Ioan 4
1 Când a aflat Domnul că fariseii au auzit că Isus face și botează mai mulți ucenici decât Ioan
Emdi Perisiylerning «Eysaning muxlis qilip chömüldürgenliri Yehyaningkidin köp iken» dégen xewerni anglighinini Reb uqqandin kéyin
2 (deși nu Isus însuși boteza, ci ucenicii lui),
(emeliyette Eysa özi emes, muxlisliri chömüldüretti)
3 a părăsit Iudeea și s-a dus în Galileea.
u Yehudiye ölkisidin chiqip yene Galiliyege ketti.
4 Trebuia să treacă prin Samaria.
Emdi u yol üstide Samariye ölkisidin ötüshi kérek idi.
5 Și a ajuns la o cetate din Samaria, numită Sihar, lângă parcela de pământ pe care Iacov o dăduse fiului său Iosif.
Shuning bilen u Yaqup öz oghli Yüsüpke bergen yerge yéqin bolghan Samariyening Sixar dégen bir shehirige keldi.
6 Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, deci, fiind obosit de drum, s-a așezat lângă fântână. Era pe la ceasul al șaselea.
Shu yerde «Yaqupning quduqi» bar idi. Eysa sepiride charchighinidin quduqning qéshigha kélip olturdi. Bu texminen altinchi saet idi.
7 O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Isus i-a zis: “Dă-mi să beau”.
Eysaning muxlisliri yémeklik sétiwélish üchün sheherge kirip ketkenidi. Shu chaghda, Samariyelik bir ayal su alghili keldi. Eysa uninggha: — Manga ichkili su bergin, — dédi.
8 Căci ucenicii Săi plecaseră în cetate să cumpere mâncare.
9 Atunci femeia samariteancă i-a zis: “Cum se face că Tu, care ești iudeu, ceri de la mine, o samariteancă, să beau ceva?” (Căci iudeii nu au de-a face cu samaritenii).
Ayal uningdin: — Özingiz Yehudiy tursingiz, mendek Samariyelik bir ayaldin qandaqlarche ichkili su telep qilip qaldingiz? — dep soridi (chünki Yehudiylar Samariyelikler bilen héchqandaq bardi-keldi qilmaytti).
10 Isus i-a răspuns: “Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce-ți zice: “Dă-Mi să beau”, L-ai fi rugat și El ți-ar fi dat apă vie.”
Eysa uninggha jawaben: — Eger sen Xudaning sowghitining némiliki we sendin su sorighuchining kim ikenlikini bilsengidi, undaqta sen uningdin tileytting we u sanga hayatliq süyini béretti.
11 Femeia i-a zis: “Domnule, nu ai cu ce să scoți apă, și fântâna este adâncă. Atunci de unde iei apa aceea vie?
Ayal uningdin: — Teqsir, su tartqudek héchnersingiz bolmisa, uning üstige quduq chongqur tursa, hayatliq süyini nedin alisiz?
12 Ești tu mai mare decât tatăl nostru Iacov, care ne-a dat fântâna și a băut el însuși din ea, la fel ca și copiii și vitele lui?”
Ejeba, bu quduqni bizge [miras] qaldurghan atimiz Yaquptin ulughmusiz? Bu quduqtin özi, oghulliri we mal-waranlirimu su ichken — dédi.
13 Isus i-a răspuns: “Oricine va bea din apa aceasta va înseta iarăși;
Eysa uninggha jawaben: — Bu suni ichken herkim yene ussaydu.
15 Femeia I-a zis: “Dă-mi, Doamne, apa aceasta, ca să nu-mi fie sete și să nu vin până aici ca să beau.”
Ayal: — Teqsir, manga bu sudin bergeysizki, men yene ussimaydighan we mushu yerge su tartqili ikkinchi kelgüchi bolmaydighan bolay! — dédi.
16 Isus i-a zis: “Du-te, cheamă pe bărbatul tău și vino aici.”
Eysa: — Bérip éringni bu yerge chaqirip kelgin, — dédi.
17 Femeia a răspuns: “Nu am bărbat.” Isus i-a zis: “Bine ai zis: “Nu am bărbat”,
— Érim yoq, — dep jawab berdi ayal. — Érim yoq dep, rast éytting.
18 căci ai avut cinci soți; și cel pe care-l ai acum nu este bărbatul tău. Aceasta ai spus-o cu adevărat”.
Chünki besh erge tegding we hazir sende bolghini séning éring emes. Buni toghra éytting! — dédi Eysa.
19 Femeia i-a zis: “Domnule, văd că ești prooroc.
Ayal uninggha: — Teqsir, emdi kördümki, siz eslide peyghember ikensiz!
20 Părinții noștri s-au închinat în muntele acesta, iar voi, iudeii, spuneți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.”
Ata-bowilirimiz bu taghda ibadet qilip kelgen, lékin siler [Yehudiylar] «Ibadetni Yérusalémda qilish kérek!» dewalisilerghu? — dédi.
