Ioan 11
1 Un om bolnav, Lazăr, din Betania, din satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.
ESTABA entonses malango un taotao, naanña si Lasaro, taotao Betania, un songsong iyon Maria yan si Marta cheluña.
2 Maria, care unsese pe Domnul cu mir și Îi ștergea picioarele cu părul ei, era aceea al cărei frate, Lazăr, era bolnav.
Si Maria uje y pumalae inggüente y Señot, ya jasaosao y adengña ni y gaponiluña, ya y cheluña, as Lasaro, estaba malango.
3 De aceea surorile au trimis la el, spunând: “Doamne, iată că cel pentru care ai mare afecțiune este bolnav.”
Manmanago y mañeluña famalaoan guiya güiya ilegñija: Señot, estagüe, ayo y unguaeya esta malango.
4 Dar Isus, auzind, a zis: “Boala aceasta nu este pentru moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
Ya jajungog si Jesus, ilegña: Este na chetnot ti güiya y para matae, lao para minalag gui as Yuus, para y Lajin Yuus umaonra pot güiya.
5 Isus iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr.
Ya jaguaeya si Jesus si Marta yan y cheluña yan si Lasaro.
6 De aceea, când a auzit că acesta era bolnav, a stat două zile în locul unde se afla.
Anae jajungog, na estaba malango, ayo na tiempo sumagagüe dos dias güije na lugat anae gaegue.
7 După aceea, a zis ucenicilor: “Să mergem din nou în Iudeea.”
Ya despues di este ilegña ni y disipuluña: Nije tafanmalag Judea talo.
8 Ucenicii L-au întrebat: “Rabi, iudeii tocmai voiau să Te ucidă cu pietre. Te duci din nou acolo?”
Ylegñija nu güiya y disipulo sija: Rabi, pago didide nae maquequechague jao ni Judio sija na unmafagas ni y acho: Ada untalo guato güije?
9 Isus a răspuns: “Nu sunt oare douăsprezece ore de lumină? Dacă un om umblă ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina acestei lumi.
Manope si Jesus: Taya y un jaane dose ora? y jumajanao gui jaane, ti siña matompo, sa manlilie y candet este na tano.
10 Dar dacă un om umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.”
Ya y jumajanao an puenge, matompo, sa taya candet guiya güiya.
11 El a spus aceste lucruri și, după aceea, le-a zis: “Prietenul nostru Lazăr a adormit, dar eu mă duc ca să-l trezesc din somn.”
Jasangan estesija, ya despues di este ilegña nu sija: Lasaro, amigonmame maego: ya bae janao para uyayajo gui maegoña.
12 Și ucenicii au zis: “Doamne, dacă a adormit, își va reveni.”
Entonses ilegñija nu güiya y disipulosija: Señot, yaguin maego, mauleg jumuyong.
13 Isus vorbise despre moartea Sa, dar ei credeau că vorbea despre odihna în somn.
Ya jasangan este si Jesus gui tinataeña: sija jajaso na umadingan na dumescansañaeñaejon gui maegoña.
14 Atunci Isus le-a spus clar și răspicat: “Lazăr a murit.
Ayo nae si Jesus ilegña claro nu sija: Lasaro, güiya matae.
15 Mă bucur, pentru voi, că nu am fost acolo, ca să credeți. Totuși, să mergem la el”.
Magof yo sa taegüe yo güije, pot causa y jamyo, para injenggue; nitafanmalag y ya güiya.
16 Toma, zis Didim, a zis tovarășilor săi ucenici: “Să mergem și noi, ca să murim împreună cu El”.
Si Tomas, ayo y naanña si Didimo, ilegña nu y otro disipulo sija: ufanmalagjit locue, nije tafanmatae yan güiya.
17 Când a venit Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt.
Mato si Jesus ya jasoda na estaba cuatro na jaane gui naftan.
18 Betania era aproape de Ierusalim, la o distanță de vreo cincisprezece stadii.
Y Betania jijot guiya Jerusalem, buente quince na estadio.
19 Mulți dintre iudei se alăturaseră femeilor din jurul Martei și al Mariei, ca să le consoleze cu privire la fratele lor.
Ya megae na Judio sija manmato gui as Marta ya si Maria para uconsuela pot y cheluñija.
20 Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-l întâmpine, dar Maria a rămas în casă.
Entonses si Marta, anae jajungog na si Jesus mamamaela, jajanao güe para urisibe: ya estaba si Maria matatachong gui guima.
21 Atunci Marta i-a zis lui Isus: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
Pot enao si Marta ilegña as Jesus: Señot yaguin mojon gaeguejao güine y chelujo ti umatae.
