Ioan 20
1 În prima zi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineață la mormânt, pe când era încă întuneric, și a văzut că piatra fusese scoasă de pe mormânt.
anantaraM saptAhasya prathamadinE 'tipratyUSE 'ndhakArE tiSThati magdalInI mariyam tasya zmazAnasya nikaTaM gatvA zmazAnasya mukhAt prastaramapasAritam apazyat|
2 De aceea a alergat și a venit la Simon Petru și la celălalt ucenic pe care-l iubea Isus și le-a zis: “L-au luat pe Domnul din mormânt și nu știm unde L-au pus!”
pazcAd dhAvitvA zimOnpitarAya yIzOH priyatamaziSyAya cEdam akathayat, lOkAH zmazAnAt prabhuM nItvA kutrAsthApayan tad vaktuM na zaknOmi|
3 Atunci Petru și celălalt ucenic au ieșit și s-au dus la mormânt.
ataH pitaraH sOnyaziSyazca barhi rbhutvA zmazAnasthAnaM gantum ArabhEtAM|
4 Și amândoi alergau împreună. Celălalt ucenic l-a întrecut pe Petru și a ajuns primul la mormânt.
ubhayOrdhAvatOH sOnyaziSyaH pitaraM pazcAt tyaktvA pUrvvaM zmazAnasthAna upasthitavAn|
5 S-a aplecat și a privit înăuntru, a văzut pânzele de in așezate acolo, dar n-a intrat.
tadA prahvIbhUya sthApitavastrANi dRSTavAn kintu na prAvizat|
6 Atunci Simon Petru a venit după el și a intrat în mormânt. A văzut așezate pânzele de in,
aparaM zimOnpitara Agatya zmazAnasthAnaM pravizya
7 iar pânza care fusese pe capul Lui, nu era așezată împreună cu pânzele de in, ci înfășurată într-un loc de sine stătător.
sthApitavastrANi mastakasya vastranjca pRthak sthAnAntarE sthApitaM dRSTavAn|
8 Atunci a intrat și celălalt ucenic care venise primul la mormânt; a văzut și el și a crezut.
tataH zmazAnasthAnaM pUrvvam AgatO yOnyaziSyaH sOpi pravizya tAdRzaM dRSTA vyazvasIt|
9 Căci încă nu cunoșteau Scriptura, că trebuie să învieze din morți.
yataH zmazAnAt sa utthApayitavya Etasya dharmmapustakavacanasya bhAvaM tE tadA vOddhuM nAzankuvan|
10 Ucenicii s-au dus din nou la casele lor.
anantaraM tau dvau ziSyau svaM svaM gRhaM parAvRtyAgacchatAm|
11 Dar Maria stătea afară la mormânt și plângea. Și, în timp ce plângea, s-a aplecat și s-a uitat în mormânt,
tataH paraM mariyam zmazAnadvArasya bahiH sthitvA rOditum Arabhata tatO rudatI prahvIbhUya zmazAnaM vilOkya
12 și a văzut doi îngeri în alb care stăteau, unul la cap și altul la picioare, unde fusese așezat trupul lui Isus.
yIzOH zayanasthAnasya ziraHsthAnE padatalE ca dvayO rdizO dvau svargIyadUtAvupaviSTau samapazyat|
13 Ei au întrebat-o: “Femeie, de ce plângi?”. Ea le-a spus: “Pentru că l-au luat pe Domnul meu și nu știu unde l-au pus”.
tau pRSTavantau hE nAri kutO rOdiSi? sAvadat lOkA mama prabhuM nItvA kutrAsthApayan iti na jAnAmi|
14 După ce a spus aceasta, s-a întors și a văzut pe Isus în picioare, și nu știa că este Isus.
ityuktvA mukhaM parAvRtya yIzuM daNPAyamAnam apazyat kintu sa yIzuriti sA jnjAtuM nAzaknOt|
15 Isus i-a zis: “Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți?” Ea, presupunând că este grădinarul, i-a spus: “Domnule, dacă l-ai dus, spune-mi unde l-ai pus și îl voi lua.”
tadA yIzustAm apRcchat hE nAri kutO rOdiSi? kaM vA mRgayasE? tataH sA tam udyAnasEvakaM jnjAtvA vyAharat, hE mahEccha tvaM yadItaH sthAnAt taM nItavAn tarhi kutrAsthApayastad vada tatsthAnAt tam AnayAmi|
16 Isus i-a zis: “Maria.” Ea s-a întors și i-a spus: “Rabboni!”, adică “Învățătorule!”.
tadA yIzustAm avadat hE mariyam| tataH sA parAvRtya pratyavadat hE rabbUnI arthAt hE gurO|
17 Isus i-a zis: “Nu Mă țineți, căci încă nu M-am înălțat la Tatăl Meu, ci du-te la frații Mei și spune-le: Mă înalț la Tatăl Meu și Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru.”
