Evrei 12
1 De aceea și noi, fiindcă suntem înconjurați de un nor atât de mare de martori, să ne lepădăm de orice greutate și de păcatul care ne încolțește atât de ușor, și să alergăm cu stăruință la cursa care ne este pusă înainte,
Therefore let us also, being surrounded by so great a cloud of witnesses, lay aside every weight, and the sin which doth easily beset us, and let us run with perseverance the race that is set before us;
2 privind la Isus, autorul și desăvârșitorul credinței, care, pentru bucuria care i-a fost pusă înainte, a îndurat crucea, disprețuind rușinea ei, și a șezut la dreapta tronului lui Dumnezeu.
looking to the author and perfecter of the faith, Jesus, who for the joy that was set before him endured the cross, despising the shame, and hath sat down at the right hand of the throne of God.
3 Căci gândiți-vă la El, care a îndurat atâtea împotriviri ale păcătoșilor împotriva lui însuși, ca să nu vă obosiți, să nu vă pierdeți curajul sufletelor voastre.
For consider him that endured such contradiction by sinners against him, lest ye faint in your souls, and become weary.
4 Voi nu v-ați împotrivit încă până la sânge, luptând împotriva păcatului.
Not yet have ye resisted unto blood, in your contest against sin;
5 Ați uitat îndemnul care raționează cu voi ca și cu copiii, “Fiule, nu lua în seamă pedeapsa Domnului, nici să nu leșinați când sunteți mustrați de el;
and ye have forgotten the exhortation, which reasoneth with you as with sons: “My son, despise not the chastening of the Lord, nor faint when reproved by him;
6 Căci pe cine iubește Domnul, El îl pedepsește, și pedepsește orice fiu pe care îl primește.”
for whom the Lord loveth, he chasteneth; and scourgeth every son whom he receiveth.”
7 Pentru că pentru disciplinarea voastră sunteți înduplecați. Dumnezeu se poartă cu voi ca și cu copiii, căci ce fiu este acela pe care tatăl său nu-l pedepsește?
It is for chastening that ye endure; God dealeth with you as with sons; for what son is he, whom the father chasteneth not?
8 Dar dacă sunteți lipsiți de disciplină, de care toți au fost făcuți părtași, atunci sunteți nelegitimi și nu copii.
But if ye are without chastening, of which all have been made partakers, then are ye bastards and not sons.
9 Mai mult, noi am avut părinți din carnea noastră care să ne pedepsească, și le-am dat respect. Nu ar trebui mult mai degrabă să ne supunem Tatălui spiritelor și să trăim?
Furthermore, we were chastened by the fathers of our flesh, and we gave them reverence; shall we not much rather be in subjection to the Father of spirits, and live?
10 Căci ei, într-adevăr, pentru câteva zile ne-au disciplinat cum li s-a părut lor bine, dar el pentru folosul nostru, ca să fim părtași la sfințenia lui.
For they indeed for a few days chastened us, according as it seemed good to them; but he for our profit, that we might be partakers of his holiness.
11 Orice pedeapsă pare pentru moment nu veselă, ci dureroasă; dar, după aceea, ea dă roadele pașnice ale neprihănirii celor care au fost instruiți prin ea.
Now all chastening for the present indeed seemeth to be not joyous, but grievous; but afterward it yieldeth the peaceful fruit of righteousness to those who have been exercised thereby.
12 De aceea, ridicați mâinile care atârnă și genunchii slabi,
Wherefore lift up the hands which hang down, and the feeble knees;
13 și faceți cărări drepte pentru picioarele voastre, ca ceea ce este șchiop să nu fie dislocat, ci mai degrabă să fie vindecat.
and make straight paths for your feet, that the lame may not be turned out of the way, but may rather be healed.
