pe Isus mergând pe mare și apropiindu-se de barcă; și s-au temut.
When therefore they had rowed about twenty-five or thirty stadia, they saw Jesus walking on the sea and drawing near to the boat; and they were afraid.
20 Dar El le-a zis: “Eu sunt; nu vă temeți.”
But he said to them, “It is I. Don’t be afraid.”
21 Ei au fost deci dispuși să îl primească în barcă. Imediat, barca a ajuns la țărmul spre care se îndreptau.
They were willing therefore to receive him into the boat. Immediately the boat was at the land where they were going.
22 A doua zi, mulțimea care stătea de cealaltă parte a mării a văzut că nu mai era acolo altă corabie decât cea în care se îmbarcaseră ucenicii Lui și că Isus nu intrase cu ucenicii Lui în corabie, ci ucenicii Lui plecaseră singuri.
On the next day, the multitude that stood on the other side of the sea saw that there was no other boat there, except the one in which his disciples had embarked, and that Jesus hadn’t entered with his disciples into the boat, but his disciples had gone away alone.
23 Cu toate acestea, niște bărci venite dinspre Tiberiada s-au apropiat de locul unde mâncaseră pâinea după ce Domnul a mulțumit.
However, boats from Tiberias came near to the place where they ate the bread after the Lord had given thanks.
24 Așadar, când mulțimea a văzut că Isus și discipolii lui nu erau acolo, s-a urcat ea însăși în bărci și a venit la Capernaum, căutându-l pe Isus.
When the multitude therefore saw that Jesus wasn’t there, nor his disciples, they themselves got into the boats and came to Capernaum, seeking Jesus.
25 Când L-au găsit pe partea cealaltă a mării, L-au întrebat: “Rabi, când ai venit aici?”
When they found him on the other side of the sea, they asked him, “Rabbi, when did you come here?”
26 Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că Mă căutați, nu pentru că ați văzut semne, ci pentru că ați mâncat din pâini și v-ați săturat.
Jesus answered them, “Most certainly I tell you, you seek me, not because you saw signs, but because you ate of the loaves and were filled.
27 Nu lucrați pentru hrana care piere, ci pentru hrana care rămâne pentru viața veșnică, pe care v-o va da Fiul Omului. Căci Dumnezeu Tatăl l-a pecetluit.” (aiōnios )
Don’t work for the food which perishes, but for the food which remains to eternal life, which the Son of Man will give to you. For God the Father has sealed him.” (aiōnios )
28 Și I-au zis: “Ce trebuie să facem ca să lucrăm lucrările lui Dumnezeu?”
They said therefore to him, “What must we do, that we may work the works of God?”
29 Isus le-a răspuns: “Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeți în Cel pe care L-a trimis El.”
Jesus answered them, “This is the work of God, that you believe in him whom he has sent.”
30 Și I-au zis: “Ce faci Tu ca semn, ca să te vedem și să te credem? Ce lucrare faci tu?
They said therefore to him, “What then do you do for a sign, that we may see and believe you? What work do you do?
31 Părinții noștri au mâncat mană în pustiu. După cum este scris: “Le-a dat să mănânce pâine din cer”.”
Our fathers ate the manna in the wilderness. As it is written, ‘He gave them bread out of heaven to eat.’”
32 Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer.
Jesus therefore said to them, “Most certainly, I tell you, it wasn’t Moses who gave you the bread out of heaven, but my Father gives you the true bread out of heaven.
33 Căci pâinea lui Dumnezeu este cea care se coboară din cer și dă viață lumii.”
For the bread of God is that which comes down out of heaven and gives life to the world.”
34 Și I-au zis: “Doamne, dă-ne totdeauna pâinea aceasta.”
They said therefore to him, “Lord, always give us this bread.”
35 Isus le-a zis: “Eu sunt pâinea vieții. Cine vine la mine nu va flămânzi și cine crede în mine nu va înseta niciodată.
Jesus said to them, “I am the bread of life. Whoever comes to me will not be hungry, and whoever believes in me will never be thirsty.
36 Dar v-am spus că m-ați văzut și totuși nu credeți.
But I told you that you have seen me, and yet you don’t believe.
37 Toți cei pe care mi-i dă Tatăl vor veni la mine. Pe cel care vine la mine nu-l voi da afară în niciun fel.
All those whom the Father gives me will come to me. He who comes to me I will in no way throw out.
38 Căci Eu m-am coborât din cer, nu ca să fac voia Mea, ci voia Celui care M-a trimis.
For I have come down from heaven, not to do my own will, but the will of him who sent me.
39 Aceasta este voia Tatălui Meu care m-a trimis: ca din toți cei pe care Mi i-a dat să nu pierd nimic, ci să-i înviez în ziua de apoi.
This is the will of my Father who sent me, that of all he has given to me I should lose nothing, but should raise him up at the last day.
40 Aceasta este voia Celui care m-a trimis: ca oricine vede pe Fiul și crede în El să aibă viața veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.” (aiōnios )
This is the will of the one who sent me, that everyone who sees the Son and believes in him should have eternal life; and I will raise him up at the last day.” (aiōnios )
41 De aceea Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zicea: “Eu sunt pâinea care S-a pogorât din cer”.
The Jews therefore murmured concerning him, because he said, “I am the bread which came down out of heaven.”
42 Ei ziceau: “Nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, al cărui tată și mamă îi știm? Cum de spune atunci: “Eu am coborât din cer?”?”
They said, “Isn’t this Jesus, the son of Joseph, whose father and mother we know? How then does he say, ‘I have come down out of heaven’?”
43 De aceea Isus le-a răspuns: “Nu vă certați între voi.
Therefore Jesus answered them, “Don’t murmur amongst yourselves.
