Ioan 1
1 La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.
Kundandubhoko, ashinkupagwa Lilobhe, Lilobhejo paaliji pamo na a Nnungu, shibhaliji a Nnungu na jwalakwe Lilobhe paaliji nneyo peyo.
2 El era la început cu Dumnezeu.
Lilobheju paaliji pamo na a Nnungu kuuumila kundandubho.
3 Toate lucrurile au fost făcute prin el. Fără el, nimic din ceea ce a fost făcut nu s-a făcut.
Indu yowe puipengenywe kupitila Jwenejo, shakwa shindu shipengenywe gwangali jwenejo.
4 În El era viața, iar viața era lumina oamenilor.
Jwenejo shiumilo sha gumi na pugwaliji shilangaya kubhandu.
5 Lumina strălucește în întuneric, iar întunericul nu a biruit-o.
Shilangayasho shinalangaya pa lubhindu, wala lubhindu lwangakombola kuima shilangaya.
6 Și a venit un om trimis de Dumnezeu, care se numea Ioan.
Gwakoposhele mundu jumo atumilwe na a Nnungu, lina lyakwe a Yowana,
7 Acesta a venit ca martor, ca să mărturisească despre lumină, pentru ca toți să creadă prin el.
jwenejo ashinkuika kukong'ondela ga shilangayasho. Nkupinga kwa ntenga gwakwe bhandu bhowe bhakulupalilanje.
8 El nu era lumina, ci a fost trimis ca să mărturisească despre lumină.
A Yowana bhayene nngabha shene shilangayasho, ikabhe bhashinkuika kukong'ondela ga jwene aliji shilangayasho.
9 Lumina adevărată, care luminează pe toată lumea, venea în lume.
Jweneju ni shilangaya shiyene akwiya pa shilambolyo, kukwamulishilanga bhandu bhowe.
10 El era în lume, și lumea a fost făcută prin El, și lumea nu L-a recunoscut.
Shilangayajo paaliji pashilambolyo, kupitila jwenejo shilambolyo gushipengenywe, ikabheje bhandu bha pa shilambolyo bhangammanyanga.
11 El a venit la ai Săi, și cei ce erau ai Săi nu L-au primit.
Aishe kubhandu bhakwe, ikabheje bhandu bhakwe bhangamposhelanga.
12 Dar tuturor celor care l-au primit, le-a dat dreptul de a deveni copii ai lui Dumnezeu, celor ce cred în numele lui;
Ikabheje bhowe bhamposhelenje nikunkulupalila, gwabhatendilenje kubha bhana bha a Nnungu,
13 care nu s-au născut din sânge, nici din voința cărnii, nici din voința omului, ci din Dumnezeu.
bhabhelekwenje nngabha kwa komboywa na mundu, wala mashili ga shiilu wala kwaapinga mundu, ikabhe kwaapinga a Nnungu.
14 Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi. Am văzut slava Lui, o slavă ca a Fiului unic născut din Tatăl, plin de har și de adevăr.
Lilobhe gwatendeshe kubha mundu nigwatemi kunngwetu. Na uwe gutuubhweni ukonjelo gwakwe, ukonjelo guka Mwana jwa jika akoposhela kwa Atati, agumbele nema na kweli.
15 Ioan a mărturisit despre el. El a strigat, spunând: “Acesta a fost cel despre care am spus: “Cel care vine după mine m-a întrecut pe mine, pentru că a fost înaintea mea”.”
A Yowana bhabhatisha bhayene gubhaabhalanjilenje bhandu kwa lilobhe lya utiya bhalinkuti, “Jweneju junantayaga kuti, ‘Akwiya nnyuma jangu jwankulungwa kumbunda nne, pabha aapali nne nganabhe pagwa.’”
16 Din plinătatea lui, noi toți am primit har peste har.
Kwa ligongo lya punda nema jabho, uwe tubhowe tupatile mboka ja punda.
