< Ioan 19 >

1 Atunci Pilat a luat pe Isus și L-a biciuit.
Τότε οὖν ἔλαβεν ὁ Πιλᾶτος τὸν ˚Ἰησοῦν καὶ ἐμαστίγωσεν.
2 Soldații au răsucit spini pentru a face o coroană, i-au pus-o pe cap și l-au îmbrăcat într-o haină de purpură.
Καὶ οἱ στρατιῶται πλέξαντες στέφανον ἐξ ἀκανθῶν, ἐπέθηκαν αὐτοῦ τῇ κεφαλῇ, καὶ ἱμάτιον πορφυροῦν περιέβαλον αὐτόν,
3 Ei tot ziceau: “Slavă ție, rege al iudeilor!” și îl tot pălmuiau.
καὶ ἤρχοντο πρὸς αὐτὸν καὶ ἔλεγον, “Χαῖρε, ὁ Βασιλεὺς τῶν Ἰουδαίων!” Καὶ ἐδίδοσαν αὐτῷ ῥαπίσματα.
4 Atunci Pilat a ieșit iarăși și le-a zis: “Iată, vi-l scot afară, ca să știți că nu găsesc nici un temei de acuzare împotriva lui.”
Καὶ ἐξῆλθεν πάλιν ἔξω ὁ Πιλᾶτος, καὶ λέγει αὐτοῖς, “Ἴδε, ἄγω ὑμῖν αὐτὸν ἔξω, ἵνα γνῶτε ὅτι αἰτίαν ἐν αὐτῷ οὐχ εὑρίσκω.”
5 Isus a ieșit afară, purtând cununa de spini și haina de purpură. Pilat le-a zis: “Iată-l pe Omul acesta!”.
Ἐξῆλθεν οὖν ὁ ˚Ἰησοῦς ἔξω, φορῶν τὸν ἀκάνθινον στέφανον καὶ τὸ πορφυροῦν ἱμάτιον. Καὶ λέγει αὐτοῖς, “Ἰδοὺ, ὁ ἄνθρωπος!”
6 Atunci preoții cei mai de seamă și arhiereii, văzându-L, au strigat și au zis: “Răstignește-L! Răstignește!” Pilat le-a zis: “Luați-L voi înșivă și răstigniți-L, căci nu găsesc nici un temei de acuzare împotriva Lui.”
Ὅτε οὖν εἶδον αὐτὸν οἱ ἀρχιερεῖς καὶ οἱ ὑπηρέται, ἐκραύγασαν λέγοντες, “Σταύρωσον! Σταύρωσον!” Λέγει αὐτοῖς ὁ Πιλᾶτος, “Λάβετε αὐτὸν ὑμεῖς καὶ σταυρώσατε, ἐγὼ γὰρ οὐχ εὑρίσκω ἐν αὐτῷ αἰτίαν.”
7 Iudeii I-au răspuns: “Noi avem o lege și, după legea noastră, trebuie să moară, pentru că S-a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu.”
Ἀπεκρίθησαν αὐτῷ οἱ Ἰουδαῖοι, “Ἡμεῖς νόμον ἔχομεν, καὶ κατὰ τὸν νόμον ὀφείλει ἀποθανεῖν, ὅτι Υἱὸν ˚Θεοῦ ἑαυτὸν ἐποίησεν.”
8 Când a auzit Pilat aceste cuvinte, s-a înspăimântat și mai mult.
Ὅτε οὖν ἤκουσεν ὁ Πιλᾶτος τοῦτον τὸν λόγον, μᾶλλον ἐφοβήθη.
9 A intrat din nou în pretoriu și a întrebat pe Isus: “De unde ești?” Dar Isus nu i-a dat niciun răspuns.
Καὶ εἰσῆλθεν εἰς τὸ πραιτώριον πάλιν, καὶ λέγει τῷ ˚Ἰησοῦ, “Πόθεν εἶ σύ;” Ὁ δὲ ˚Ἰησοῦς ἀπόκρισιν οὐκ ἔδωκεν αὐτῷ.
