Evrei 11
1 Or, credința este o asigurare a lucrurilor nădăjduite, o dovadă a lucrurilor care nu se văd.
Tuungmaang eje liiha ah langla seng mik ih latup thang ih kamkam ih laalomli asuh liiha.
2 Căci, prin aceasta, bătrânii au obținut aprobarea.
Rangte ih teewah mina loong suh neng tuungmaang jeethoi dong jatthuk rumta.
3 Prin credință înțelegem că universul a fost alcătuit prin Cuvântul lui Dumnezeu, astfel încât ceea ce se vede nu a fost făcut din lucruri vizibile. (aiōn g165)
Rang ahah Rangte jengkhaap nawa ih hoonta rah seng tuungmaang jun ih jat hi, mamah liidih marah ekap tup ehi erah latupke dowa hoon arah. (aiōn g165)
4 Prin credință, Abel a adus lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain, prin care i s-a dat mărturie că era neprihănit, Dumnezeu mărturisind despre darurile sale; și prin ea, el, mort fiind, vorbește încă.
Abel ih tuungmaang jeethaang ih Ken thaknang ih ese Rangte suh khojoop hoonta. Heh tuungmaang je thaang ih Rangte ih heh suh kateng mina ngeh thangta, timnge liidih heh lakkot ah ethang eta. Heh tuungmaang je thaang ih Abel ah etek lini uh jeng ruh ela.
5 Prin credință, Enoh a fost luat, ca să nu vadă moartea, și nu a fost găsit, pentru că Dumnezeu l-a mutat. Căci i s-a dat mărturie că înainte de translarea lui a fost bineplăcut lui Dumnezeu.
Inok ah heh tuungmaang jeethaang ih tah tiita enoothong Rangte taang ni siit wanta, eno mina loong ih uh tah chojam rumta, mamah liidih Rangte ih rang ni toonsiit wanta. Rangteele ni liiha Inok ah rang ni maang toonsiit wanta di Rangte ah roon thukta.
6 Fără credință este imposibil să-i fii bineplăcut, căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că el există și că este răsplătitorul celor care îl caută.
Tuungmaang lah jeeka bah ngo ih uh Rangte ah tajen roon thukka. Timnge liidih Rangte reenah wangte loong ih Rangte ah eje nyia ejam eh ah bah echoh eh ah ngeh tuungmaang eje angtheng.
7 Prin credință, Noe, fiind avertizat despre lucruri care nu se vedeau încă, a pregătit, cu frică evlavioasă, o corabie pentru salvarea casei sale, prin care a condamnat lumea și a devenit moștenitor al dreptății care este după credință.
Noa suh heh tuungmaang eje angta, erah raangtaan ih Rangte ih maang langka di ban baatta jengkhaap ah Noa ih echaat eta. Rangte jeng ah chaat ano khoonkhuung ah hoonta eradi heh teewah nyia heh jaatang thoontang pui rumta. Erah lini mongrep ah damdak haat choi angta, eno Noa ih Rangte jiinni wa kateng ah tuungmaang jun ih jen chota.
8 Prin credință, Avraam, când a fost chemat, a ascultat și a ieșit la locul pe care avea să-l primească de moștenire. A ieșit, fără să știe unde se duce.
Abraham ih Rangte jeng chaatta rah heh di tuungmaang eje ang thaang ih. Rangte ih Abraham suh marah heh suh kottheng angta erah hah adoh kaat suh baatta, heh hah ah thinhaat ano mani kalang ngeh uh lajat kaadi kata.
9 Prin credință a trăit ca un străin în țara făgăduinței, ca într-o țară care nu era a lui, locuind în corturi cu Isaac și Iacov, moștenitorii împreună cu el ai aceleiași făgăduințe.
Heh tuungmaang jeethaang ih Rangte ih kakhamta deek akaan adi wenwah likhiik ih tongta. Eradi nyutaap loong ni tongta, erarah Rangte kakham chote Isak uh nyutaap ni tongta eno Jaakob nep emamah ih tongta.
10 Căci el aștepta cetatea care are temelii, al cărei ziditor și făcător este Dumnezeu.
Abraham ih marah Rangte ih jaaseemoong ih hoon arah samnuthung nyia saarookwe raangtaan ih ang arah samnuthung angsuh hah ese rah banta.
11 Prin credință, chiar și Sara a primit puterea de a rămâne însărcinată și a născut un copil la o vârstă înaintată, pentru că a socotit credincios pe Cel ce făgăduise.
Tuungmaang nawa ih Abraham ah hewah ih jen hoonta, heh rapne teekaang ang abah uh nyia Sara ah sah lah dong huite angta bah uh ah. Rangte kakham ah thin suh Abraham di tuungmaang eje angta.
12 De aceea, câte stele sunt în mulțime ca stelele cerului și nenumărate ca nisipul care este pe malul mării, au fost generate de un singur om, și el ca și mort.
Abraham hesak abah etek eta ang ah bah uh mina esiit dowa heh sutoom satoom loong hantek dongta, rang ni ritsi loong nyia juungnuh kaang ni lajen wettheng phusaang angla likhiik ah.