21 Isus i-a zis: “Femeie, crede-mă, vine ceasul când nici în muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veți închina Tatălui.
Eysa uninggha mundaq dédi: — Xanim, manga ishen’gin, shundaq bir waqti-saiti kéliduki, silerning Atigha ibadet qilishinglar üchün ne bu taghda yaki ne Yérusalémda bolushunglarning hajiti qalmaydu.
22 Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți. Noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea vine de la iudei.
Siler ibadet qilghininglarni bilmeysiler; biraq biz kimge ibadet qilghinimizni bilimiz. Chünki nijat-qutquzulush Yehudiylar arqiliq bolidu.
23 Dar vine ceasul, și acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr, pentru că Tatăl caută astfel de închinători pentru a fi închinătorii Lui.
Lékin shundaq bir waqit kélidu — we shundaqla hazir keldiki, heqiqiy ibadet qilghuchilar Atigha roh we heqiqet bilen ibadet qilidu. Ata Özige ene shundaq heqiqiy ibadet qilghuchilarni izdimekte.
24 Dumnezeu este duh, iar cei care i se închină trebuie să se închine în duh și în adevăr.”
Xuda rohtur we uninggha ibadet qilghuchilar roh we heqiqet bilen Uninggha ibadet qilishi kérektur.
25 Femeia I-a zis: “Știu că vine Mesia, Cel ce se numește Hristos. Când va veni, ne va spune toate lucrurile.”
Ayal uninggha: — Mesihning, yeni «Xristos» dégenning kélidighanliqini bilimen. U kelgende, bizge hemme ishlarni éytip béridu — dédi.
26 Isus i-a zis: “Eu sunt Cel ce vorbește cu tine.”
Eysa uninggha: — Sen bilen sözlishiwatquchi men del shudurmen! — dédi.
27 În clipa aceea au venit ucenicii Lui. Ei s-au mirat că vorbea cu o femeie; dar nimeni nu i-a întrebat: “Ce cauți?” sau “De ce vorbești cu ea?”.
Shu chaghda uning muxlisliri qaytip keldi. Ular uning bir ayal bilen sözlishiwatqanliqigha hang-tang qélishti; lékin héchqaysisi uningdin: «Uningdin néme izdeysen?» yaki «Némishqa uning bilen sözlishisen?» depmu sorimidi.
28 Femeia a lăsat vasul cu apă, s-a dus în cetate și a spus oamenilor:
Shuning bilen ayal kozisini tashlap qoyup, sheherge qaytip bérip, kishilerge:
29 “Veniți să vedeți un om care mi-a spus tot ce am făcut. Poate fi acesta Hristosul?”
— Yürünglar, hayatimda qilghanlirimning hemmisini manga éytip bergen bir kishini körüp kélinglar. Ejeba, Mesih shumidu? — dédi.
30 Ei au ieșit din cetate și veneau la el.
Buning bilen xalayiq sheherdin chiqip, Eysaning aldigha kélishti.
31 Între timp, ucenicii îl îndemnau, zicând: “Rabi, mănâncă.”
Shu ariliqta muxlisliri uninggha: — Ustaz, bir nerse yewalsangchu? — dep ötünüshti.
32 Dar El le-a zis: “Am de mâncat o mâncare de care voi nu știți.”
Lékin u ulargha: — Méning siler bilmeydighan bir yémeklikim bar, — dédi.
33 Și ucenicii ziceau unul către altul: “I-a adus cineva ceva de mâncare?”
Muxlislar bir-birige: — Ejeba, birsi uninggha yégili bir nerse ekélip bergenmidu? — déyishti.
34 Isus le-a zis: “Hrana Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui.
Eysa ulargha mundaq dédi: — Méning yémeklikim — méni Ewetküchining iradisini emelge ashurush we uning [manga tapshurghan] xizmitini tamamlashtur.
35 Nu spuneți voi: “Mai sunt încă patru luni până la seceriș?”? Iată, vă spun: ridicați-vă ochii și priviți câmpurile, că ele sunt deja albe pentru seceriș.
— Siler: «Hosul yéghishqa yene töt ay qaldi» dewatmamsiler? Mana, silerge éytayki, béshinglarni kötürüp étizlargha qaranglar, ziraetler sarghiyip orushqa teyyar boldi!
36 Cel care seceră primește plata și culege roade pentru viața veșnică, pentru ca atât cel care seamănă, cât și cel care seceră să se bucure împreună. (aiōnios g166)
We ormichi ish heqqini alidu we menggülük hayatqa toplan’ghan hosulni yighidu, shuning bilen térighuchi bilen ormichi teng shadlinidu. (aiōnios g166)
37 Căci în aceasta este adevărată zicala: “Unul seamănă, iar altul culege”.
Chünki bu ishta «biri tériydu, yene biri yighidu» dégen söz emelge ashurulidu.
