< Ioan 10 >
1 “Adevărat vă spun că cel ce nu intră pe ușă în staulul oilor, ci se urcă pe altă cale, este un hoț și un tâlhar.
Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe: Ri man kok taj pa ri uchiꞌ ja rech ri korral kech ri chij, xane xa kaqꞌan bꞌik rech kutzukuj rokibꞌal, jun elaqꞌom riꞌ.
2 Dar cel care intră pe ușă este păstorul oilor.
Ri koꞌk bꞌik pa ri uchiꞌ ja are ajyuqꞌ kech ri chij.
3 Portarul îi deschide poarta, și oile ascultă de glasul lui. El își cheamă oile pe nume și le conduce afară.
Ri chajil rech ri korral kujaq ri korral, xuqujeꞌ ri chij kakita ri uchꞌabꞌal ri ajyuqꞌ. Chi kijujunal kuꞌsikꞌij che ri kibꞌiꞌ rech jeriꞌ keꞌresaj loq pa ri korral.
4 Ori de câte ori își scoate oile, el merge înaintea lor, și oile îl urmează, pentru că îi cunosc glasul.
Are keꞌsataj bꞌik ri e rech, kanabꞌej chikiwach, ri chij kꞌut kakitereneꞌj, rumal cher kakita ri uchꞌabꞌal.
5 Ele nu vor urma nicidecum pe un străin, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.”
Man kakitereneꞌj ta kꞌu jun we man ketaꞌm uwach, xane xa kaꞌnimaj choch, jeriꞌ rumal man kakita taj uchꞌabꞌal jun ri man ketaꞌm taj uwach.
6 Isus le-a spus această parabolă, dar ei nu au înțeles ce le spunea.
Ri Jesús xukoj we kꞌambꞌejabꞌal noꞌj riꞌ chikiwach ri winaq, man xkichꞌobꞌ ta kꞌut ri xraj xubꞌij.
7 Isus le-a zis din nou: “Adevărat, adevărat vă spun că Eu sunt ușa oilor.
Rumal riꞌ xutzalij ubꞌixik chike: Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe, In in uchiꞌ ja jawjeꞌ koꞌk wi ri chij.
8 Toți cei care au venit înaintea mea sunt hoți și tâlhari, dar oile nu i-au ascultat.
Eleqꞌomabꞌ ri xepe kan nabꞌe chinuwach in. Ri chij kꞌut man xkinimaj taj ri xbꞌix chike kumal.
9 Eu sunt ușa. Dacă intră cineva prin mine, va fi mântuit, va intra și va ieși și va găsi pășune.
In ri in uchiꞌ ja. Ri kok loq pa we uchiꞌ ja riꞌ, kakolotaj na, kasolotaj na, xuqujeꞌ kuriq na utz laj echaꞌ.
10 Hoțul vine numai ca să fure, să ucidă și să distrugă. Eu am venit ca ei să aibă viață și să o aibă din belșug.
Ri elaqꞌom petinaq chubꞌanik elaqꞌ, kamisanik xuqujeꞌ tukinik. Ri in kꞌut in petinaq rech kayaꞌtaj na ikꞌaslemal, jun alik kꞌaslemal.
11 “Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun își dă viața pentru oi.
In riꞌ ri sibꞌalaj utz ajyuqꞌ. Ri utz laj ajyuqꞌ kuya ri ukꞌaslemal pa kiwiꞌ ri chij.
12 Cel care este angajat și nu păstor, care nu este proprietarul oilor, vede lupul venind, lasă oile și fuge. Lupul smulge oile și le împrăștie.
Man are taj ajyuqꞌ ri xwi rayeꞌm tojbꞌal rech, man are taj ajchoqꞌe ri chij. Jeriꞌ rumal cher ri xwiꞌ rayeꞌm tojbꞌal rech, are karilo chi kaqebꞌ loq ri kayoꞌt, kanimaj bꞌik, kuꞌtzaq kan ri chij. Ri kayoꞌt kꞌut kuchapleꞌj ubꞌanik kꞌax chike ri chij rech ketukin bꞌik.
13 Salariatului fuge, pentru că este salariat și nu are grijă de oi.
Ri achi riꞌ kanimaj bꞌik rumal cher retaꞌm chi xwi rayeꞌm ri tojbꞌal rech, man are ta kꞌax ukꞌuꞌx chike ri chij.
14 Eu sunt păstorul cel bun. Eu îmi cunosc pe ale mele și sunt cunoscut de ale mele;
In riꞌ ri in utz laj ajyuqꞌ, wetaꞌm kiwach ri nuchij, aꞌreꞌ xuqujeꞌ ketaꞌm nuwach in.