10 Atunci Pilat i-a zis: “Nu vorbești cu mine? Nu știi că am puterea să te eliberez și am puterea să te răstignesc?”
Λέγει οὖν αὐτῷ ὁ Πιλᾶτος, “Ἐμοὶ οὐ λαλεῖς; Οὐκ οἶδας ὅτι ἐξουσίαν ἔχω ἀπολῦσαί σε, καὶ ἐξουσίαν ἔχω σταυρῶσαί σε;”
11 Isus a răspuns: “N-aveți nici o putere împotriva Mea, dacă nu v-ar fi dată de sus. De aceea, cel care m-a predat vouă are un păcat mai mare.”
Ἀπεκρίθη αὐτῷ ˚Ἰησοῦς, “Οὐκ εἶχες ἐξουσίαν κατʼ ἐμοῦ οὐδεμίαν, εἰ μὴ ἦν δεδομένον σοι ἄνωθεν. Διὰ τοῦτο ὁ παραδούς μέ σοι, μείζονα ἁμαρτίαν ἔχει.”
12 Atunci Pilat a vrut să-l elibereze, dar iudeii au strigat: “Dacă-l eliberezi pe omul acesta, nu ești prietenul Cezarului! Oricine se face rege vorbește împotriva Cezarului!”
Ἐκ τούτου ὁ Πιλᾶτος ἐζήτει ἀπολῦσαι αὐτόν. Οἱ δὲ Ἰουδαῖοι ἐκραύγασαν λέγοντες, “Ἐὰν τοῦτον ἀπολύσῃς, οὐκ εἶ φίλος τοῦ Καίσαρος. Πᾶς ὁ βασιλέα ἑαυτὸν ποιῶν, ἀντιλέγει τῷ Καίσαρι.”
13 Pilat, auzind aceste cuvinte, a scos pe Isus afară și a șezut pe scaunul de judecată, într-un loc numit “Pavecernița”, dar în ebraică “Gabbatha”.
Ὁ οὖν Πιλᾶτος, ἀκούσας τῶν λόγων τούτων, ἤγαγεν ἔξω τὸν ˚Ἰησοῦν, καὶ ἐκάθισεν ἐπὶ βήματος, εἰς τόπον λεγόμενον Λιθόστρωτον, Ἑβραϊστὶ δὲ, Γαββαθᾶ.
14 Era ziua pregătirii Paștelui, cam pe la ora șase. El le-a spus iudeilor: “Iată Regele vostru!”.
Ἦν δὲ παρασκευὴ τοῦ Πάσχα, ὥρα ἦν ὡς ἕκτη. Καὶ λέγει τοῖς Ἰουδαίοις, “Ἴδε, ὁ βασιλεὺς ὑμῶν!”
15 Și au strigat: “Departe de El! Departe de el! Răstigniți-l!” Pilat i-a întrebat: “Să-l răstignesc pe regele vostru?” Preoții cei mai de seamă au răspuns: “Noi nu avem alt rege decât pe Cezar!”
Οἱ δὲ ἐκραύγασαν, “Ἆρον! Ἆρον! Σταύρωσον αὐτόν!” Λέγει αὐτοῖς ὁ Πιλᾶτος, “Τὸν βασιλέα ὑμῶν σταυρώσω;” Ἀπεκρίθησαν οἱ ἀρχιερεῖς, “Οὐκ ἔχομεν βασιλέα, εἰ μὴ Καίσαρα.”
16 Și L-a dat să fie răstignit. Și au luat pe Isus și L-au dus.
Τότε οὖν παρέδωκεν αὐτὸν αὐτοῖς, ἵνα σταυρωθῇ. Παρέλαβον Δὲ τὸν ˚Ἰησοῦν· αὑτόν ἀπήγαγον
17 El a ieșit, purtându-și crucea, la locul numit “Locul craniului”, care în ebraică se numește “Golgota”,
Καὶ βαστάζων ἑαυτῷ τὸν σταυρὸν, ἐξῆλθεν εἰς τὸν λεγόμενον, “Κρανίου Τόπον”, ὃ λέγεται Ἑβραϊστὶ, Γολγοθᾶ,
18 unde L-au răstignit și, împreună cu El, pe alți doi, de o parte și de alta, unul de fiecare parte, și pe Isus în mijloc.
