Ioan 4
1 Când a aflat Domnul că fariseii au auzit că Isus face și botează mai mulți ucenici decât Ioan
Jesuh naw Johana kthaka Baptican jah pe lü, axüisaw hea jah pyangki tia mawng, Pharisee naw ngjakie.
2 (deși nu Isus însuși boteza, ci ucenicii lui),
(Akcanga ta, Jesuh amät naw baptican am jah pe, axüisaw he naw ami jah peta kyaki),
3 a părăsit Iudeea și s-a dus în Galileea.
Ami pyena mawng Jesuh naw a ngjak ja Judah khaw ceh ta lü, Kalile khaw da,
4 Trebuia să treacă prin Samaria.
Samarih khaw sunpah lü cit yahki.
5 Și a ajuns la o cetate din Samaria, numită Sihar, lângă parcela de pământ pe care Iacov o dăduse fiului său Iosif.
Jakop naw a capa Josep üng a peta khaw pei, Samarih khaw hne Sukhar mlüha pha lawki.
6 Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, deci, fiind obosit de drum, s-a așezat lângă fântână. Era pe la ceasul al șaselea.
Acuia Jakopa tuikhui veki. Jesuh lam a lawnak bawngbai lü, tuikhui peia ngawki. Acun cun mhnüp ngsunga kyaki.
7 O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Isus i-a zis: “Dă-mi să beau”.
Samarih nghnumi tui than khaia law se Jesuh naw, “Ka awk vai tui na pea,” a ti.
8 Căci ucenicii Săi plecaseră în cetate să cumpere mâncare.
(Acun k'um üng, axüisaw he cun mlüh k’uma ei vai khyäi acun hea citkie.)
9 Atunci femeia samariteancă i-a zis: “Cum se face că Tu, care ești iudeu, ceri de la mine, o samariteancă, să beau ceva?” (Căci iudeii nu au de-a face cu samaritenii).
Samarih nghnumi naw, “Ihawkba, nang Judah khyang naw, kei Samarih nghnumia veia tui na awk vai na täeiki ni?” ti lü, a kthäh be. (Judah khyang mjüe cun Samarih khyangea eiawknak tuikhawt üng eiawk am thum na u.)
10 Isus i-a răspuns: “Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce-ți zice: “Dă-Mi să beau”, L-ai fi rugat și El ți-ar fi dat apă vie.”
Jesuh naw, “Pamhnam naw nang üng i ning pet hlüki ti am ksingki, u naw tui ning täeiki ti pi am ksingki. Na ksinga ta, angsäia xünnak tui ning pet vaia na na täei khai sü,” a ti.
11 Femeia i-a zis: “Domnule, nu ai cu ce să scoți apă, și fântâna este adâncă. Atunci de unde iei apa aceea vie?
Nghnumi naw, “Saja aw, tuikhui thuki, vähnak vai tuipung pi am na taki. Hawia kaa xünnak tui na taki ni?
12 Ești tu mai mare decât tatăl nostru Iacov, care ne-a dat fântâna și a băut el însuși din ea, la fel ca și copiii și vitele lui?”
“Hina tuikhui, amät naw aw khawi lü, a cae ja, a khyüngseie naw pi ami awk khawi, kami pu Jakop naw a jah pet, nang ania kthaka kyäp bawk aih lü,” a ti.
13 Isus i-a răspuns: “Oricine va bea din apa aceasta va înseta iarăși;
Jesuh naw msang lü, “Hina tui awki naküt ta, tui cawi be ham khai.
15 Femeia I-a zis: “Dă-mi, Doamne, apa aceasta, ca să nu-mi fie sete și să nu vin până aici ca să beau.”
Nghnumi naw, “Saja aw, tui am cawi ti lü, tui than khaia hia käh ka law be ti vaia, acuna tui na pea,” a ti.
16 Isus i-a zis: “Du-te, cheamă pe bărbatul tău și vino aici.”
Jesuh naw, “Cita, na cei va khü lü, law bea,” a ti.
17 Femeia a răspuns: “Nu am bărbat.” Isus i-a zis: “Bine ai zis: “Nu am bărbat”,
Nghnumi naw, “Ka cei am ve,” ti se, Jesuh naw, “Ka cei am ve na ti cang veki,
18 căci ai avut cinci soți; și cel pe care-l ai acum nu este bărbatul tău. Aceasta ai spus-o cu adevărat”.
Na cei mhma ve pängki, tuh na vepüi pi na ceia am kya; acen üng akcang pyen veki,” a ti.
19 Femeia i-a zis: “Domnule, văd că ești prooroc.
Nghnumi naw, “Saja aw, sahma mata na kya khaia ning ksing veng.
20 Părinții noștri s-au închinat în muntele acesta, iar voi, iudeii, spuneți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.”