17 Căci Legea a fost dată prin Moise. Harul și adevărul s-au realizat prin Isus Cristos.
Pabha Shalia pujiishe kupitila a Musha, nema na kweli puiishe kupitila a Yeshu Kilishitu.
18 Nimeni nu L-a văzut pe Dumnezeu în niciun moment. Fiul unic născut, care este în sânul Tatălui, l-a declarat.
Jwakwa mundu jojowe abhabhweni a Nnungu, ikabhe Mwana jwa jikape jwa a Nnungu, ali pamo na Atati, jwenejo atulangwiye shibhali a Nnungu.
19 Iată mărturia lui Ioan, când iudeii au trimis preoți și leviți de la Ierusalim ca să-l întrebe: “Cine ești Tu?”
Gweguno ni ukong'ondelo gwa a Yowana ku bhakulungwanji bha Bhayaudi bha ku Yelushalemu, pubhaatumilenje bhakulungwanji bha bhishila na Bhalawi, bhakaabhuyanje a Yowana, “Mmwe agani?”
20 El a declarat, și nu a negat, ci a declarat: “Eu nu sunt Hristosul.”
A Yowana bhangakana kwaajangulanga, gubhaabhalanjilenje gwangali nng'iyo, “Nne nngabha a Kilishitu.”
21 Și L-au întrebat: “Și atunci, ce? Ești tu Ilie?” El a spus: “Nu sunt.” “Tu ești profetul?” El a răspuns: “Nu.”
Penepo gubhaabhushiyenje, “Bhai, Mmwe agani? Bhuli, mmwe a Eliya?” A Yowana gubhajangwile, “Nng'oope, nne nngabha bhene.” Gubhabhushiyenje, “Mmwe ankulondola bha a Nnungu bhala?” A Yowana gubhaajangwilenje, “Nng'oope.”
22 Și I-au zis: “Cine ești Tu? Dă-ne un răspuns pe care să-l ducem înapoi la cei care ne-au trimis. Ce spui despre tine însuți?”
Bhalabhonji gubhaabhushiyenje, “Bhai, mmwe agani? Nkwitaya bhuli mmayene? Ntubhalanjile, nkupinga tukaabhalanjilanje bhatutumilenje kukummuya bhala.”
23 El a zis: “Eu sunt glasul celui care strigă în pustiu: “Îndreptați calea Domnului”, cum a zis profetul Isaia”.
A Yowana gubhaajangwilenje, malinga ankulondola bha a Nnungu a Ishaya shibhalugwile. “Nne ni lilobhe lika mundu lipilikanika kuanga. Mwaalashiyanje Bhakulungwa mpanda gwabho, ‘Nngoloyanje mushibhapite.’”
24 Cei care fuseseră trimiși erau din partea fariseilor.
Bhene bhandunji bhatumilwenje na Mapalishayo bhala,
25 Ei L-au întrebat: “De ce deci botezi, dacă nu ești nici Hristosul, nici Ilie, nici proorocul?”
gubhaabhushiyenje a Yowana, “Monaga mmwe nngabha a Kilishitu na nngabha a Eliya na wala nngabha ankulondola bha a Nnungu bhala, pakuti nnabhatisha?”
26 Ioan le-a răspuns: “Eu botez în apă, dar în mijlocul vostru este Unul pe care nu-L cunoașteți.
A Yowana gubhaajangwilenje, “Nne ngunabhatisha kwa mashi, ikabheje bhapali bhamo munkumbi gwenunji bhunkanabhe kwaamanyanga.
27 El este cel care vine după mine, care este preferat înaintea mea, căruia nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua de la sandale.”
Bhene bhunalugwile bhanakwiya nnyuma jangu, nne nangatopela kubha ntumishi jwabho nkali jwa gopola mbundo ya ilatu yabho.”
28 Aceste lucruri se întâmplau în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Genego kugatendeshe ku Bhetania, kung'ambo lushi lwa Yolodani kubhabhatishaga a Yowana.
