Ioan 18
1 După ce a rostit aceste cuvinte, Isus a ieșit cu ucenicii Săi peste pârâul Chedron, unde era o grădină, în care a intrat împreună cu ucenicii Săi.
Sima na Yesu kobondela, akendeki elongo na bayekoli na Ye mpe bakatisaki lubwaku ya Sedron epai wapi elanga moko ezalaki. Yesu akotaki na elanga yango elongo na bayekoli na Ye.
2 Iuda, cel care l-a trădat, cunoștea și el locul, pentru că Isus se întâlnea adesea acolo cu ucenicii săi.
Yuda oyo asilaki komibongisa mpo na kokaba Yesu ayebaki esika yango malamu, pamba te Yesu azalaki kokende kuna mbala mingi elongo na bayekoli na Ye.
3 Atunci Iuda, după ce a luat un detașament de soldați și de ofițeri de la preoții cei mai de seamă și de la farisei, a venit acolo cu felinare, torțe și arme.
Boye Yuda akendeki na elanga yango mpe amemaki lisanga ya basoda mpe ya bakengeli oyo bakonzi ya Banganga-Nzambe mpe Bafarizeo bapesaki ye. Bato yango basimbaki minda, banzete oyo ezalaki kopela moto mpe bibundeli.
4 Isus, deci, știind toate lucrurile care i se întâmplau, a ieșit și le-a zis: “Pe cine căutați?”
Lokola Yesu ayebaki makambo nyonso oyo esengeli kokomela Ye, akendeki kokutana na bango mpe atunaki bango: — Bozali koluka nani?
5 Ei I-au răspuns: “Isus din Nazaret.” Isus le-a spus: “Eu sunt.” Și Iuda, care l-a trădat, stătea cu ei.
Bazongisaki: — Yesu ya Nazareti. Yesu alobaki na bango: — Ezali Ngai oyo. Mpe Yuda oyo atekaki Yesu epai na bango azalaki wana elongo na bango.
6 De aceea, când le-a zis: “Eu sunt Acela”, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ.
Tango Yesu alobaki na bango: « Ezali Ngai oyo, » bazongaki na sima mpe bakweyaki na mabele.
7 De aceea i-a întrebat din nou: “Pe cine căutați?” Ei au spus: “Isus din Nazaret”.
Yesu atunaki bango lisusu: — Bozali koluka nani? Bazongisaki: — Yesu ya Nazareti.
8 Isus a răspuns: “V-am spus că Eu sunt. De aceea, dacă Mă căutați pe Mine, lăsați-i pe aceștia să meargă pe drumul lor”
Yesu alobaki na bango: — Nasili koloba na bino ete ezali Ngai. Soki ezali Ngai nde bozali koluka, botika bato mosusu kokende.
9 ca să se împlinească cuvântul pe care l-a rostit: “Dintre cei pe care Mi i-ai dat, nu am pierdut pe niciunul”.
Ezali bongo nde esengelaki kokokisama, liloba oyo Yesu alobaki: « Kati na bato oyo opesaki ngai, nabungisi ata moko te. »
10 Simon Petru, având o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Numele slujitorului era Malchus.
Lokola Simona Petelo azalaki na mopanga, abimisaki yango wuta na ebombelo na yango, abetaki mosali ya mokonzi ya Banganga-Nzambe mpe akataki ye litoyi ya ngambo ya loboko ya mobali. Kombo ya mosali yango ezalaki Malikisi.
11 Isus i-a zis lui Petru: “Pune sabia în teaca ei. Paharul pe care Mi l-a dat Tatăl, nu-l voi bea oare cu siguranță?”.
Kasi Yesu alobaki na Petelo: — Zongisa mopanga na yo kati na ebombelo na yango. Boni, nasengeli te komela kopo ya pasi, oyo Tata apesi Ngai?
12 Atunci detașamentul, comandantul și ofițerii iudeilor au prins pe Isus și L-au legat,
Lisanga ya basoda, mokonzi na bango mpe bakengeli ya Bayuda bakamataki Yesu mpe bakangaki Ye basinga;
13 și L-au dus mai întâi la Ana, care era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela.
bamemaki Ye liboso epai ya Ana oyo azalaki tata-bokilo ya Kayifa, mokonzi ya Banganga-Nzambe, na mobu wana.
14 Caiafa fusese cel care i-a sfătuit pe iudei că este bine ca un om să piară pentru popor.
Ezalaki mpe Kayifa wana nde apesaki Bayuda toli oyo: « Eleki malamu ete moto moko akufa mpo na bato nyonso. »
15 Simon Petru și un alt ucenic au urmat pe Isus. Acel ucenic era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot;
Simona Petelo mpe moyekoli mosusu bazalaki kolanda Yesu. Moyekoli yango ayebanaki na mokonzi ya Banganga-Nzambe, mpe akotaki elongo na Yesu na lopango ya kati ya ndako ya mokonzi ya Banganga-Nzambe.
