Galateni 4
1 Dar eu zic că, atâta timp cât moștenitorul este copil, el nu se deosebește de un rob, deși este stăpânul tuturor,
Λέγω δέ, ἐφ᾽ ὅσον χρόνον ὁ κληρονόμος νήπιός ἐστιν, οὐδὲν διαφέρει δούλου, κύριος πάντων ὤν·
2 ci este sub păzitori și administratori până în ziua hotărâtă de tată.
ἀλλὰ ὑπὸ ἐπιτρόπους ἐστὶν καὶ οἰκονόμους ἄχρι τῆς προθεσμίας τοῦ πατρός.
3 Așa și noi, când eram copii, eram ținuți în robie sub principiile elementare ale lumii.
οὕτως καὶ ἡμεῖς ὅτε ἦμεν νήπιοι, ὑπὸ τὰ στοιχεῖα τοῦ κόσμου ἦμεν δεδουλωμένοι·
4 Dar, când a venit plinirea timpului, Dumnezeu a trimis pe Fiul său, născut din femeie, născut sub lege,
ὅτε δὲ ἦλθεν τὸ πλήρωμα τοῦ χρόνου, ἐξαπέστειλεν ὁ θεὸς τὸν υἱὸν αὐτοῦ, γενόμενον ἐκ γυναικός, γενόμενον ὑπὸ νόμον,
5 ca să răscumpere pe cei care erau sub lege, pentru ca noi să primim adopția ca copii.
ἵνα τοὺς ὑπὸ νόμον ἐξαγοράσῃ, ἵνα τὴν υἱοθεσίαν ἀπολάβωμεν.
6 Și pentru că sunteți copii, Dumnezeu a trimis în inimile voastre Duhul Fiului său, care strigă: “Abba, Tată!”
ὅτι δέ ἐστε υἱοί, ἐξαπέστειλεν ὁ θεὸς τὸ πνεῦμα τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ εἰς τὰς καρδίας ἡμῶν, κρᾶζον, Ἀββᾶ ὁ πατήρ.
7 Deci nu mai sunteți robi, ci fii; și dacă sunteți fii, sunteți moștenitori ai lui Dumnezeu prin Hristos.
ὥστε οὐκέτι εἶ δοῦλος, ἀλλὰ υἱός· εἰ δὲ υἱός, καὶ κληρονόμος διὰ θεοῦ.
8 În vremea aceea însă, neștiind pe Dumnezeu, erați robi celor ce nu sunt dumnezei din fire.
Ἀλλὰ τότε μὲν οὐκ εἰδότες θεὸν ἐδουλεύσατε τοῖς φύσει μὴ οὖσιν θεοῖς·
9 Dar acum, când ați ajuns să-L cunoașteți pe Dumnezeu, sau mai degrabă să fiți cunoscuți de Dumnezeu, de ce vă întoarceți din nou la principiile elementare slabe și mizerabile, cărora doriți să fiți din nou robiți?
νῦν δὲ γνόντες θεόν, μᾶλλον δὲ γνωσθέντες ὑπὸ θεοῦ, πῶς ἐπιστρέφετε πάλιν ἐπὶ τὰ ἀσθενῆ καὶ πτωχὰ στοιχεῖα, οἷς πάλιν ἄνωθεν δουλεῦσαι θέλετε;
10 Voi observați zilele, lunile, anotimpurile și anii.
ἡμέρας παρατηρεῖσθε καὶ μῆνας καὶ καιροὺς καὶ ἐνιαυτούς.
11 Mi-e teamă pentru voi, că mi-aș fi irosit munca pentru voi.
φοβοῦμαι ὑμᾶς, μή πως εἰκῆ κεκοπίακα εἰς ὑμᾶς.
12 Vă rog, fraților, să deveniți ca mine, căci și eu am devenit ca voi. Nu mi-ați făcut niciun rău,
γίνεσθε ὡς ἐγώ, ὅτι κἀγὼ ὡς ὑμεῖς. ἀδελφοί, δέομαι ὑμῶν. οὐδέν με ἠδικήσατε.
13 dar știți că, din cauza slăbiciunii cărnii, v-am propovăduit prima dată Vestea cea Bună.
οἴδατε δὲ ὅτι δι᾽ ἀσθένειαν τῆς σαρκὸς εὐηγγελισάμην ὑμῖν τὸ πρότερον,
14 Ceea ce a fost o ispită pentru voi în carnea mea, voi nu ați disprețuit și nici nu ați respins-o, ci m-ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus.
καὶ τὸν πειρασμὸν ὑμῶν ἐν τῇ σαρκί μου οὐκ ἐξουθενήσατε οὐδὲ ἐξεπτύσατε, ἀλλὰ ὡς ἄγγελον θεοῦ ἐδέξασθέ με, ὡς χριστὸν Ἰησοῦν.
15 Care a fost binecuvântarea de care v-ați bucurat? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost posibil, v-ați fi scos ochii și mi i-ați fi dat mie.
ποῦ οὖν ὁ μακαρισμὸς ὑμῶν; μαρτυρῶ γὰρ ὑμῖν ὅτι, εἰ δυνατόν, τοὺς ὀφθαλμοὺς ὑμῶν ἐξορύξαντες ἐδώκατέ μοι.