38 Eu v-am trimis să secerați ceea ce nu ați muncit. Alții au muncit, iar tu ai intrat în munca lor.”
Men silerni özünglar emgek singdürmigen hosulni yighishqa ewettim; bashqilar emgek qildi we siler ularning emgikining méwisini élishqa nésip boldunglar.
39 Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în El, din pricina cuvântului femeii care mărturisea: “El mi-a spus tot ce am făcut.”
Shu sheherdiki nurghun Samariyelikler héliqi ayalning: «U hayatimda qilghanlirimning hemmisini manga éytip berdi» dégen guwahliq sözini anglap, Eysagha étiqad qildi.
40 Când au venit la el, samaritenii l-au rugat să rămână cu ei. El a rămas acolo două zile.
Shunga, ular uning aldigha kélip, uning özliri bilen bille turushini ötünüshkili turdi; shuning bilen u u yerde ikki kün turdi.
41 Mulți alții au crezut datorită cuvântului lui.
Uning söz-kalami arqiliq téximu köp adem uninggha étiqad qildi.
42 Ei i-au spus femeii: “Acum credem, nu din cauza vorbelor tale, ci pentru că am auzit cu ochii noștri și știm că acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii.”
Ular ayalgha: — Bizning étiqad qilishimiz emdi séning sözliring sewebidin emes, chünki özimiz uni angliduq we bilduqki, dunyaning Qutquzghuchisi del shu kishidur! — déyishti.
43 După cele două zile, a ieșit de acolo și s-a dus în Galileea.
Bu ikki kündin kéyin u shu yerdin chiqip Galiliyege qarap mangdi
44 Căci Isus însuși a mărturisit că un profet nu are onoare în țara sa.
(chünki Eysa özi: «Héchbir peyghemberning öz yurtida izziti yoqtur» dep guwahliq bergenidi).
45 Când a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit, după ce au văzut tot ce făcuse la Ierusalim la sărbătoare, căci și ei mergeau la sărbătoare.
Shuning bilen u Galiliyege kelginide, Galiliyelikler uning [ötüp kétish] héytida Yérusalémda qilghan emellirining hemmisini körgechke, uni qarshi élishti (chünki ularmu héytqa chiqqanidi).
46 Isus a venit deci din nou la Cana Galileii, unde a transformat apa în vin. Era un nobil al cărui fiu era bolnav la Capernaum.
Emdi Eysa bu qétim Galiliyediki Kana yézisigha yene bardi (u del shu yerde suni sharabqa aylandurghanidi). [Shu künlerde], Kepernahum shehiride oghli késel bolup yatqan bir orda emeldari bar idi.
47 Când a auzit că Isus a ieșit din Iudeea în Galileea, s-a dus la el și l-a rugat să se coboare și să-i vindece fiul, căci era la un pas de moarte.
U Eysaning Yehudiyedin Galiliyege kelgenlikini anglap, uning aldigha bardi we: — [Öyümge] chüshüp, sekratta yatqan oghlumni saqaytip bergeyla! — dep toxtimay iltija qildi.
48 Isus i-a zis: “Dacă nu vei vedea semne și minuni, nu vei crede nicidecum”.
Shuning bilen, Eysa uninggha: — Siler [Galiliyelikler] möjizilik alametler we karametlerni körmigüche, héch étiqad qilmaysiler! — dédi.
49 Și nobilul i-a zis: “Domnule, coboară-te, până nu moare copilul meu.”
Orda emeldari Eysagha: — Teqsir, balam ölmeste chüshkeyla! — dédi.
50 Isus i-a zis: “Du-te și mergi. Fiul tău trăiește”. Omul a crezut cuvântul pe care i-l spusese Isus și a plecat.
Eysa uninggha: — Barghin, oghlung hayat qaldi! — dédi. Héliqi adem Eysaning éytqan sözige ishinip, öyige qarap mangdi.
51 Pe când cobora, l-au întâlnit slujitorii lui și i-au raportat: “Fiul tău trăiește!”
Yolda kétip barghinida, uning qulliri aldigha chiqip, baliliri hayat, dep uqturdi.
52 Și i-a întrebat pe ei la ce oră a început să se facă bine. Ei i-au spus deci: “Ieri, în ceasul al șaptelea, febra l-a lăsat.”
Emeldar ulardin oghlining qaysi saettin bashlap yaxshilinishqa yüzlen’genlikini soriwidi, ular: — Tünügün yettinchi saette qizitmisi yandi, — déyishti.
53 Astfel, tatăl a știut că a fost în ceasul acela în care Isus i-a spus: “Fiul tău trăiește.” El a crezut, ca și toată casa lui.
Balining atisi buning del Eysaning özige: «Oghlung hayat qaldi!» dégen saet ikenlikini bilip yetti. Shuning bilen özi pütkül ailisidikiler bilen bille étiqad qilishti.
54 Acesta este iarăși al doilea semn pe care l-a făcut Isus, după ce a ieșit din Iudeea în Galileea.
Bu Eysaning Yehudiyedin Galiliyege kelgendin kéyinki körsetken ikkinchi möjizilik alamiti idi.