16 dar Petru stătea afară la ușă. Deci celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieșit și a vorbit cu cea care păzea ușa și l-a adus pe Petru înăuntru.
Petelo azalaki kozela libanda, na liboso ya ekuke. Moyekoli wana, oyo ayebanaki na mokonzi ya Banganga-Nzambe, abimaki, asololaki na mwasi mokengeli ekuke mpe akotisaki Petelo.
17 Atunci servitoarea care păzea ușa i-a zis lui Petru: “Și tu ești unul dintre discipolii acestui om?” El a spus: “Nu sunt.”
Mwasi mosali oyo azalaki kokengela ekuke atunaki Petelo: — Boni, yo mpe ozali te moko kati na bayekoli ya moto wana? Petelo azongisaki: — Nazali moyekoli na ye te.
18 Și stăteau acolo slujitorii și ofițerii și făcuseră un foc de cărbuni, pentru că era frig. Ei se încălzeau. Petru era cu ei, stând în picioare și încălzindu-se.
Lokola malili ezalaki, basali mpe bakengeli bapelisaki moto mpe batelemaki pembeni-pembeni mpo na koyetola. Petelo mpe azalaki wana elongo na bango mpo na koyetola.
19 Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Săi și despre învățătura Lui.
Mokonzi ya Banganga-Nzambe apesaki Yesu mituna na tina na bayekoli na Ye mpe na tina na mateya na Ye.
20 Isus i-a răspuns: “Eu am vorbit deschis lumii. Întotdeauna am învățat în sinagogi și în templu, unde se întâlnesc mereu evreii. Nu am spus nimic în secret.
Yesu azongiselaki ye: — Nazalaki koloba na polele penza na miso ya bato nyonso, nazalaki koteya tango nyonso kati na bandako ya mayangani mpe kati na Tempelo, epai wapi Bayuda nyonso basanganaka; nalobaki eloko moko te na nkuku.
21 De ce mă întrebi pe mine? Întreabă-i pe cei care m-au ascultat ce le-am spus. Iată, ei știu ce am spus.”
Mpo na nini ozali kotuna Ngai mituna? Tuna epai ya bato oyo bayokaki Ngai koloba. Ezali bango nde bakoki koyeba malamu makambo oyo nazalaki koloba.
22 După ce a zis acestea, unul din ofițerii care stăteau acolo a lovit pe Isus cu mâna, zicând: “Așa răspunzi Tu marelui preot?”
Tango kaka Yesu alobaki bongo, moko kati na bakengeli oyo bazalaki wana abetaki Ye mbata na koloba: — Boni! Ezali bongo nde ozali kozongisela mokonzi ya Banganga-Nzambe?
23 Isus i-a răspuns: “Dacă am vorbit de rău, mărturisește răul; dar dacă am spus bine, de ce mă bați?”
Yesu alobaki na ye: — Soki nalobi mabe, mabe yango ezali wapi? Kasi soki nalobi na Ngai kaka solo, mpo na nini kobeta Ngai?
24 Și Ana l-a trimis legat la Caiafa, marele preot.
Bongo Ana atindaki Yesu oyo azalaki kaka ya kokangama na basinga, epai ya Kayifa, mokonzi ya Banganga-Nzambe.
25 Simon Petru stătea în picioare și se încălzea. Și ei i-au zis: “Nu cumva ești și tu unul dintre ucenicii Lui?” El a negat și a spus: “Nu sunt”.
Wana Simona Petelo azalaki nanu koyetola moto, batunaki ye: — Yo mpe ozali te moko kati na bayekoli na ye? Petelo awanganaki yango na koloba: — Te, nazali moyekoli na ye te.
26 Unul din slujitorii marelui preot, rudă cu cel căruia Petru îi tăiase urechea, a zis: “Nu te-am văzut în grădină cu el?”
Kasi moko kati na basali ya mokonzi ya Banganga-Nzambe, ndeko mobali ya moto oyo Petelo akataki litoyi, alobaki: — Boni, ngai namonaki yo te elongo na ye kati na elanga?
27 Petru a negat din nou, și îndată a cântat cocoșul.
Kasi Petelo awanganaki yango lisusu; mpe mbala moko, soso elelaki.
28 Și au dus pe Isus de la Caiafa în pretoriu. Era devreme, și ei înșiși nu au intrat în pretoriu, ca să nu se spurce, ci să mănânce Paștele.
Bongo na tongo makasi, longwa na ndako ya Kayifa, bamemaki Yesu kati na ndako ya moyangeli oyo azalaki moto ya Rome. Kasi bango moko bato oyo bamemaki Yesu bakotaki te kati na ndako ya moyangeli, mpo ete bamikomisa mbindo te mpe mpo ete bazwa nzela ya kolia bilei ya Pasika.