16 Așadar, v-am devenit dușman spunându-vă adevărul?
ὥστε ἐχθρὸς ὑμῶν γέγονα ἀληθεύων ὑμῖν;
17 Ei te caută cu zel, fără nici o bună intenție. Nu, ei doresc să vă înstrăineze, pentru ca voi să îi căutați pe ei.
ζηλοῦσιν ὑμᾶς οὐ καλῶς, ἀλλὰ ἐκκλεῖσαι ὑμᾶς θέλουσιν, ἵνα αὐτοὺς ζηλοῦτε.
18 Dar este întotdeauna bine să fii zelos pentru o cauză bună, și nu numai atunci când sunt de față cu voi.
καλὸν δὲ ζηλοῦσθαι ἐν καλῷ πάντοτε, καὶ μὴ μόνον ἐν τῷ παρεῖναί με πρὸς ὑμᾶς,
19 Copilașii mei, pentru care sunt iarăși în chinuri până ce Hristos se va forma în voi,
τέκνα μου, οὓς πάλιν ὠδίνω, μέχρις οὗ μορφωθῇ χριστὸς ἐν ὑμῖν·
20 dar aș vrea să fiu de față cu voi acum și să-mi schimb tonul, pentru că sunt tulburat de voi.
ἤθελον δὲ παρεῖναι πρὸς ὑμᾶς ἄρτι, καὶ ἀλλάξαι τὴν φωνήν μου, ὅτι ἀποροῦμαι ἐν ὑμῖν.
21 Spuneți-mi, voi, care vreți să fiți sub Lege, nu ascultați voi de Lege?
Λέγετέ μοι, οἱ ὑπὸ νόμον θέλοντες εἶναι, τὸν νόμον οὐκ ἀκούετε;
22 Căci este scris că Avraam a avut doi fii, unul de la slugă și unul de la o femeie liberă.
γέγραπται γὰρ ὅτι Ἀβραὰμ δύο υἱοὺς ἔσχεν, ἕνα ἐκ τῆς παιδίσκης καὶ ἕνα ἐκ τῆς ἐλευθέρας.
23 Totuși, fiul din slugă s-a născut după trup, dar fiul din femeia liberă s-a născut prin făgăduință.
ἀλλὰ ὁ μὲν ἐκ τῆς παιδίσκης κατὰ σάρκα γεγέννηται, ὁ δὲ ἐκ τῆς ἐλευθέρας δι᾽ ἐπαγγελίας.
24 Aceste lucruri conțin o alegorie, căci este vorba de două legăminte. Unul este cel de pe muntele Sinai, care naște copii în robie, care este Agar.
ἅτινά ἐστιν ἀλληγορούμενα· αὗται γάρ εἰσιν δύο διαθῆκαι, μία μὲν ἀπὸ ὄρους Σινᾶ, εἰς δου λείαν γεννῶσα, ἥτις ἐστὶν Ἄγαρ.
25 Căci această Agar este Muntele Sinai din Arabia și răspunde Ierusalimului care există acum, căci ea este în robie cu copiii ei.
(τὸ γὰρ [Ἄγαρ] Σινᾶ ὄρος ἐστὶν ἐν τῇ Ἀραβίᾳ), συστοιχεῖ δὲ τῇ νῦν Ἱερουσαλήμ, δουλεύει γὰρ μετὰ τῶν τέκνων αὐτῆς.
26 Dar Ierusalimul de sus este liber, care este mama noastră a tuturor.
ἡ δὲ ἄνω Ἱερουσαλὴμ ἐλευθέρα ἐστίν, ἥτις ἐστὶν μήτηρ ἡμῶν·
27 Căci este scris: , “Bucurați-vă, sterpe care nu nașteți. Izbucniți și strigați, voi care nu vă chinuiți. Căci femeile pustii au mai mulți copii decât cea care are un soț.”
γέγραπται γάρ, Εὐφράνθητι στεῖρα ἡ οὐ τίκτουσα, ῥῆξον καὶ βόησον ἡ οὐκ ὠδίνουσα, ὅτι πολλὰ τὰ τέκνα τῆς ἐρήμου μᾶλλον ἢ τῆς ἐχούσης τὸν ἄνδρα.
28 Și noi, fraților, ca și Isaac, suntem copii ai făgăduinței.
ὑμεῖς δέ, ἀδελφοί, κατὰ Ἰσαὰκ ἐπαγγελίας τέκνα ἐστέ.
29 Dar, după cum atunci, cel născut după trup a prigonit pe cel născut după Duh, tot așa este și acum.
ἀλλ᾽ ὥσπερ τότε ὁ κατὰ σάρκα γεννηθεὶς ἐδίωκεν τὸν κατὰ πνεῦμα, οὕτως καὶ νῦν·
30 Totuși, ce spune Scriptura? “Aruncă afară pe slugă și pe fiul ei, căci fiul slugii nu va moșteni împreună cu fiul femeii libere.”
ἀλλὰ τί λέγει ἡ γραφή; Ἔκβαλε τὴν παιδίσκην καὶ τὸν υἱὸν αὐτῆς, οὐ γὰρ μὴ κληρονομήσει ὁ υἱὸς τῆς παιδίσκης μετὰ τοῦ υἱοῦ τῆς ἐλευθέρας.
31 Așadar, fraților, noi nu suntem copiii unei roabe, ci ai femeii libere.
διό, ἀδελφοί, οὐκ ἐσμὲν παιδίσκης τέκνα, ἀλλὰ τῆς ἐλευθέρας·