ὅπου αὐτὸν ἐσταύρωσαν, καὶ μετʼ αὐτοῦ ἄλλους δύο, ἐντεῦθεν καὶ ἐντεῦθεν, μέσον δὲ τὸν ˚Ἰησοῦν.
19 Pilat a scris și un titlu și l-a pus pe cruce. Acolo era scris: “IISUS DIN NAZARETH, REGELE EVREILOR”.
Ἔγραψεν δὲ καὶ τίτλον ὁ Πιλᾶτος, καὶ ἔθηκεν ἐπὶ τοῦ σταυροῦ. Ἦν δὲ γεγραμμένον, “˚Ἰησοῦς ὁ Ναζωραῖος, ὁ Βασιλεὺς τῶν Ἰουδαίων.”
20 De aceea, mulți dintre iudei citeau acest titlu, căci locul unde a fost răstignit Isus era aproape de cetate; și era scris în ebraică, în latină și în greacă.
Τοῦτον οὖν τὸν τίτλον πολλοὶ ἀνέγνωσαν τῶν Ἰουδαίων, ὅτι ἐγγὺς ἦν ὁ τόπος τῆς πόλεως, ὅπου ἐσταυρώθη ὁ ˚Ἰησοῦς· καὶ ἦν γεγραμμένον Ἑβραϊστί, Ῥωμαϊστί, Ἑλληνιστί.
21 De aceea, preoții cei mai de seamă ai iudeilor i-au spus lui Pilat: “Nu scrie: “Regele iudeilor”, ci: “El a spus: “Eu sunt Regele iudeilor”.””
Ἔλεγον οὖν τῷ Πιλάτῳ οἱ ἀρχιερεῖς τῶν Ἰουδαίων, “Μὴ γράφε, ‘Ὁ Βασιλεὺς τῶν Ἰουδαίων’, ἀλλʼ ὅτι ἐκεῖνος εἶπεν, ‘Βασιλεὺς εἰμι τῶν Ἰουδαίων.’”
22 Pilat a răspuns: “Ceea ce am scris, am scris.”
Ἀπεκρίθη ὁ Πιλᾶτος, “Ὃ γέγραφα, γέγραφα.”
23 După ce au răstignit pe Isus, ostașii au luat hainele Lui și au făcut patru părți, câte o parte pentru fiecare ostaș, și tunica. Tunica era fără cusătură, țesută de sus în jos, de la un capăt la altul.
Οἱ οὖν στρατιῶται ὅτε ἐσταύρωσαν τὸν ˚Ἰησοῦν, ἔλαβον τὰ ἱμάτια αὐτοῦ, καὶ ἐποίησαν τέσσαρα μέρη, ἑκάστῳ στρατιώτῃ μέρος, καὶ τὸν χιτῶνα. Ἦν δὲ ὁ χιτὼν ἄραφος, ἐκ τῶν ἄνωθεν ὑφαντὸς διʼ ὅλου.
24 Și au zis unul către altul: “Să nu o rupem, ci să tragem la sorți pentru ea, ca să hotărâm a cui va fi”, ca să se împlinească Scriptura care zice “Au împărțit hainele mele între ei. Au tras la sorți pentru hainele mele.” De aceea soldații au făcut aceste lucruri.
Εἶπον οὖν πρὸς ἀλλήλους, “Μὴ σχίσωμεν αὐτόν, ἀλλὰ λάχωμεν περὶ αὐτοῦ, τίνος ἔσται”· ἵνα ἡ Γραφὴ πληρωθῇ ἡ λέγουσα, “Διεμερίσαντο τὰ ἱμάτιά μου ἑαυτοῖς, καὶ ἐπὶ τὸν ἱματισμόν μου ἔβαλον κλῆρον.” Οἱ μὲν οὖν στρατιῶται ταῦτα ἐποίησαν.