“Kami pupae naw hina mcung üng Pamhnam a na hjawkhah khawikie. Nangmi Judahe naw, ‘Jerusalema ni Pamhnam hjawkhahnak’ nami tiki” a ti.
21 Isus i-a zis: “Femeie, crede-mă, vine ceasul când nici în muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veți închina Tatălui.
Jesuh naw, “Nghnumi aw, ka pyen hin juma. Khyang he naw Pa cun ahina mcung ja Jerusalem mlüha am ami hjawkhahnak tia kcün pha law khai.
22 Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți. Noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea vine de la iudei.
“Nangmi Samarihe naw nami hjawkhah am ksing uki. Cunüngpi, keimi Judahe naw ta u kami hjawkhahki ti kami ksingki. Isetiakyaküng, küikyannak cun Judahe üngka naw lawkia kyaki.
23 Dar vine ceasul, și acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr, pentru că Tatăl caută astfel de închinători pentru a fi închinătorii Lui.
“Acunsepi, akcün pha law khai, hjawkhahkie naw Ngmüimkhya ja akcanga ami hjawkhah vai cun tukbäih yea kya ve. Pa naw acukba hjawkhah khaie jah hlüeiki.
24 Dumnezeu este duh, iar cei care i se închină trebuie să se închine în duh și în adevăr.”
“Mhnam cun Ngmüimkhyaa kyaki. Hjawkhahki naküt naw Ngmüimkhya ja ngthungtak am hjawkhah yah vai,” a ti.
25 Femeia I-a zis: “Știu că vine Mesia, Cel ce se numește Hristos. Când va veni, ne va spune toate lucrurile.”
Nghnumi naw, “Mesijah law khai ti ka ksingki. Ani a law üng, ani naw ahmäi naküt jah mtheh law khai,” a ti.
26 Isus i-a zis: “Eu sunt Cel ce vorbește cu tine.”
Jesuh naw, “Nang ning ngthuheipüiki hin ani ni,” a ti.
27 În clipa aceea au venit ucenicii Lui. Ei s-au mirat că vorbea cu o femeie; dar nimeni nu i-a întrebat: “Ce cauți?” sau “De ce vorbești cu ea?”.
Acunüng axüisaw he law bekie naw nghnumi am a na ngthuhei se hmuh u lü müncankie. Acunsepi, u naw pi, “I na ngaihki? Ise hina nghnumi na ngthuheipüiki ni?” ti lü, am kthäh u.
28 Femeia a lăsat vasul cu apă, s-a dus în cetate și a spus oamenilor:
Nghnumi naw a tui um hawih hüt lü, a lawnak khaw da citki naw khyange üng jah mtheh lü,
29 “Veniți să vedeți un om care mi-a spus tot ce am făcut. Poate fi acesta Hristosul?”
“Law ua, ka awmih khawi naküt ksingkia khyang mat ve ve, teng law u. Mesijah am niki aw?” a ti.
30 Ei au ieșit din cetate și veneau la el.
Mlüh ceh ta u lü, Jesuha veia citkie.
31 Între timp, ucenicii îl îndemnau, zicând: “Rabi, mănâncă.”
Acun k'um üng axüisaw he naw, “Rabbi, na ei eia” ti lü, ami mtheh.
32 Dar El le-a zis: “Am de mâncat o mâncare de care voi nu știți.”
Acunsepi Jesuh naw, “Nangmi naw am nami ksing ka ei vai ta veng,” a ti.
33 Și ucenicii ziceau unul către altul: “I-a adus cineva ceva de mâncare?”
Axüisawe amimät üng, “A ei vai tha lawki veki aw” ti lü, ngthähkie.
34 Isus le-a zis: “Hrana Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui.
Jesuh naw, “Na tüih lawkia a ngjak hlü bilawh ja, a khut kpäng vai cun keia eiawka kyaki ni.
35 Nu spuneți voi: “Mai sunt încă patru luni până la seceriș?”? Iată, vă spun: ridicați-vă ochii și priviți câmpurile, că ele sunt deja albe pentru seceriș.
“‘Khya kphyü ve hamki, acun käna cang ahnaka kcün pha law khai’ am nami ti khawiki aw? Teng u, ka ning jah mthehki, mang hü u lü, loe jah teng süm ua, hmin päng lü, ah vai kcün ve u.
36 Cel care seceră primește plata și culege roade pentru viața veșnică, pentru ca atât cel care seamănă, cât și cel care seceră să se bucure împreună. (aiōnios g166)
“Atki naw ngkhyengnak yah lü anglät xünnak vaia a ktheipai mcun ve, sawki ja atki ani nghngih atänga je yüm khai xawi. (aiōnios g166)
37 Căci în aceasta este adevărată zicala: “Unul seamănă, iar altul culege”.
“Ahin üng, ‘mat naw saw se, mat naw atki’ tia khuisui cun cang ve.
