Ioan 11
1 Un om bolnav, Lazăr, din Betania, din satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.
Now there was a certain man sick, named Lazarus, of Bethania, of the town of Mary and Martha her sister.
2 Maria, care unsese pe Domnul cu mir și Îi ștergea picioarele cu părul ei, era aceea al cărei frate, Lazăr, era bolnav.
(And Mary was she that anointed the Lord with ointment, and wiped his feet with her hair: whose brother Lazarus was sick.)
3 De aceea surorile au trimis la el, spunând: “Doamne, iată că cel pentru care ai mare afecțiune este bolnav.”
His sisters therefore sent to him, saying: Lord, behold, he whom thou lovest is sick.
4 Dar Isus, auzind, a zis: “Boala aceasta nu este pentru moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
And Jesus hearing it, said to them: This sickness is not unto death, but for the glory of God: that the Son of God may be glorified by it.
5 Isus iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr.
Now Jesus loved Martha, and her sister Mary, and Lazarus.
6 De aceea, când a auzit că acesta era bolnav, a stat două zile în locul unde se afla.
When he had heard therefore that he was sick, he still remained in the same place two days.
7 După aceea, a zis ucenicilor: “Să mergem din nou în Iudeea.”
Then after that, he said to his disciples: Let us go into Judea again.
8 Ucenicii L-au întrebat: “Rabi, iudeii tocmai voiau să Te ucidă cu pietre. Te duci din nou acolo?”
The disciples say to him: Rabbi, the Jews but now sought to stone thee: and goest thou thither again?
9 Isus a răspuns: “Nu sunt oare douăsprezece ore de lumină? Dacă un om umblă ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina acestei lumi.
Jesus answered: Are there not twelve hours of the day? If a man walk in the day, he stumbleth not, because he seeth the light of this world:
10 Dar dacă un om umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.”
But if he walk in the night, he stumbleth, because the light is not in him.
11 El a spus aceste lucruri și, după aceea, le-a zis: “Prietenul nostru Lazăr a adormit, dar eu mă duc ca să-l trezesc din somn.”
These things he said; and after that he said to them: Lazarus our friend sleepeth; but I go that I may awake him out of sleep.
12 Și ucenicii au zis: “Doamne, dacă a adormit, își va reveni.”
His disciples therefore said: Lord, if he sleep, he shall do well.
13 Isus vorbise despre moartea Sa, dar ei credeau că vorbea despre odihna în somn.
But Jesus spoke of his death; and they thought that he spoke of the repose of sleep.
14 Atunci Isus le-a spus clar și răspicat: “Lazăr a murit.
Then therefore Jesus said to them plainly: Lazarus is dead.
15 Mă bucur, pentru voi, că nu am fost acolo, ca să credeți. Totuși, să mergem la el”.
And I am glad, for your sakes, that I was not there, that you may believe: but let us go to him.
16 Toma, zis Didim, a zis tovarășilor săi ucenici: “Să mergem și noi, ca să murim împreună cu El”.
Thomas therefore, who is called Didymus, said to his fellow disciples: Let us also go, that we may die with him.
17 Când a venit Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt.
Jesus therefore came, and found that he had been four days already in the grave.
18 Betania era aproape de Ierusalim, la o distanță de vreo cincisprezece stadii.
(Now Bethania was near Jerusalem, about fifteen furlongs off.)
19 Mulți dintre iudei se alăturaseră femeilor din jurul Martei și al Mariei, ca să le consoleze cu privire la fratele lor.
And many of the Jews were come to Martha and Mary, to comfort them concerning their brother.
20 Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-l întâmpine, dar Maria a rămas în casă.
Martha therefore, as soon as she heard that Jesus had come, went to meet him: but Mary sat at home.
21 Atunci Marta i-a zis lui Isus: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
Martha therefore said to Jesus: Lord, if thou hadst been here, my brother had not died.
22 Chiar și acum știu că tot ce ceri de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da”.
But now also I know that whatsoever thou wilt ask of God, God will give it thee.
23 Isus i-a zis: “Fratele tău va învia.”
Jesus saith to her: Thy brother shall rise again.
24 Marta i-a zis: “Știu că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
Martha saith to him: I know that he shall rise again, in the resurrection at the last day.
25 Isus i-a zis: “Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine va trăi, chiar dacă va muri.
Jesus said to her: I am the resurrection and the life: he that believeth in me, although he be dead, shall live:
And every one that liveth, and believeth in me, shall not die for ever. Believest thou this? (aiōn g165)
27 Ea i-a zis: “Da, Doamne. Am ajuns să cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel care vine în lume.”
She saith to him: Yea, Lord, I have believed that thou art Christ the Son of the living God, who art come into this world.
28 După ce a zis acestea, s-a dus și a chemat pe ascuns pe Maria, sora ei, zicând: “Învățătorul este aici și te cheamă.”
And when she had said these things, she went, and called her sister Mary secretly, saying: The master is come, and calleth for thee.
29 Când a auzit aceasta, s-a sculat repede și s-a dus la el.
She, as soon as she heard this, riseth quickly, and cometh to him.
30 Isus nu intrase încă în sat, ci era în locul unde L-a întâlnit Marta.
For Jesus was not yet come into the town: but he was still in that place where Martha had met him.
31 Iudeii care erau cu ea în casă și o consolau, când au văzut-o pe Maria că s-a sculat repede și a ieșit, au urmărit-o și au zis: “Se duce la mormânt ca să plângă acolo.”
The Jews therefore, who were with her in the house, and comforted her, when they saw Mary that she rose up speedily and went out, followed her, saying: She goeth to the grave to weep there.