29 A doua zi, a văzut pe Isus venind la el și a zis: “Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!
Malabhi gakwe, a Yowana gubhaabhweni a Yeshu bhalinkwajiila, gubhashite, “Nnole, bhenebha Mwana Ngondolo jwa a Nnungu, bhaajigala yambi ya bhandu bha pashilambolyo!
30 Acesta este Acela despre care am spus: “După mine vine un om care este preferat înaintea mea, pentru că a fost înaintea mea”.
Bhenebha bhunakungulushilaga nilinkuti, ‘Nnyuma jangu bhanakwiya bhandu bhamo bhali bhakulungwa kumbunda nne, pabha bhaapali nne nganabhe pagwa!’
31 Eu nu-l cunoșteam, dar pentru aceasta am venit botezând în apă, ca să fie descoperit lui Israel.”
Nne namwene ngaamanyiji, ikabheje njikwiya bhatisha kwa mashi nkupinga bhandu bha Ishilaeli bhaamanyanje.”
32 Ioan a depus mărturie și a zis: “Am văzut Duhul Sfânt coborând din cer ca un porumbel și a rămas peste El.
A Yowana gubhakong'ondele bhalinkuti, “Nashinkumona Mbumu jwa a Nnungu alituluka mbuti nnjubha, kukoposhela kunnungu nikwaatula.
33 Eu nu l-am recunoscut, dar cel care m-a trimis să botez în apă mi-a spus: “Pe oricine vei vedea Duhul coborând și rămânând asupra lui, acela este cel care botează în Duhul Sfânt.
Nne nganaamanye, ikabheje bhene bhandumile kubhatisha kwa mashi bhala bhanugulile, ‘Mundu jushimummone alikuntula Mbumu jwa Ukonjelo, jwenejo shaabhatishe kwa Mbumu jwa Ukonjelo.’
34 Eu am văzut și am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu.”
Nne nigabhweni na ngunakong'ondela kuti bhenebha Bhanabhabho a Nnugu.”
35 A doua zi, Ioan, stând în picioare cu doi din ucenicii săi,
Malabhi gakwe, a Yowana pubhaaliji na bhaajiganywa bhabho bhabhili.
36 s-a uitat la Isus, care mergea, și a zis: “Iată Mielul lui Dumnezeu!”
Bhakaabhoneje a Yeshu bhalipita, gubhashite, “Nnolanje! Mwana Ngondolo jwa a Nnungu.”
37 Cei doi discipoli l-au auzit vorbind și l-au urmat pe Isus.
Bhaajiganywa bhabhili bha a Yowana bhala, bhakapilikananjeje gene malobhego, gubhaakagwilenje a Yeshu.
38 Isus s-a întors și, văzându-i că îi urmăreau, le-a zis: “Ce căutați?” I-au zis: “Rabi” (adică, în traducere, Învățător), “unde stai?”.
Bhai, a Yeshu gubhatendebhwishe gubhaabhweninji bhaajiganywa bha a Yowana bhalikwakagulanga, gubhaabhushiyenje, “Nkuloleyanga nndi?” Bhalabhonji gubhaajangwilenje, “Alabhi, kunkutama kwei?” A Labhi, malombolelo gakwe Bhaajiganya.
39 Și le-a zis: “Veniți și vedeți.” Au venit și au văzut unde stătea și au rămas cu el în acea zi. Era pe la ora zece.
A Yeshu gubhabhaalanjilenje, “Nnjiyangananje shimpabhonanje.” Bhaajiganywa bhala gubhaakagwilenje gubhapabhweninji pubhatamaga, puyaliji shaa kumi ja ligulo na gubhatemi nabhonji lyene lyubhalyo.
40 Unul dintre cei doi care l-au auzit pe Ioan și l-au urmat a fost Andrei, fratele lui Simon Petru.
Jumo jwa bhene bhaajiganywa bhabhili bhaapilikenenje a Yowana bhalibheleketa nikwakagula a Yeshu, pubhashemwaga a Ndeleya, apwabho a Shimoni Petili.