22 Chiar și acum știu că tot ce ceri de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da”.
Lao jutungo pago, todo y ungagao si Yuus, ninaejao as Yuus.
23 Isus i-a zis: “Fratele tău va învia.”
Ylegña si Jesus nu güiya: Ucajulo talo y chelumo.
24 Marta i-a zis: “Știu că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
Si Marta ilegña nu güiya: Guajo jutungo na ucajulo gui quinajulon manmatae gui uttimo na jaane.
25 Isus i-a zis: “Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine va trăi, chiar dacă va muri.
Ylegña nu güiya si Jesus: Guajo y quinajulon manmatae yan y linâlâ; ayo y jumonggue yo, achogja esta matae, ulâlâ talo;
Ya todo ayo y lâlâ ya jumonggue yo, ti umatae para todo y tiempo. Unjonggue este? (aiōn g165)
27 Ea i-a zis: “Da, Doamne. Am ajuns să cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel care vine în lume.”
Ylegña nu güiya: Si Señot, guinin jujonggue na jago ayo na Cristo, Lajin Yuus, güiya na para umamaela gui tano.
28 După ce a zis acestea, s-a dus și a chemat pe ascuns pe Maria, sora ei, zicând: “Învățătorul este aici și te cheamă.”
Anae munjayan jasangan este, mapos ya jaagang gui secreto si Maria cheluña, ilegña: Si Maestro estagüe ya inagagangejao.
29 Când a auzit aceasta, s-a sculat repede și s-a dus la el.
Anae jajungog, cajulo gusisija ya jumanao asta guiya güiya.
30 Isus nu intrase încă în sat, ci era în locul unde L-a întâlnit Marta.
(Ya asta pago ti mafato si Jesus gui sengsong, lao gaegue güije na lugat anae si Marta jagas sineda güe.)
31 Iudeii care erau cu ea în casă și o consolau, când au văzut-o pe Maria că s-a sculat repede și a ieșit, au urmărit-o și au zis: “Se duce la mormânt ca să plângă acolo.”
Entonces y Judiosija na manestaba gui guima yan güiya, y maconsuela güe, anae jalie si Maria cajulo gusisija ya mapos, madalalag güe, pineloñija na ufalag y naftan para utanges güije.
32 Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, a căzut la picioarele Lui și I-a zis: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.”
Ya si Maria anae mato gui lugat anae estaba si Jesus ya jalie, japodong gui adengña, ya ilegña: Señot yaguin gaeguejao güine ti umatae y chelujo.
33 Isus, văzând-o pe ea plângând și pe iudeii care plângeau împreună cu ea, a gemut în duh și s-a tulburat
Anae si Jesus jalie na tumatanges, yan y Judio sija ni manamamamaela yan güiya manatanges, umugong gui espiritu, ya inestotba,
34 și a zis: “Unde L-ați pus?” I-au spus: “Doamne, vino și vezi”.
Ya ilegña: Mano nae unpolo güe? Ilegñija nu güiya: Señot, maela ya unlie.
35 Isus a plâns.
Si Jesus tumanges.
36 Iudeii ziceau deci: “Vedeți câtă dragoste avea pentru el!”
Ylegñija entonses y Judio sija: Estagüe, taegüenao jaguflie güe!
37 Unii dintre ei spuneau: “Nu putea oare acest om, care a deschis ochii orbului, să împiedice și pe acesta să moară?”
Lao palo guiya sija ilegñija: Ti siña este na ubaba y atadog y bachet, fatinas ni este ti umatae?
38 Isus a venit la mormânt, gemând iarăși în sine. Era o peșteră, și o piatră era așezată împotriva ei.
Ya si Jesus jaumugong talo guiya güiya, ya mato gui naftan. Güiya un liyang ya mapoluye un acho gui sanjiloña.
39 Isus a zis: “Scoateți piatra”. Marta, sora celui mort, I-a zis: “Doamne, la ora aceasta este o putoare, căci este mort de patru zile.”
Ylegña si Jesus: Najanao y acho. Si Marta, chelun y matae, ilegña nu güiya: Señot, mutong esta, sa finatae cuatro na jaane.
40 Isus i-a zis: “Nu ți-am spus Eu că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
Si Jesus ilegña nu güiya: Ti guinin jusangane jao na guin manjonggue jao, unlie y minalag Yuus.
41 Și au îndepărtat piatra din locul unde zăcea mortul. Isus și-a ridicat ochii și a zis: “Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat.