38 Eu v-am trimis să secerați ceea ce nu ați muncit. Alții au muncit, iar tu ai intrat în munca lor.”
“Am nami khüinak khawia loa cang at khaia ka ning jah tüihki. Acuia akce he naw khüi u se, ami khüinak kce cun nangmia ngmangnak ni,” a ti.
39 Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în El, din pricina cuvântului femeii care mărturisea: “El mi-a spus tot ce am făcut.”
Acunüng, “Ka awmih naküt ksingki ve ve,” tia, ngthu, nghnumi naw a pyena phäha Samarih khyang khawhah naw Jesuh jum lawkie.
40 Când au venit la el, samaritenii l-au rugat să rămână cu ei. El a rămas acolo două zile.
Samarih khyange Jesuh veia ami law üng ami veia a ve vaia nghui na u se, acuia Jesuh cun mhnüp nghngih awmki.
41 Mulți alții au crezut datorită cuvântului lui.
Jesuh a ngthu pyena phäh khyang khawkän naw jum lawkie.
42 Ei i-au spus femeii: “Acum credem, nu din cauza vorbelor tale, ci pentru că am auzit cu ochii noștri și știm că acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii.”
Acunakyase, nghnumia veia, “Tuh ta, nanga pyena phäha am kya lü, kamimät naw kami ngjak ja akcanga hin hin khawmdeka Küikyan Bawia kyaki ti, kami ksinga phäha kami jumki,” ami ti.
43 După cele două zile, a ieșit de acolo și s-a dus în Galileea.
Amhnüp nghngih käna, acun üngka naw Kalile hne da citki.
44 Căci Isus însuși a mărturisit că un profet nu are onoare în țara sa.
Isetiakyaküng, Jesuh amät naw, “Sahma cun amäta hminaka khawa mhlünmtainak am yah khawi naw,” a ti.
45 Când a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit, după ce au văzut tot ce făcuse la Ierusalim la sărbătoare, căci și ei mergeau la sărbătoare.
Jerusalem Lätnak Pawia cit u lü Pawi k’um üng Jesuh naw a jah pawhmsah naküt jah hmukie naw ta, Kalile khawa Jesuh a law üng, Kalile khyange naw dokhamkie.
46 Isus a venit deci din nou la Cana Galileii, unde a transformat apa în vin. Era un nobil al cărui fiu era bolnav la Capernaum.
Acun käna Jesuh Kalile khaw Kana, tui cun capyituia a nglatnak sak hnüna law beki. Acuia khyang ngvai mat a capa Kapenawm mlüha a mhnatei veki.
47 Când a auzit că Isus a ieșit din Iudeea în Galileea, s-a dus la el și l-a rugat să se coboare și să-i vindece fiul, căci era la un pas de moarte.
Ani naw Jesuh Judah khaw üngka naw Kalile khawa lawki ti a ngjak üng, a capa thih law hlüki, law lü a mdaw law be vaia cit lü a va nghuinak.
48 Isus i-a zis: “Dacă nu vei vedea semne și minuni, nu vei crede nicidecum”.
Jesuh naw, “U naw pi müncanksee ja cäiletnake am nami hmuh üng amdanga am jum hlü uki,” a ti.
49 Și nobilul i-a zis: “Domnule, coboară-te, până nu moare copilul meu.”
Khyang ngvai naw, “Saja aw, ka ca am a thih ham üng akjanga lawa,” a ti.
50 Isus i-a zis: “Du-te și mergi. Fiul tău trăiește”. Omul a crezut cuvântul pe care i-l spusese Isus și a plecat.
Jesuh naw, “Cit bea, na capa daw be khai ni,” a ti. Khyang ngvai cun Jesuha pyen jum lü nghlat beki.
51 Pe când cobora, l-au întâlnit slujitorii lui și i-au raportat: “Fiul tău trăiește!”
A nghlat be lama a mpyae naw a na khyum u lü, “Na capa dawei law be ve,” ti lü, ami mtheh.
52 Și i-a întrebat pe ei la ce oră a început să se facă bine. Ei i-au spus deci: “Ieri, în ceasul al șaptelea, febra l-a lăsat.”
Ngvai naw iti üng a capa a daw law bea mawng jah kthäh se, amimi naw, “Müta, mü lam naji mat üng mhnat naw khyah ve,” ti lü, ami mtheh.
53 Astfel, tatăl a știut că a fost în ceasul acela în care Isus i-a spus: “Fiul tău trăiește.” El a crezut, ca și toată casa lui.
Jesuh naw, “Na capa daw be khai ni,” a tinaka kcüna kyaki ti a ksing. Acunakyase, amät ja a khuiim kyawnglawng ami van naw jumkie.
54 Acesta este iarăși al doilea semn pe care l-a făcut Isus, după ce a ieșit din Iudeea în Galileea.
Ahin cun Jesuh Judah khaw üngka naw Kalile khawa a law käna anghngihnak müncankse a pawha kyaki.