14 Urmăriți pacea cu toți oamenii și sfințirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul,
Follow peace with all men, and holiness, without which no one will see the Lord;
15 privind cu atenție ca nu cumva să fie cineva care să fie lipsit de harul lui Dumnezeu, ca nu cumva să vă tulbure vreo rădăcină de amărăciune care să răsară și mulți să fie spurcați de ea,
looking diligently, lest any one come short of the grace of God; lest any root of bitterness springing up trouble you, and the many be thereby defiled;
16 ca nu cumva să fie vreun desfrânat sau vreun profanator, ca Esau, care și-a vândut dreptul de întâi-născut pentru o masă.
lest there be any fornicator, or profane person as Esau, who for one meal sold even his birthright.
17 Căci știți că și atunci când a dorit ulterior să moștenească binecuvântarea, a fost respins, pentru că nu a găsit loc de răzgândire, deși a căutat-o cu sârguință și cu lacrimi.
For ye know that when he afterward wished to inherit the blessing, he was rejected; for he found no place for repentance, though he sought it earnestly with tears.
18 Căci nu ați venit la un munte care putea fi atins și care ardea cu foc, la negură, întuneric, furtună,
For ye have not come to a mount that can be touched, and burning with fire, and to blackness, and darkness, and tempest,
19 la sunetul de trâmbiță și la glasul cuvintelor, pe care cei care le-au auzit rugau să nu li se mai spună nici un cuvânt,
and the sound of a trumpet, and the voice of words, which voice they who heard, entreated that no more should be spoken to them;
20 căci nu puteau să suporte ceea ce era poruncit: “Dacă un animal se atinge de munte, să fie ucis cu pietre”.
for they could not bear that which was commanded, “If even a beast touch the mountain, it shall be stoned;” and,
21 Atât de înfricoșătoare era înfățișarea, încât Moise a spus: “Sunt îngrozit și tremur”.
so terrible was the sight, Moses said: “I exceedingly fear and tremble;”
22 Dar voi ați venit la muntele Sionului și la cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul cel ceresc, la mulțimile nenumărate de îngeri,
but ye have come to Mount Zion, and to the city of the living God, the heavenly Jerusalem; and to myriads, the general assembly of angels;
23 la adunarea de sărbătoare și la adunarea întâilor născuți care sunt înscriși în ceruri, la Dumnezeu, Judecătorul tuturor, la duhurile drepților desăvârșiți,
and to the church of the first-born, who are enrolled in heaven; and to God the Judge of all, and to the spirits of righteous men made perfect;
24 la Isus, mijlocitorul unui legământ nou, și la sângele stropirii, care este mai bun decât cel al lui Abel.
and to Jesus the mediator of a new covenant; and to a sprinkling with that blood which speaketh something better than Abel.
25 Vezi să nu refuzi pe cel ce vorbește. Căci dacă ei nu au scăpat când l-au refuzat pe cel care avertiza pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi, care ne întoarcem de la cel care avertizează din ceruri,
See that ye refuse not him who speaketh. For if they did not escape, who refused him who spoke his will on earth, much more shall not we, if we turn away from him who speaketh from heaven;
26 al cărui glas a zguduit atunci pământul, dar acum a promis: “Încă o dată voi mai zgudui nu numai pământul, ci și cerurile”.
whose voice then shook the earth; but now he hath promised, saying, “Yet once more will I shake, not the earth only, but also the heaven.”
27 Această expresie: “Încă o dată” semnifică îndepărtarea lucrurilor care sunt zguduite, ca și a lucrurilor care au fost făcute, pentru ca cele care nu sunt zguduite să rămână.
And this expression, “Yet once more,” signifieth the removing of those things that are shaken, as of things that have been made, in order that those things which are not shaken may abide.
28 Prin urmare, primind o Împărăție care nu poate fi zdruncinată, să avem har, prin care să Îi slujim lui Dumnezeu în mod acceptabil, cu reverență și respect,
Wherefore receiving a kingdom which cannot be shaken, let us have grace, whereby we may serve God acceptably, with reverence and godly fear.
29 căci Dumnezeul nostru este un foc mistuitor.
For our God is a consuming fire.