tadA yIzuravadat mAM mA dhara, idAnIM pituH samIpE UrddhvagamanaM na karOmi kintu yO mama yuSmAkanjca pitA mama yuSmAkanjcEzvarastasya nikaTa UrddhvagamanaM karttum udyatOsmi, imAM kathAM tvaM gatvA mama bhrAtRgaNaM jnjApaya|
18 Maria Magdalena a venit și a spus ucenicilor că a văzut pe Domnul și că El i-a spus aceste lucruri.
tatO magdalInImariyam tatkSaNAd gatvA prabhustasyai darzanaM dattvA kathA EtA akathayad iti vArttAM ziSyEbhyO'kathayat|
19 Așadar, când s-a făcut seară în ziua aceea, prima zi a săptămânii, și când ușile erau încuiate acolo unde erau adunați discipolii, de frica iudeilor, Isus a venit, a stat în mijloc și le-a zis: “Pace vouă!”.
tataH paraM saptAhasya prathamadinasya sandhyAsamayE ziSyA Ekatra militvA yihUdIyEbhyO bhiyA dvAraruddham akurvvan, Etasmin kAlE yIzustESAM madhyasthAnE tiSThan akathayad yuSmAkaM kalyANaM bhUyAt|
20 După ce a zis acestea, le-a arătat mâinile și coasta Lui. Ucenicii s-au bucurat, așadar, când L-au văzut pe Domnul.
ityuktvA nijahastaM kukSinjca darzitavAn, tataH ziSyAH prabhuM dRSTvA hRSTA abhavan|
21 Isus le-a zis din nou: “Pace vouă! Cum M-a trimis Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi”.
yIzuH punaravadad yuSmAkaM kalyANaM bhUyAt pitA yathA mAM praiSayat tathAhamapi yuSmAn prESayAmi|
22 După ce a spus acestea, a suflat peste ei și le-a zis: “Primiți Duhul Sfânt!
ityuktvA sa tESAmupari dIrghaprazvAsaM dattvA kathitavAn pavitram AtmAnaM gRhlIta|
23 Dacă iertați păcatele cuiva, i-au fost iertate. Dacă rețineți păcatele cuiva, ele au fost reținute.”
yUyaM yESAM pApAni mOcayiSyatha tE mOcayiSyantE yESAnjca pApAti na mOcayiSyatha tE na mOcayiSyantE|
24 Dar Toma, unul din cei doisprezece, numit Didimus, nu era cu ei când a venit Isus.
dvAdazamadhyE gaNitO yamajO thOmAnAmA ziSyO yIzOrAgamanakAlai taiH sArddhaM nAsIt|
25 De aceea, ceilalți discipoli i-au spus: “L-am văzut pe Domnul!” Dar el le-a zis: “Dacă nu voi vedea în mâinile Lui amprenta cuielor, dacă nu voi pune degetul meu în amprenta cuielor și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.”
atO vayaM prabhUm apazyAmEti vAkyE'nyaziSyairuktE sOvadat, tasya hastayO rlauhakIlakAnAM cihnaM na vilOkya taccihnam aggulyA na spRSTvA tasya kukSau hastaM nArOpya cAhaM na vizvasiSyAmi|
26 După opt zile, ucenicii Lui au intrat din nou înăuntru și Toma era cu ei. Isus a venit, ușile fiind încuiate, a stat în mijloc și a zis: “Pace vouă!”.
aparam aSTamE'hni gatE sati thOmAsahitaH ziSyagaNa Ekatra militvA dvAraM ruddhvAbhyantara AsIt, Etarhi yIzustESAM madhyasthAnE tiSThan akathayat, yuSmAkaM kuzalaM bhUyAt|
27 Apoi i-a spus lui Toma: “Întinde aici degetul tău și vezi mâinile Mele. Întinde aici mâna ta și pune-o în coasta Mea. Nu fi necredincios, ci credincios.”
pazcAt thAmai kathitavAn tvam aggulIm atrArpayitvA mama karau pazya karaM prasAryya mama kukSAvarpaya nAvizvasya|
28 Toma I-a răspuns: “Domnul meu și Dumnezeul meu!”
tadA thOmA avadat, hE mama prabhO hE madIzvara|
29 Isus i-a zis: “Pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei care nu au văzut și au crezut.”
yIzurakathayat, hE thOmA mAM nirIkSya vizvasiSi yE na dRSTvA vizvasanti taEva dhanyAH|
30 Isus a mai făcut multe alte semne în fața ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta;
EtadanyAni pustakE'smin alikhitAni bahUnyAzcaryyakarmmANi yIzuH ziSyANAM purastAd akarOt|
31 dar acestea sunt scrise pentru ca voi să credeți că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, și, crezând, să aveți viață în Numele Lui.
kintu yIzurIzvarasyAbhiSiktaH suta EvEti yathA yUyaM vizvasitha vizvasya ca tasya nAmnA paramAyuH prApnutha tadartham EtAni sarvvANyalikhyanta|