13 Toți aceștia au murit cu credință, nu după ce au primit făgăduințele, ci după ce le-au văzut și le-au îmbrățișat de departe, și după ce au mărturisit că sunt străini și pelerini pe pământ.
Arah mina loong di tuungmaang je thaang ih ti rumta. Neng Rangte ih kakhamta rah maangchoh rumka, enoothong haloh nawa ih dook tup rum ano neng loong ih noppoon rumta, eno neng ih ejat erumta, hatoh adi minok mihah likhiik nyia wenwah likhiik boh ih tongli ngeh ah.
14 Căci cei care spun astfel de lucruri arată clar că își caută o țară a lor.
Erah jeng rumta rah ih noisok ha neng loong ih nengdeek nengkaan ah jam rumha ngeh ah.
15 Dacă într-adevăr s-ar fi gândit la țara din care au plecat, ar fi avut destul timp să se întoarcă.
Neng ih marah deek akaan thinhaat rumta erah tah woot sen thun rumta; erah mok woot thun rumta bah engaak mok erum thengta.
16 Dar acum ei doresc o țară mai bună, adică una cerească. De aceea Dumnezeu nu se rușinează de ei, ca să fie numit Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.
Erah thaknang ibah ese deek akaan rah chosuh nook rumta, erah rangmong deek akaan asuh liiha. Rangte ih ngah neng loong Rangte li suh tah rakriita, mamah liidih neng loong raangtaan ih samnuthung ah hoon thin eta.
17 Avraam, fiind pus la încercare, a jertfit pe Isaac prin credință. Da, cel care primise cu bucurie făgăduințele își oferea singurul său fiu născut,
Rangte ih taat teeme kano, Abraham ih heh sah Isak Rangte suh khojoop siik hoon taat koh wanta erah heh tuungmaang jeethaang ih angta. Rangte ih kakhamta mina rah Abraham, angta bah uh heh sah esiit luulu angta rah khojoop siik hoonkot suh nooknook angta.
18 căruia i s-a spus: “Descendența ta va fi socotită ca din Isaac”,
Rangte ih baat choi, “Ngah ih kakham tang, an sah Isak jun ih an sutoom satoom ah choh uh ngeh ah.”
19 concluzionând că Dumnezeu este în stare să învie chiar și din morți. La figurat vorbind, l-a și primit înapoi din morți.
Abraham thung ni dong taha Rangte ih Isak ah etek nawa jen saat siit eh ah—eno, emamah Abraham ih Isak ah etek taat eta nawa we ngaak choh eta.
20 Prin credință, Isaac a binecuvântat pe Iacov și pe Esau cu privire la cele viitoare.
Heh tuungmaang jun di Isak ih Jaakob nyia Isau suh liwang raangtaan ih romseetam ah ko nyuita.
21 Prin credință, Iacov, pe când era pe moarte, a binecuvântat pe fiecare dintre fiii lui Iosif și s-a închinat, sprijinindu-se în vârful toiagului său.
Tuungmaang jeethaang ih Jaakob ih etek nanah di Josep sah miwasah loong suh romseetam korumta. Heh ih heh kiingthom adi nyaang ano khorong ngotta.
22 Prin credință, Iosif, când i s-a apropiat sfârșitul, a anunțat plecarea copiilor lui Israel și a dat instrucțiuni cu privire la oasele lui.
Josep suh tuungmaang je thaang ih, heh etek nanah angta adi, ban baat thin rumta, Ijirel mina loong Ijip nawa dokkhom eh ah, eno heh teewah mang ah mamah ih toonrut theng ah erah ban baat thinta.
23 Prin credință, Moise, când s-a născut, a fost ascuns trei luni de părinții săi, pentru că au văzut că era un copil frumos, și nu s-au temut de porunca împăratului.
Moses nuwah di tuungmaang eje angta erah raangtaan ih neng sah Moses ah laajom maang langlang hotthin erumta. Neng ih nodek ah sok rum ano jaaseemoong angta, luungwang jengdaan suh tacho rumta.
24 Prin credință, Moise, după ce a crescut, a refuzat să fie numit fiul fiicei lui Faraon,
Moses di tuungmaang eje angta, heh mihak ih hoonta di luungwang sah minuh sah suh heh sah ngeh liirum kano heh ih edaan eta.
25 alegând mai degrabă să se împartă cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure pentru o vreme de plăcerile păcatului,
Heh ih rangdah nah chomroi raangtaan ih tenroon ih tong thaknang ibah Rangte mina loong damdoh roong cham suh dan chaangta.
26 considerând că ocara lui Hristos este o bogăție mai mare decât comorile Egiptului, pentru că se aștepta la răsplată.
Heh thung ni thok taha, Ijip nawa nyamka ah thaknang ibah Kristo damdi roong chamnaang aba thaangchaan thoon, mamah liidih lakngah dowa thaang chotheng ah bansokta.
27 Prin credință a părăsit Egiptul, fără să se teamă de mânia regelui, căci a îndurat, ca și cum ar fi văzut pe Cel care este invizibil.