41 El l-a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, și i-a spus: “L-am găsit pe Mesia!”. (ceea ce înseamnă, fiind interpretat, Hristos).
A Ndeleya gubhatandwibhe kwaaloleya akulu bhabho a Shimoni, gubhaalugulile, “Twaabhweni a Mashiya” malombolelo gakwe a Kilishitu Bhaatapula.
42 L-a adus la Isus. Isus s-a uitat la el și i-a spus: “Tu ești Simon, fiul lui Iona. Te vei numi Cefa” (ceea ce înseamnă, prin interpretare, Petru).
Kungai gubhaapeleshe kwa a Yeshu. Na bhalabho a Yeshu gubhaalolile nigubhashite, “Mmwe a Shimoni bhana bhabho a Yowana. Nnaino shinshemwe a Kepa.” Malombolelo gakwe Petili, yani, “Liganga.”
43 A doua zi, s-a hotărât să se ducă în Galileea și a găsit pe Filip. Isus i-a spus: “Urmează-mă”.
Malabhi gakwe a Yeshu gubhapinjile kwenda ku Galilaya. Bhai, gubhaabhweni a Pilipi gubhaabhalanjile, “Nngagule.”
44 Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei și a lui Petru.
A Pilipi pubhaliji bhandu bha ku Bhetishaida shilambo shibhatamaga a Ndeleya na a Petili.
45 Filip l-a găsit pe Natanael și i-a spus: “L-am găsit pe Acela despre care au scris Moise în Lege, dar și profeții: Iisus din Nazaret, fiul lui Iosif”.
A Pilipi bhakaabhoneje a Natanaeli nigubhaabhalanjile, “Twaabhweni bhene bhajandikwe muitabhu ya shalia ya a Musha na ya ashinkulondola bha a Nnungu, a Yeshu bhana bhabho a Yoshepu bha ku Nashaleti.”
46 Natanael I-a zis: “Poate ieși ceva bun din Nazaret?” Filip i-a zis: “Vino și vezi”.
A Natanaeli gubhaabhushiye a Pilipi, “Bhuli, inakomboleka shindu shoshowe sha mmbone kukopoka ku Nashaleti?” A Pilipi gubhaabhalanjile, “Nnjiye kunnole.”
47 Isus a văzut pe Natanael venind la El și a zis despre el: “Iată un israelit, în care nu este nici o înșelăciune!”
A Yeshu bhakaabhoneje a Natanaeli bhalikwajiila, gubhashite, “Nnolanje, bhenebha Bhaishilaeli bha kweli, bhangali ya nyata muntima gwabho.”
48 Natanael i-a zis: “De unde Mă cunoști?” Isus i-a răspuns: “Înainte ca Filip să te cheme, când erai sub smochin, te-am văzut.”
A Natanaeli gubhaabhushiye, “Mmwe pummanyi nne shanabhuli?” A Yeshu gubhajangwile, “Nammweni nni paina nkongo pala, nkali nkanabhe shemwa na a Pilipi.”
49 Natanael I-a răspuns: “Rabi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu! Tu ești Regele lui Israel!”
Penepo a Natanaeli gubhaalugulile, “Mmajiganya, mmwe Bhanabhabho a Nnungu. Mmwe a Mpalume bha Ishilaeli!”
50 Isus i-a răspuns: “Pentru că ți-am spus: “Te-am văzut sub smochin”, crezi tu? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea!”
A Yeshu gubhaabhalanjile, “Bhuli, nnakulupalila pabha njikummalanjila kuti namweni nni paina nkongo pala? Shinngabhone gamakulungwa kupunda genega.”
51 El i-a zis: “Cu siguranță, vă spun tuturor că, după aceea, veți vedea cerul deschis și îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând asupra Fiului Omului.”
A Yeshu gubhapundile kubheleketa, “Kweli kweli ngunakummalanjilanga, shinkubhonanje kunnungu kuliuguka na ashimalaika bha a Nnungu bhalikwelanga na tuluka kwangu nne Mwana juka Mundu.”