Ayo nae sija janajanao y acho, Ya si Jesus tumalag julo ya ilegña: Tata, grasias junaejao sa guinin unjungog yo.
42 Știu că întotdeauna mă asculți, dar, din cauza mulțimii care stătea în jur, am spus aceasta, ca să creadă că tu m-ai trimis.”
Ya guajo jutungo na siempre unjungungog yo; lao pot y linajyan taotao ni gaegue gui oriyajo, jusangan este, para ujajonggue na jagoyo tumago.
43 După ce a spus aceasta, a strigat cu glas tare: “Lazăr, ieși afară!”
Anae munjayan jasangan este, umaagang ni dangculo na inagang: Lasaro maela juyong.
44 Cel mort a ieșit, legat de mâini și de picioare, și avea fața înfășurată cu o pânză. Isus le-a zis: “Eliberați-l și lăsați-l să plece”.
Entonses ayo y guine matae, jumuyong, magogode dos canaeña yan y adeng nu y bendas; ya y mataña mafalulutan nu y sudario. Ylegña nu sija si Jesus: Pula ya inpilo ya ujanao.
45 De aceea mulți dintre iudeii care au venit la Maria și au văzut ce făcea Isus au crezut în El.
Pot este megae na Judio sija na manmato gui as Maria ya jalie y finatinas Jesus, majonggue güe.
46 Dar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.
Lao guajo guiya sija na manmapos para Fariseo sija, ya jasangane sija y finatinas Jesus.
47 Preoții cei mai de seamă și fariseii au adunat deci un consiliu și au zis: “Ce facem? Căci omul acesta face multe semne.
Ayo nae y manmagas y mamale yan y Fariseo sija, mandaña ya janaetnon y sinedrio ya ilegñija: Jafa tafatinas? Sa este na taotao mamatitinas megae na señat sija?
48 Dacă îl lăsăm așa, toată lumea va crede în el, iar romanii vor veni și ne vor lua atât locul nostru, cât și națiunea noastră.”
Yaguin tapolo taegüenao, todo y taotao manmanjonggue guiya güiya: ya ufanmamaela y Romano sija ya u janajanao y sagata yan y tanota.
49 Dar unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: “Voi nu știți nimic,
Lao si Caefas uno guiya sija, güiya magas na pale güije na sacan, mansinangane: Jamyo ti intingo jafa!
50 și nici nu vă gândiți că ne este de folos ca un singur om să moară pentru popor și să nu piară tot neamul.”
Ni injaso na mauleg para jita sa un taotao matae pot y taotao sija, para munga na todo y nasion ufanmalingo.
51 Or, el nu a spus acest lucru de la sine, ci, fiind mare preot în acel an, a profețit că Isus va muri pentru națiune,
Lao este ti jasangan guine güiyaja; lao güiya y magas na pale güije na sacan ya japrofetisa na si Jesus umatae pot y nasion.
52 și nu numai pentru națiune, ci și pentru a-i aduna la un loc pe copiii lui Dumnezeu care sunt împrăștiați.
Ya ti pot ayoja na nasion; lao locue para ufandaña gui unoja y famaguon Yuus ni y jagas manmachalapon.
53 Astfel, din ziua aceea s-au sfătuit ca să îl omoare.
Ya desde ayo na jaane manafaesen entre para sija umapuno.
54 De aceea, Isus nu a mai umblat în mod deschis printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustiu, într-o cetate numită Efraim. Acolo a rămas cu discipolii Săi.
Ya si Jesus ti jumajanao gui publico gui entalo Judio sija; lao mapos güije para y tano na jijot gui jalomtano, guiya un siuda na mafananaan Efraim; ya sumaga güe güije yan y disipuluña.
55 Și se apropia Paștele iudeilor. Mulți se urcau din țară la Ierusalim înainte de Paște, ca să se purifice.
Ya y pascuan Judio sija estaba jijot; ya megae gui tano mangajulo guiya Jerusalem antes di pascua para ujanagasgas sija.
56 Apoi căutau pe Isus și vorbeau între ei, în timp ce stăteau în templu: “Ce credeți voi — că nu vine deloc la sărbătoare?”
Ya manmanaligao as Jesus, ya manadingan entre sija gui templo, ya ilegñija: Jafa jinasonmiyo, nu güiya, ti umamaela gui guipot.
57 Preoții cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă cineva știa unde se află, să anunțe, ca să îl prindă.
Ya y prinsipin y mamale sija yan y Fariseo manmanae tinago na yaguin jaye tumungo mano nae gaegue, umasangan para inquene güe.