25 Iar lângă crucea lui Isus stăteau mama Lui, sora mamei Lui, Maria, nevasta lui Clopaș, și Maria Magdalena.
Εἱστήκεισαν δὲ παρὰ τῷ σταυρῷ τοῦ ˚Ἰησοῦ ἡ μήτηρ αὐτοῦ, καὶ ἡ ἀδελφὴ τῆς μητρὸς αὐτοῦ, Μαρία ἡ τοῦ Κλωπᾶ, καὶ Μαρία ἡ Μαγδαληνή.
26 Când a văzut Isus pe mama Sa și pe ucenicul pe care-l iubea stând acolo, a zis mamei Sale: “Femeie, iată fiul tău!”
˚Ἰησοῦς οὖν ἰδὼν τὴν μητέρα, καὶ τὸν μαθητὴν παρεστῶτα ὃν ἠγάπα, λέγει τῇ μητρί, “Γύναι, ἰδοὺ, ὁ υἱός σου.”
27 Apoi a zis ucenicului: “Iată mama ta!”. Din acel ceas, discipolul a luat-o la el acasă.
Εἶτα λέγει τῷ μαθητῇ, “Ἴδε, ἡ μήτηρ σου.” Καὶ ἀπʼ ἐκείνης τῆς ὥρας ἔλαβεν ὁ μαθητὴς αὐτὴν εἰς τὰ ἴδια.
28 După aceea, Isus, văzând că toate lucrurile se terminaseră, ca să se împlinească Scriptura, a zis: “Mi-e sete!”
Μετὰ τοῦτο εἰδὼς ὁ ˚Ἰησοῦς ὅτι ἤδη πάντα τετέλεσται, ἵνα τελειωθῇ ἡ Γραφὴ, λέγει, “Διψῶ.”
29 Și era pus acolo un vas plin cu oțet; au pus un burete plin de oțet pe isop și l-au ținut la gura Lui.
Σκεῦος ἔκειτο ὄξους μεστόν· σπόγγον οὖν μεστὸν τοῦ ὄξους ὑσσώπῳ περιθέντες, προσήνεγκαν αὐτοῦ τῷ στόματι.
30 După ce a primit deci oțetul, Isus a zis: “S-a sfârșit!” Apoi și-a plecat capul și și-a dat duhul.
Ὅτε οὖν ἔλαβεν τὸ ὄξος ὁ ˚Ἰησοῦς, εἶπεν, “Τετέλεσται!” Καὶ κλίνας τὴν κεφαλὴν, παρέδωκεν τὸ πνεῦμα.
31 De aceea iudeii, pentru că era ziua pregătirii, ca să nu rămână trupurile pe cruce în Sabat, căci Sabatul acela era un Sabat special, au cerut lui Pilat să li se rupă picioarele și să fie luați.
Οἱ οὖν Ἰουδαῖοι, ἐπεὶ παρασκευὴ ἦν, ἵνα μὴ μείνῃ ἐπὶ τοῦ σταυροῦ τὰ σώματα ἐν τῷ Σαββάτῳ (ἦν γὰρ μεγάλη ἡ ἡμέρα ἐκείνου τοῦ Σαββάτου), ἠρώτησαν τὸν Πιλᾶτον ἵνα κατεαγῶσιν αὐτῶν τὰ σκέλη, καὶ ἀρθῶσιν.
32 Soldații au venit, așadar, și au rupt picioarele celui dintâi și ale celuilalt care fusese răstignit împreună cu el;
Ἦλθον οὖν οἱ στρατιῶται, καὶ τοῦ μὲν πρώτου κατέαξαν τὰ σκέλη, καὶ τοῦ ἄλλου τοῦ συσταυρωθέντος αὐτῷ·
33 dar, când au ajuns la Isus și au văzut că era deja mort, nu i-au rupt picioarele.
ἐπὶ δὲ τὸν ˚Ἰησοῦν ἐλθόντες, ὡς εἶδον ἤδη αὐτὸν τεθνηκότα, οὐ κατέαξαν αὐτοῦ τὰ σκέλη.