44 Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl care M-a trimis; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.
No one can come to me unless the Father who sent me draws him; and I will raise him up in the last day.
45 Este scris în profeți: “Toți vor fi învățați de Dumnezeu”. De aceea, oricine aude de la Tatăl și a învățat, vine la mine.
It is written in the prophets, ‘They will all be taught by God.’ Therefore everyone who hears from the Father and has learnt, comes to me.
46 Nu că cineva a văzut pe Tatăl, decât cel care vine de la Dumnezeu. El l-a văzut pe Tatăl.
Not that anyone has seen the Father, except he who is from God. He has seen the Father.
47 Adevărat, vă spun, cel ce crede în Mine are viața veșnică. (aiōnios )
Most certainly, I tell you, he who believes in me has eternal life. (aiōnios )
48 Eu sunt pâinea vieții.
I am the bread of life.
49 Părinții voștri au mâncat mană în pustiu și au murit.
Your fathers ate the manna in the wilderness and they died.
50 Aceasta este pâinea care se coboară din cer, ca oricine să mănânce din ea și să nu moară.
This is the bread which comes down out of heaven, that anyone may eat of it and not die.
51 Eu sunt pâinea vie care s-a coborât din cer. Dacă cineva mănâncă din pâinea aceasta, va trăi în veci. Da, pâinea pe care o voi da pentru viața lumii este carnea mea.” (aiōn )
I am the living bread which came down out of heaven. If anyone eats of this bread, he will live forever. Yes, the bread which I will give for the life of the world is my flesh.” (aiōn )
52 Și iudeii se certau între ei, zicând: “Cum ne va da Acesta să mâncăm carnea Lui?”
The Jews therefore contended with one another, saying, “How can this man give us his flesh to eat?”
53 Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că, dacă nu mâncați carnea Fiului Omului și nu beți sângele Lui, nu aveți viață în voi înșivă.
Jesus therefore said to them, “Most certainly I tell you, unless you eat the flesh of the Son of Man and drink his blood, you don’t have life in yourselves.
54 Cine mănâncă carnea Mea și bea sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios )
He who eats my flesh and drinks my blood has eternal life, and I will raise him up at the last day. (aiōnios )
55 Căci carnea Mea este cu adevărat hrană și sângele Meu este cu adevărat băutură.
For my flesh is food indeed, and my blood is drink indeed.
56 Cine mănâncă carnea Mea și bea sângele Meu trăiește în Mine și Eu în el.
He who eats my flesh and drinks my blood lives in me, and I in him.
57 După cum Tatăl cel viu m-a trimis pe mine și eu trăiesc datorită Tatălui, tot așa și cel care se hrănește din mine va trăi datorită mie.
As the living Father sent me, and I live because of the Father, so he who feeds on me will also live because of me.
58 Aceasta este pâinea care s-a coborât din cer — nu cum au mâncat părinții noștri mana și au murit. Cel care mănâncă această pâine va trăi în veci.” (aiōn )
This is the bread which came down out of heaven—not as our fathers ate the manna and died. He who eats this bread will live forever.” (aiōn )
59 El spunea aceste lucruri în sinagogă, pe când învăța în Capernaum.
He said these things in the synagogue, as he taught in Capernaum.
60 De aceea mulți dintre ucenicii Lui, auzind aceasta, au zis: “Greu este să spui aceasta! Cine poate să o asculte?”
Therefore many of his disciples, when they heard this, said, “This is a hard saying! Who can listen to it?”
61 Dar Isus, știind că ucenicii Săi murmurau din pricina aceasta, le-a zis: “Oare vă împiedică aceasta?
But Jesus knowing in himself that his disciples murmured at this, said to them, “Does this cause you to stumble?
62 Atunci, dacă ați vrea să vedeți pe Fiul Omului înălțându-se la locul unde era mai înainte?
Then what if you would see the Son of Man ascending to where he was before?
63 Spiritul este cel care dă viață. Carnea nu folosește la nimic. Cuvintele pe care vi le spun sunt spirit și sunt viață.
It is the spirit who gives life. The flesh profits nothing. The words that I speak to you are spirit, and are life.
64 Dar sunt unii dintre voi care nu cred.” Pentru că Isus știa de la început cine sunt cei care nu credeau și cine sunt cei care aveau să-l trădeze.
But there are some of you who don’t believe.” For Jesus knew from the beginning who they were who didn’t believe, and who it was who would betray him.
65 El a spus: “De aceea v-am spus că nimeni nu poate veni la mine, dacă nu-i este dat de Tatăl meu.”
He said, “For this cause I have said to you that no one can come to me, unless it is given to him by my Father.”
66 Mulți din ucenicii Lui s-au întors și nu mai umblau cu El.
At this, many of his disciples went back and walked no more with him.
67 Isus le-a zis deci celor doisprezece: “Nu cumva vreți și voi să plecați?”
Jesus said therefore to the twelve, “You don’t also want to go away, do you?”
68 Simon Petru I-a răspuns: “Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice. (aiōnios )
Simon Peter answered him, “Lord, to whom would we go? You have the words of eternal life. (aiōnios )
69 Noi am ajuns să credem și să știm că Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu.”
We have come to believe and know that you are the Christ, the Son of the living God.”
70 Isus le-a răspuns: “Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece, și unul dintre voi este un diavol?”
Jesus answered them, “Didn’t I choose you, the twelve, and one of you is a devil?”
71 Și vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, căci el era cel care avea să-L trădeze, fiind unul dintre cei doisprezece.
Now he spoke of Judas, the son of Simon Iscariot, for it was he who would betray him, being one of the twelve.