32 Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, a căzut la picioarele Lui și I-a zis: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.”
When Mary therefore was come where Jesus was, seeing him, she fell down at his feet, and saith to him: Lord, if thou hadst been here, my brother had not died.
33 Isus, văzând-o pe ea plângând și pe iudeii care plângeau împreună cu ea, a gemut în duh și s-a tulburat
Jesus, therefore, when he saw her weeping, and the Jews that were come with her, weeping, groaned in the spirit, and troubled himself,
34 și a zis: “Unde L-ați pus?” I-au spus: “Doamne, vino și vezi”.
And said: Where have you laid him? They say to him: Lord, come and see.
35 Isus a plâns.
And Jesus wept.
36 Iudeii ziceau deci: “Vedeți câtă dragoste avea pentru el!”
The Jews therefore said: Behold how he loved him.
37 Unii dintre ei spuneau: “Nu putea oare acest om, care a deschis ochii orbului, să împiedice și pe acesta să moară?”
But some of them said: Could not he that opened the eyes of the man born blind, have caused that this man should not die?
38 Isus a venit la mormânt, gemând iarăși în sine. Era o peșteră, și o piatră era așezată împotriva ei.
Jesus therefore again groaning in himself, cometh to the sepulchre. Now it was a cave; and a stone was laid over it.
39 Isus a zis: “Scoateți piatra”. Marta, sora celui mort, I-a zis: “Doamne, la ora aceasta este o putoare, căci este mort de patru zile.”
Jesus saith: Take away the stone. Martha, the sister of him that was dead, saith to him: Lord, by this time he stinketh, for he is now of four days.
40 Isus i-a zis: “Nu ți-am spus Eu că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
Jesus saith to her: Did not I say to thee, that if thou believe, thou shalt see the glory of God?
41 Și au îndepărtat piatra din locul unde zăcea mortul. Isus și-a ridicat ochii și a zis: “Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat.
They took therefore the stone away. And Jesus lifting up his eyes said: Father, I give thee thanks that thou hast heard me.
42 Știu că întotdeauna mă asculți, dar, din cauza mulțimii care stătea în jur, am spus aceasta, ca să creadă că tu m-ai trimis.”
And I knew that thou hearest me always; but because of the people who stand about have I said it, that they may believe that thou hast sent me.
43 După ce a spus aceasta, a strigat cu glas tare: “Lazăr, ieși afară!”
When he had said these things, he cried with a loud voice: Lazarus, come forth.
44 Cel mort a ieșit, legat de mâini și de picioare, și avea fața înfășurată cu o pânză. Isus le-a zis: “Eliberați-l și lăsați-l să plece”.
And presently he that had been dead came forth, bound feet and hands with winding bands; and his face was bound about with a napkin. Jesus said to them: Loose him, and let him go.
45 De aceea mulți dintre iudeii care au venit la Maria și au văzut ce făcea Isus au crezut în El.
Many therefore of the Jews, who were come to Mary and Martha, and had seen the things that Jesus did, believed in him.
46 Dar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.
But some of them went to the Pharisees, and told them the things that Jesus had done.
47 Preoții cei mai de seamă și fariseii au adunat deci un consiliu și au zis: “Ce facem? Căci omul acesta face multe semne.
The chief priests therefore, and the Pharisees, gathered a council, and said: What do we, for this man doth many miracles?
48 Dacă îl lăsăm așa, toată lumea va crede în el, iar romanii vor veni și ne vor lua atât locul nostru, cât și națiunea noastră.”
If we let him alone so, all will believe in him; and the Romans will come, and take away our place and nation.
49 Dar unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: “Voi nu știți nimic,
But one of them, named Caiphas, being the high priest that year, said to them: You know nothing.
50 și nici nu vă gândiți că ne este de folos ca un singur om să moară pentru popor și să nu piară tot neamul.”
Neither do you consider that it is expedient for you that one man should die for the people, and that the whole nation perish not.
51 Or, el nu a spus acest lucru de la sine, ci, fiind mare preot în acel an, a profețit că Isus va muri pentru națiune,
And this he spoke not of himself: but being the high priest of that year, he prophesied that Jesus should die for the nation.
52 și nu numai pentru națiune, ci și pentru a-i aduna la un loc pe copiii lui Dumnezeu care sunt împrăștiați.
And not only for the nation, but to gather together in one the children of God, that were dispersed.
53 Astfel, din ziua aceea s-au sfătuit ca să îl omoare.
From that day therefore they devised to put him to death.
54 De aceea, Isus nu a mai umblat în mod deschis printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustiu, într-o cetate numită Efraim. Acolo a rămas cu discipolii Săi.
Wherefore Jesus walked no more openly among the Jews; but he went into a country near the desert, unto a city that is called Ephrem, and there he abode with his disciples.
55 Și se apropia Paștele iudeilor. Mulți se urcau din țară la Ierusalim înainte de Paște, ca să se purifice.
And the pasch of the Jews was at hand; and many from the country went up to Jerusalem, before the pasch to purify themselves.
56 Apoi căutau pe Isus și vorbeau între ei, în timp ce stăteau în templu: “Ce credeți voi — că nu vine deloc la sărbătoare?”
They sought therefore for Jesus; and they discoursed one with another, standing in the temple: What think you that he is not come to the festival day?
57 Preoții cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă cineva știa unde se află, să anunțe, ca să îl prindă.
And the chief priests and Pharisees had given a commandment, that if any man knew where he was, he should tell, that they might apprehend him.
