Ioan 11
1 Un om bolnav, Lazăr, din Betania, din satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.
Omuntu omo itawa lyakwe ali yo Lazalo ali bhinu. Afumiye hu Bethania, eshijiji sha Mariamu na odaada wakwe oMasa.
2 Maria, care unsese pe Domnul cu mir și Îi ștergea picioarele cu părul ei, era aceea al cărei frate, Lazăr, era bolnav.
Ali yo Mariamu yayola wapeshe Ogosi Amarhamu na hufute amagaga gakwe hwii sisi lyakwe, ola oholo wakwe oLazalo wali bhinu.
3 De aceea surorile au trimis la el, spunând: “Doamne, iată că cel pentru care ai mare afecțiune este bolnav.”
Ailombo ebha bhatumile oujumbe hwa Yesu na yanje, “Gosi, enya ola wogene abhawa.”
4 Dar Isus, auzind, a zis: “Boala aceasta nu este pentru moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
O Yesu na honvwa ajile, “Empongo ene se yafwe, ila, baada yeshoye umwamihwe wa Ngolobhe aje Omwana wa Ngolobhe apate amwamihwe ashilile hwenyo empongo.”
5 Isus iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr.
O Yesu agene oMasa no dada wakwe no Lazalo.
6 De aceea, când a auzit că acesta era bolnav, a stat două zile în locul unde se afla.
Lwa honvwezye aje oLozalo bhinu, oYesu akheye insiku izbhele ashizanye pala pahali.
7 După aceea, a zis ucenicilor: “Să mergem din nou în Iudeea.”
Eshi baada yelyo abhabhozya abhanafunzi bhakwe, “Saali huu Yahudi nantele.”
8 Ucenicii L-au întrebat: “Rabi, iudeii tocmai voiau să Te ucidă cu pietre. Te duci din nou acolo?”
Abhanafunzi bhabhozya, “Mwalimu, Ayahudi bhali bhalenga ahupole na mawe, na aweohonza awele hwohwo nantele?”
9 Isus a răspuns: “Nu sunt oare douăsprezece ore de lumină? Dacă un om umblă ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina acestei lumi.
O Yesu ayanga, “Esala zya pasanya sezili kumi ne zibhele? Omuntu ajenda pasanya sawezizye abomele, afuatanaje alola hulukhozyo lwa pasanya.
10 Dar dacă un om umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.”
Ata sheshi nkashe anzajende no siku, anzabomele afuatanaje olukhozyo nalumo muhati yakwe.”
11 El a spus aceste lucruri și, după aceea, le-a zis: “Prietenul nostru Lazăr a adormit, dar eu mă duc ca să-l trezesc din somn.”
O Yesu ayanga enongwa ezi, baada ye nongwa ezi, abhabhozya, “Owamwetu oLazalo agonile, ila embala aje empate ahubhosye afume mutulo.”
12 Și ucenicii au zis: “Doamne, dacă a adormit, își va reveni.”
Abhanafunzi bhabhozya, “Gosi, nkashe agonile, anzabhoshe.
13 Isus vorbise despre moartea Sa, dar ei credeau că vorbea despre odihna în somn.
Ensiku izyo oYesu ali ayanga ahusu enfwa ya Lazalo, ila abhene bhamenye aje ayanga ahusu agone otulo.
14 Atunci Isus le-a spus clar și răspicat: “Lazăr a murit.
O Yesu nkayanga na bhene pazelu pazelu, “O Lazalo afwiye.
15 Mă bucur, pentru voi, că nu am fost acolo, ca să credeți. Totuși, să mergem la el”.
Lusongwo lwendiinalwo hulimwe aje senahali hula aje mubhe no lweteshelo. Saali hwa mwene.”
16 Toma, zis Didim, a zis tovarășilor săi ucenici: “Să mergem și noi, ca să murim împreună cu El”.
O Tomaso wa hetwaga Pacha, abhozya abhanafunzi amwabho, “Nate saalitifwe pamo no Yesu.”
17 Când a venit Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt.
O Yesu lwa henzaga amweje oLazalo akheye mwilende insiku zine.
18 Betania era aproape de Ierusalim, la o distanță de vreo cincisprezece stadii.
Yope e Bethania yaali pepe ne Yelusalemu nanshi ekilometa arubaini ne zisanu eshi.
19 Mulți dintre iudei se alăturaseră femeilor din jurul Martei și al Mariei, ca să le consoleze cu privire la fratele lor.
Abhinji kati ya Yahudi bhahenzele hwa Masa no Mariamu abhazinde alengane no holo wabho.
20 Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-l întâmpine, dar Maria a rămas în casă.
O Masa ahonvwa aje oYesu ahwenza, abhalile akhomane nawo, ila oMariamu ahendeleye akhale pakhaya.