34 Totuși, unul dintre soldați i-a străpuns coasta cu o suliță și imediat a ieșit sânge și apă.
Ἀλλʼ εἷς τῶν στρατιωτῶν λόγχῃ αὐτοῦ τὴν πλευρὰν ἔνυξεν, καὶ ἐξῆλθεν εὐθὺς αἷμα καὶ ὕδωρ.
35 Cel care a văzut a depus mărturie, și mărturia lui este adevărată. El știe că spune adevărul, ca să credeți.
Καὶ ὁ ἑωρακὼς μεμαρτύρηκεν, καὶ ἀληθινὴ αὐτοῦ ἐστιν ἡ μαρτυρία, καὶ ἐκεῖνος οἶδεν ὅτι ἀληθῆ λέγει, ἵνα καὶ ὑμεῖς πιστεύητε.
36 Căci aceste lucruri s-au întâmplat pentru ca să se împlinească Scriptura: “Nici un os din el nu va fi zdrobit”.
Ἐγένετο γὰρ ταῦτα, ἵνα ἡ Γραφὴ πληρωθῇ, “Ὀστοῦν οὐ συντριβήσεται αὐτοῦ.”
37 Și iarăși o altă Scriptură spune: “Se vor uita la Cel pe care L-au străpuns.”
Καὶ πάλιν ἑτέρα Γραφὴ λέγει, “Ὄψονται εἰς ὃν ἐξεκέντησαν.”
38 După acestea, Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Isus, dar care, de frica iudeilor, a cerut lui Pilat să ia trupul lui Isus. Pilat i-a dat permisiunea. A venit, așadar, și a luat trupul Lui.
Μετὰ δὲ ταῦτα, ἠρώτησεν τὸν Πιλᾶτον Ἰωσὴφ ὁ ἀπὸ Ἁριμαθαίας, ὢν μαθητὴς τοῦ ˚Ἰησοῦ, κεκρυμμένος δὲ διὰ τὸν φόβον τῶν Ἰουδαίων, ἵνα ἄρῃ τὸ σῶμα τοῦ ˚Ἰησοῦ· καὶ ἐπέτρεψεν ὁ Πιλᾶτος. Ἦλθον οὖν καὶ ἦραν αὑτόν.
39 Nicodim, care la început venise la Isus noaptea, a venit și el aducând un amestec de smirnă și aloe, cam o sută de lire romane.
Ἦλθεν δὲ καὶ Νικόδημος, ὁ ἐλθὼν πρὸς αὐτὸν νυκτὸς τὸ πρῶτον, φέρων ἕλιγμα σμύρνης καὶ ἀλόης, ὡσεὶ λίτρας ἑκατόν.
40 Au luat deci trupul lui Isus și l-au legat în pânze de in cu mirodenii, așa cum este obiceiul iudeilor de a-l îngropa.
Ἔλαβον οὖν τὸ σῶμα τοῦ ˚Ἰησοῦ, καὶ ἔδησαν αὐτὸ ὀθονίοις μετὰ τῶν ἀρωμάτων, καθὼς ἔθος ἐστὶν τοῖς Ἰουδαίοις ἐνταφιάζειν.
41 În locul unde a fost răstignit era o grădină. În grădină era un mormânt nou, în care nu mai fusese așezat niciun om până atunci.
Ἦν δὲ ἐν τῷ τόπῳ ὅπου ἐσταυρώθη κῆπος, καὶ ἐν τῷ κήπῳ μνημεῖον καινόν, ἐν ᾧ οὐδέπω οὐδεὶς ἦν τεθειμένος.
42 Atunci, din pricina zilei de pregătire a iudeilor (căci mormântul era aproape), au pus pe Isus acolo.
Ἐκεῖ οὖν διὰ τὴν παρασκευὴν τῶν Ἰουδαίων, ὅτι ἐγγὺς ἦν τὸ μνημεῖον, ἔθηκαν τὸν ˚Ἰησοῦν.

< Ioan 19 >