15 așa cum Tatăl mă cunoaște pe mine și eu îl cunosc pe Tatăl. Eu îmi dau viața pentru oi.
Jacha ri Tataxel retaꞌm nuwach in, in xuqujeꞌ wetaꞌm uwach areꞌ xuqujeꞌ kinya ri nukꞌaslemal pa kiwiꞌ ri chij.
16 Am și alte oi care nu sunt din turma aceasta. Trebuie să le aduc și pe ele, și ele vor auzi glasul meu. Ele vor deveni o singură turmă cu un singur păstor.
E kꞌo chi na nikꞌaj e nuchij ri man e kꞌo ta pa we korral riꞌ, rajawaxik kꞌut keꞌnkꞌam na loq waral. Rech jeriꞌ kakita ri nuchꞌabꞌal rech xa jun wokaj chij, xuqujeꞌ xa jun ajyuqꞌ chike konojel.
17 De aceea mă iubește Tatăl, pentru că îmi dau viața, ca să o iau din nou.
Rumal kꞌu riꞌ kinuloqꞌaj ri Tataxel: Jeriꞌ rumal kinjach ri nukꞌaslemal, rech jeriꞌ kinkwinik kinkꞌam chi na junmul.
18 Nimeni nu mi-o ia, ci eu mi-o pun singur. Eu am puterea să o dau și am puterea să o iau din nou. Am primit această poruncă de la Tatăl Meu.”
Maj jun kakwinik kesan ri nukꞌaslemal, xane in pa wanimaꞌ kape wi chi kinyaꞌo. Kꞌo nukwinem chujachik ri nukꞌaslemal xuqujeꞌ chukꞌamik chi junmul. Are waꞌ ri taqanik ri xinkꞌamawaꞌj che ri nuTat.
19 De aceea s-a făcut iarăși dezbinare între iudei din cauza acestor cuvinte.
Are xkita ri winaq aꞌj Israel we tzij riꞌ, xkichapleꞌj ujachik kibꞌ.
20 Mulți dintre ei spuneau: “Are un demon și este nebun! De ce îl ascultați?”
E kꞌi chike ri winaq xkibꞌij: Xa kꞌo jun itzel uxlabꞌal che xuqujeꞌ sibꞌalaj kon. ¿Jas che kitatabꞌej koq?
21 Alții au spus: “Acestea nu sunt spusele unuia posedat de un demon. Nu este posibil ca un demon să deschidă ochii unui orb, nu-i așa?”
E kꞌo chi nikꞌaj xkibꞌij: We tzij riꞌ man rech taj jun winaq ri kꞌo itzel uxlabꞌal che. ¿La kꞌo ta kꞌu jun riꞌ ri kꞌo itzel uxlabꞌal che kujaq kibꞌoqꞌoch ri e moyabꞌ?
22 Era Sărbătoarea Dedicării la Ierusalim.
Pa taq ri qꞌij riꞌ tajin kikꞌowisax ri nimaqꞌij rech naꞌtabꞌal rech ri tzujuꞌnijik rech ri templo, pa taq ri qꞌalaj.
23 Era iarnă, și Isus se plimba prin Templu, în pridvorul lui Solomon.
Ri Jesús kawaꞌkat pa ri Templo, chuxukut ri raqan ja rech ri Salomón.
24 Iudeii s-au strâns în jurul lui și i-au zis: “Până când ne vei ține în suspans? Dacă tu ești Hristosul, spune-ne clar”.
Xepe kꞌu ri winaq aꞌj Israel, xkimulij kibꞌ chrij, xkita che: ¿Kꞌa jampaꞌ kattaniꞌk chubꞌanik kꞌax che ri qanimaꞌ? Chabꞌij chaqe wa qas at at Cristo.
25 Isus le-a răspuns: “V-am spus, și nu credeți. Lucrările pe care le fac în numele Tatălui meu, acestea mărturisesc despre mine.
Ri Jesús xubꞌij chike: Nubꞌim chik chiꞌwe, man kikoj ta kꞌut. Are kinqꞌalajisan ri jastaq ri kinbꞌan pa ubꞌiꞌ ri nuTat.
26 Dar voi nu credeți, pentru că nu sunteți dintre oile Mele, așa cum v-am spus.
Ix man kixkojon ta chwe, jeriꞌ rumal man ix kachiꞌl taj ri nuchij.
27 Oile Mele aud glasul Meu, și Eu le cunosc, și ele Mă urmează.
Ri e nuchij kakita ri nuchꞌabꞌal. In wetaꞌm kiwach xuqujeꞌ kinkitereneꞌj.