21 Atunci Marta i-a zis lui Isus: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
O Masa abhozya oYesu, “Gosi, nkashe ogabhiye epa, okolo wane handa safwiye.
22 Chiar și acum știu că tot ce ceri de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da”.
Ata sheshehwelewa aje lyalyonti lyobhalabhe afume hwa Ngolobhe, anzahupele.”
23 Isus i-a zis: “Fratele tău va învia.”
O Yesu abhozya, okolo waho anzavyoshe nantele.”
24 Marta i-a zis: “Știu că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
O Masa abhozya, emenye aje anzavyonshe huu vyoho wi siku lya mwisho.”
25 Isus i-a zis: “Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine va trăi, chiar dacă va muri.
O Yesu abhozya, “Ane endi luvionsyono womi; omwane waneteshela, ata nkashe aifwa, hata sheshi aibha ahwizya;
no mwene wahwizya na netehsele ane saga ifwa. Uhweteshela eli?” (aiōn g165)
27 Ea i-a zis: “Da, Doamne. Am ajuns să cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel care vine în lume.”
Wabhozya aje, “'Sawa, Gosi ehweteshela aje awe oli Kilisiti, Mwana wa Ngolobhe, omwene wa hwenza munsi.”
28 După ce a zis acestea, s-a dus și a chemat pe ascuns pe Maria, sora ei, zicând: “Învățătorul este aici și te cheamă.”
Nahamala ayanje eli, abhalile ahukwizye odada wakwe oMariamu hufaraga. Ajile, “Omwalimu ali epa nantele ahukwizya.”
29 Când a auzit aceasta, s-a sculat repede și s-a dus la el.
O Mariamu na hovwezye ega, abhoshele nanali na bhale hwa Yesu.
30 Isus nu intrase încă în sat, ci era în locul unde L-a întâlnit Marta.
Wope oYesu ali sayenzele aliseele muhati ye shijiji, aliseele lwa khomanaga no Masa.
31 Iudeii care erau cu ea în casă și o consolau, când au văzut-o pe Maria că s-a sculat repede și a ieșit, au urmărit-o și au zis: “Se duce la mormânt ca să plângă acolo.”
Ayahudi bhabhali no Maliamu munyumba na bhala bhabhli wahuzinda, bhabhoshele nanali na afume honze, bhalondoleye; bhamenye aje abhala hwi kaburi aje alile ohwo.
32 Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, a căzut la picioarele Lui și I-a zis: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.”
O Mariamu, ahafiha pala oYesu palolaga na agwiye pansi pamagaga gakwe na hobhozye, “Gosi, nkashe ogahali epa, oholo wane hande sagaafwiye.”
33 Isus, văzând-o pe ea plângând și pe iudeii care plângeau împreună cu ea, a gemut în duh și s-a tulburat
O Yesu nalola alila, na Ayahudi bhahenzele pamo nawo bhali bhalila huu moyo gabho na sebhelele;
34 și a zis: “Unde L-ați pus?” I-au spus: “Doamne, vino și vezi”.
ajile, “Mugonizye hwii? Bhabhozye, Gosi, enza oyenye.”
35 Isus a plâns.
O Yesu alilile.
36 Iudeii ziceau deci: “Vedeți câtă dragoste avea pentru el!”
Ayahudi nkabhayanga, “Oyenye sha gene oLazalo!”
37 Unii dintre ei spuneau: “Nu putea oare acest om, care a deschis ochii orbului, să împiedice și pe acesta să moară?”
Bhamo muhati yabho bhajile, “Sio yayono, omuntu wabhombile amaso gola wali mpofu, sagabhombile ono muntu aje agaje afwe?”
38 Isus a venit la mormânt, gemând iarăși în sine. Era o peșteră, și o piatră era așezată împotriva ei.
O Yesu alilaga humwoyo gwakwe nantele, abhalile hwi lende. Hwali ligwenya, niiwe libhehwele pamwanya lyakwe.
39 Isus a zis: “Scoateți piatra”. Marta, sora celui mort, I-a zis: “Doamne, la ora aceasta este o putoare, căci este mort de patru zile.”
O Yesu ajile, “Lyefwi iwe.” O Masa, oilombo wakwe oLazalo, omwene wafwiye, abhozya oYesu, “Gosi, hu muda ogu, obele gubhabhe gu bholile, alenganaje ali fwee ensiku zine.”
40 Isus i-a zis: “Nu ți-am spus Eu că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
O Yesu abhozya, “Ane senabhozezye aje, nkashe ohweteshela, obhaulole oumwamu wa Ngolobhe?”
41 Și au îndepărtat piatra din locul unde zăcea mortul. Isus și-a ridicat ochii și a zis: “Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat.