Moses di tuungmaang jeethaang ih luuwang tenkhat ra lah cho laphaan ih Ijip nawa doksoonta. Heh ih lah japtup theng Rangte ah etup eta likhiik ang ano ewe ngaak esuh edaan eta.
28 Prin credință a păzit Paștele și stropirea sângelui, pentru ca nimicitorul primilor născuți să nu se atingă de ei.
Heh di tuungmaang eje angthoi, Khopui kuwaang ah phang kuh rumta, eno Etek Rangsah ih Ijirel mina sah phokhoh khoh ah lah tek haat suh kaasak khothung rookwe sih ah hak thuk rumta.
29 Prin credință au trecut prin Marea Roșie ca pe uscat. Când egiptenii au încercat să facă acest lucru, au fost înghițiți.
Ijirel mina loong di tuungmaang eje angthoi ih saanghook ni khoom khoom Esaang Juungnuh adi jen daankhoom rumta; neng lilih Ijip nawa mina loong ah taat we kah rum ano juungnuh ih matliim kaat rumta.
30 Prin credință au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost înconjurate timp de șapte zile.
Ijirel mina loong di tuungmaang jeethaang ih Jeriko pa loong ah sa sinet ngoomkhoom rum ano rukdat thuk rumta.
31 Prin credință, prostituata Rahab nu a pierit împreună cu cei neascultători, ci a primit pe spioni în pace.
Hansangte Rahab ah tuungmaang jeethaang ih marah Rangte jeng lah chaat rumta loong damdi tah wak tek buh rumta, mamah liidih heh ih Ijirel nawa jengkhaap khoiwaate loong ah joonte likhiik banpoon rumta.
32 Ce să mai spun? Căci nu aș mai avea timp dacă aș povesti despre Ghedeon, Barac, Samson, Iefta, David, Samuel și proorocii,
Ewe boot baat tam eh ang? saapoot takah jeeka Gidion, Barak, Samson, Jepthah, Dewid, Samuel, nyia khonuh khowah loong tiit baat suh ah.
33 care, prin credință, au supus împărății, au făcut dreptate, au obținut făgăduințe, au astupat gurile leilor,
Neng di tuungmaang jeethaang ih deekrep jen rumta, neng kateng reeraang ah re rumta nyia Rangte kakham ah echoh erumta. Neng ih Sakhobung tui uh jen kepjoot erumta,
34 au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul sabiei, din slăbiciune s-au întărit, au devenit puternici în război și au făcut să fugă oștirile străine.
weelak loong ah nep jen met boot eh rumta, milang mipah dowa nep jen pui eh rumta. Neng loong ah larook lata ang rum abah uh tarong ang rumta; raamui suh tomrong tarong ang rum ano hahoh nawa ra loong ah jen rumta.
35 Femeile și-au primit morții prin înviere. Alții au fost torturați, neacceptând eliberarea, pentru a obține o înviere mai bună.
Minuh loong tuungmaang nawa ih neng jaatang etek nawa ngaak thing arah choh rumta. Wahoh loong ah, maama pongwan tong suh lanookte loong ah, roidong nawa saat suh echam enaang etheng ang ah.
36 Alții au fost încercați prin batjocură și biciuire, da, mai mult, prin legături și închisoare.
Marah marah ah ejoonnaam eleh ruh nawa ih buh kah ih rumta, eno marah marah ah jaanruh ih khakleh phaatak ni kah sakwan rumta.
37 Au fost uciși cu pietre. Au fost tăiați cu ferăstrăul. Au fost ispitiți. Au fost uciși cu sabia. Au umblat în piei de oaie și în piei de capră; fiind lipsiți, chinuiți, maltratați —
Neng loong ah jong nawa ih tekpat kah erumta, kooroot ih thanyi kah thakhan rumta, lang ih dook kah eh rumta. Miksuk erumta mina loong ah, rakri ethuk rumta loong ah eno changthih loong ah saap nyia ki khoop ah nyuh akhat dabbi chiipi rum ano katum khom rumta.
38 de care lumea nu era demnă — rătăcind prin deșerturi, munți, peșteri și grote și prin găurile pământului.
Mongrep ah neng suh emathan ese tah angta! neng loong ah phusaang hani nokmah wensang likhiik kong akaan ni tum thaaja rumta, mararah ah hamong ni nyia jongdaap ni tong rumta.
39 Toți aceștia, după ce au fost lăudați pentru credința lor, n-au primit făgăduința,
Timthan epaatjajih re rum arah raangthin rumta erah loong ah neng tuungmaang nawa ih jen rum arah angta! ang abah uh Rangte ih kakhamta rah tachoh rumta,
40 Dumnezeu a pregătit ceva mai bun în privința noastră, astfel încât, în afară de noi, ei n-ar fi fost desăvârșiți.
mamah liidih seng loong raangtaan suh Rangte ih erah khotok doh ese toom ang ah ngeh kaan koongta. Rangte tenthun ah langla neng loong ah seng damdoh roop siit rum haano epun ih hoon thuk suh thunta.