28 Eu le dau viața veșnică. Ele nu vor pieri niciodată și nimeni nu le va smulge din mâna mea. (aiōn , aiōnios )
In kinya kikꞌaslemal ri maj ukꞌisik, man kasach ta kꞌu kiwach, xuqujeꞌ maj jun kakwin chkesaxik pa nuqꞌabꞌ. (aiōn , aiōnios )
29 Tatăl Meu, care Mi le-a dat mie, este mai mare decât toți. Nimeni nu poate să le smulgă din mâna Tatălui meu.
Ri nuTat ri yoꞌwinaq chwe, are sibꞌalaj nim chikiwach konojel. Maj kꞌu jun keꞌsan pa ri uqꞌabꞌ ri Tataxel.
30 Eu și Tatăl suntem una.”
Ri in xuqujeꞌ ri Tataxel xa jun qaꞌnik.
31 De aceea iudeii au luat iarăși pietre ca să-L ucidă cu pietre.
Junmul chik xkisikꞌ abꞌaj ri winaq aꞌj Israel rech kakikoj che ri Jesús.
32 Isus le-a răspuns: “Eu v-am arătat multe fapte bune de la Tatăl Meu. Pentru care dintre aceste fapte Mă ucideți cu pietre?”
Ri Jesús xubꞌij chike: Nubꞌanom sibꞌalaj kꞌi utz taq chak ri petinaq che ri Tataxel. ¿Jachike rumal ri nubꞌanom kiwaj kinibꞌan che abꞌaj?
33 Iudeii I-au răspuns: “Noi nu te ucidem cu pietre pentru o faptă bună, ci pentru blasfemie, pentru că tu, fiind om, te faci pe tine însuți Dumnezeu.”
Ri winaq aꞌj Israel xkibꞌij che: Man katqabꞌan taj che abꞌaj rumal jun chike ri chak abꞌanom xane rumal ri awas ri kabꞌij. Jeriꞌ rumal at achi uloq kabꞌij chi at Dios.
34 Isus le-a răspuns: “Nu este scris în legea voastră: “Eu am zis: “Voi sunteți dumnezei”?”
Ri Jesús xubꞌij chike: ¿La man kꞌu tzꞌibꞌatal pa ri itaqanik: In nubꞌim chi ix ix dioses?
35 Dacă El i-a numit dumnezei pe cei la care a venit cuvântul lui Dumnezeu (și Scriptura nu poate fi călcată),
We are ri Dios xubꞌij “dioses” chike ri winaq ri xya wi ri tzij (man kuya taj kaqꞌipix ri tzꞌibꞌatalik).
36 spuneți voi despre Cel pe care Tatăl L-a sfințit și L-a trimis în lume: “Tu hulești”, pentru că Eu am zis: “Eu sunt Fiul lui Dumnezeu”?
¿Jas che kibꞌij chi awas ri xubꞌij ri xqꞌat rumal ri Dios, kꞌa te riꞌ xtaq loq choch ri uwachulew? ¿La xa kꞌu rumal xubꞌij: In in Ralkꞌwaꞌl ri Dios?
37 Dacă nu fac faptele Tatălui Meu, nu Mă credeți.
Man kinikoj taj we man kinbꞌan ri uchak ri nuTat.
38 Dar dacă le fac, chiar dacă nu mă credeți, credeți faptele, ca să știți și să credeți că Tatăl este în Mine și Eu în Tatăl.”
We kꞌu are tajin kinbꞌan ri karaj ri nuTat, chikojo ri nuchak ri tajin kinbꞌano rech jeriꞌ kichꞌobꞌo chi ri Tataxel kꞌo pa in xuqujeꞌ in in kꞌo pa ri Tataxel.
39 Ei au căutat din nou să-L prindă, dar El a scăpat din mâna lor.
Junmul chik xkaj xkichap bꞌik, ri Jesús kꞌut xresaj bꞌik ribꞌ pa kiqꞌabꞌ.
40 S-a dus iarăși dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început, și a rămas acolo.
Xtzalij ri Jesús chꞌaqaꞌp che ri Jordán, chilaꞌ jawjeꞌ xubꞌan wi qasanaꞌ ri Juan; xkanaj kꞌu kan chilaꞌ.
41 Mulți veneau la el. Ei spuneau: “Într-adevăr, Ioan nu a făcut niciun semn, dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta este adevărat.”
E kꞌi winaq xoꞌpan rukꞌ, xkibꞌij che: Pune maj jun kꞌutbꞌal xubꞌan ri Juan, ronojel kꞌu ri xubꞌij chirij we achi riꞌ qas tzij wi.
42 Mulți au crezut în el acolo.
E kꞌi winaq ri keꞌl chilaꞌ xekojon che ri Jesús.