Nnkabhalyefwa iwe. O Yesu abhosya amaso gakwe amwanya naje, “Daada, ehusombezya afuatanaje onomvwa.
42 Știu că întotdeauna mă asculți, dar, din cauza mulțimii care stătea în jur, am spus aceasta, ca să creadă că tu m-ai trimis.”
Namenye aje ononvwa omuda gwonti, ila alengane no lubhongano lwalwe meleye anzongole aje enjanjile ega, aje bhapate ahweteshele aje awe ontumile.”
43 După ce a spus aceasta, a strigat cu glas tare: “Lazăr, ieși afară!”
Naayanga ega, alilile hwizu igosi, “Lazalo, fuma honze!”
44 Cel mort a ieșit, legat de mâini și de picioare, și avea fața înfășurată cu o pânză. Isus le-a zis: “Eliberați-l și lăsați-l să plece”.
Ofwe afumile honze apinyilwe amakhono na magaga husanda zyakhatile, na amaso gakwe apinyilwe ne shitambala.” O Yesu abhabhozya, “Mwigulili muleshele abhalaje.”
45 De aceea mulți dintre iudeii care au venit la Maria și au văzut ce făcea Isus au crezut în El.
Oyahudi abhinji bhabhahenzele hwa Mariamu nalole oYesu habhombaga, bhamweteshela;
46 Dar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.
bhamo bhabhalile hwa Mafarisayo na bhabhozye enongwa zyazibhombile oYesu.
47 Preoții cei mai de seamă și fariseii au adunat deci un consiliu și au zis: “Ce facem? Căci omul acesta face multe semne.
Agosi bha dimi na Mafarisayo bhabhongene pandwemo mwi baraza na yaanje, “Tibhabhombe yenu? Omuntu ono abhoembombo enyinji.
48 Dacă îl lăsăm așa, toată lumea va crede în el, iar romanii vor veni și ne vor lua atât locul nostru, cât și națiunea noastră.”
Nkashe tibhahuleshe eshi mwene, bhonti bhanza humweteshe; Alumi bhayenza na hweje vyonti evyetu ni taifa lyetu.”
49 Dar unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: “Voi nu știți nimic,
Hata omuntu omuntu muhati yabho, oKayafa, waali dimi Ogosi omwaha ogwo, abhabhozya, “Semumenye hahonti.
50 și nici nu vă gândiți că ne este de folos ca un singur om să moară pentru popor și să nu piară tot neamul.”
Sahusebhelela aje ehwanziwa aje omuntu omo afwe esababu ya bhanje ashile itaifa lyonti na litega.”
51 Or, el nu a spus acest lucru de la sine, ci, fiind mare preot în acel an, a profețit că Isus va muri pentru națiune,
Eege sohagayanjile afuatanaje no mwene, mhati yakwe, ali dimi ogosi omwaha gula, ayanjile aje oYesu aifwa sababu ya bha munsi;
52 și nu numai pentru națiune, ci și pentru a-i aduna la un loc pe copiii lui Dumnezeu care sunt împrăștiați.
na se huje hwabha munsi bhene ila oYesu apate abhabhonganye abhana bha Ngolobhe bhabha nyanpene hutali hutali.
53 Astfel, din ziua aceea s-au sfătuit ca să îl omoare.
Eshi ahwandile isiku elyo na hwendelela bhapanjile ahugoje oYesu.
54 De aceea, Isus nu a mai umblat în mod deschis printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustiu, într-o cetate numită Efraim. Acolo a rămas cu discipolii Săi.
O Yesu sagajendile apazelu pazelu hwa Yahudi, ila asogeye epa na bhale ensi yelipeepe ni poli hunsi yehwetwa Efraimu. Epo akheye nabhanafunzi.
55 Și se apropia Paștele iudeilor. Mulți se urcau din țară la Ierusalim înainte de Paște, ca să se purifice.
Epasaka ya Yahudi yali pepe, na bhinji bhazubhile abhale hu Yelusalemu honze yensi sheli sele ePasaka nkabhahwiyozye bhebho.
56 Apoi căutau pe Isus și vorbeau între ei, în timp ce stăteau în templu: “Ce credeți voi — că nu vine deloc la sărbătoare?”
Bhali bha humwanza oYesu, na ayanje kila muntu na bhali bhemeleye mshibhanza, “Musebha yenu? Aje saga ayenza mushi kulukulu?”
57 Preoții cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă cineva știa unde se află, să anunțe, ca să îl prindă.
Owakati ou ogosi wa dimi na Mafarisayo bhali bhafumizye endajizyo aje nkashe omo aimanya oYesu hwali, ahwanziwa afumye etaarifa aje nkabhapate ahukhate.