29 Pilat a ieșit deci la ei și i-a întrebat: “Ce acuzație aduceți împotriva omului acesta?”
Yango wana moyangeli Pilato abimaki na libanda mpe atunaki bango: — Bofundi moto oyo mpo na likambo nini?
30 Ei i-au răspuns: “Dacă n-ar fi fost omul acesta un răufăcător, nu ți l-am fi dat ție.”
Bazongiselaki ye: — Soki moto oyo asalaki mabe te, tolingaki mpe koya te kotika ye na maboko na yo.
31 Atunci Pilat le-a zis: “Luați-l voi înșivă și judecați-l după legea voastră.” De aceea Iudeii I-au zis: “Nu ne este îngăduit să omorâm pe nimeni”,
Pilato alobaki na bango: — Bokamata ye mpe bosambisa ye bino moko kolanda mibeko na bino. Bayuda bazongiselaki ye: — Biso tozali na ndingisa te ya kokatela moto etumbu ya kufa.
32 pentru ca să se împlinească cuvântul lui Isus, pe care-l spusese și care însemna prin ce fel de moarte avea să moară.
Ezali ndenge wana nde ekokisamaki maloba oyo Yesu alobaki mpo na kolakisa lolenge ya kufa oyo asengelaki kokufa.
33 Pilat a intrat din nou în pretoriu, a chemat pe Isus și I-a zis: “Tu ești regele iudeilor?”
Pilato azongaki kati na ndako ya moyangeli, abengaki Yesu mpe atunaki Ye: — Boni, ozali mokonzi ya Bayuda?
34 Isus i-a răspuns: “Spui lucrul acesta de unul singur, sau ți-au spus alții despre Mine?”
Yesu azongisaki: — Boni, ezali na ndenge na yo moko nde olobi yango to bato mosusu nde bayebisi yo na tina na Ngai?
35 Pilat a răspuns: “Eu nu sunt iudeu, nu-i așa? Neamul tău și preoții cei mai de seamă te-au predat mie. Ce ai făcut?”
Pilato atunaki Yesu: — Boni, okanisi ete ngai nazali Moyuda? Ezali bato ya ekolo na yo moko mpe bakonzi ya Banganga-Nzambe nde bayei kotika yo na maboko na ngai. Osali nini?
36 Isus a răspuns: “Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Dacă Împărăția mea ar fi din lumea aceasta, atunci slujitorii mei s-ar lupta, ca să nu fiu predat iudeilor. Dar acum Împărăția mea nu este de aici.”
Yesu azongisaki: — Bokonzi na Ngai ezali ya mokili oyo te; soki ezalaki ya mokili oyo, basali na Ngai balingaki kobunda mpo ete nakweya te na maboko ya Bayuda. Solo, bokonzi na Ngai ezali ya mokili oyo te.
37 Și Pilat I-a zis: “Deci ești tu rege?” Isus a răspuns: “Tu spui că sunt rege. De aceea M-am născut și de aceea am venit în lume: ca să mărturisesc adevărul. Oricine este din adevăr ascultă glasul meu”.
Pilato atunaki: — Elingi koloba nini, ozali nde mokonzi? Yesu azongisaki: — Yo nde olobi yango ete nazali mokonzi. Nabotamaki mpe nayaki kati na mokili mpo na kopesa litatoli na tina na solo. Moto oyo azali kati na solo ayokaka mongongo na Ngai.
38 Pilat I-a zis: “Ce este adevărul?” După ce a spus aceasta, a ieșit din nou la iudei și le-a zis: “Nu găsesc nici un temei pentru o acuzație împotriva lui.
Pilato atunaki Ye: — Solo ezali nini? Sima na koloba maloba wana, Pilato abimaki lisusu na libanda epai wapi Bayuda bazalaki mpe alobaki na bango: — Nazwi ye na likambo moko te ya mabe mpo ete nakatela ye etumbu ya kufa.
39 Dar voi aveți obiceiul ca eu să vă eliberez pe cineva la Paște. Prin urmare, vreți să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”
Kasi lokola ezali momesano epai na bino ete nabimisa na boloko mokangami moko, na tango ya feti ya Pasika, bozwa sik’oyo mokano. Bolingi ete natika mokonzi ya Bayuda mpo ete akoma nsomi?
40 Atunci toți au strigat iarăși: “Nu pe acesta, ci pe Baraba!” Or, Baraba era un tâlhar.
Bango nyonso bazongisaki na koganga: — Te! Ye te! Bimisa nde Barabasi! Nzokande, Barabasi azalaki moyibi mpe mobomi bato.
