Faptele 8
1 Saul consimțea la moartea sa. O mare persecuție s-a ridicat împotriva adunării care era în Ierusalim în acea zi. Toți erau împrăștiați prin regiunile Iudeii și Samariei, cu excepția apostolilor.
U Sauli ahali nabhohitihanaga ahubude u Stefano. Wope u Sauli na ahandile abhatese bhonti akristi habhahali mu Yerusalemu na bhonti bhabhanyampine bhaali humajimbo ga Yudea na hu Samaria, bhasagiye bha mitume bhene.
2 Oameni evlavioși l-au îngropat pe Ștefan și l-au plâns mult.
Abhantu bha Ngulubhi bhasyela uStefano bhazondiye enzondo engosi tee.
3 Dar Saul a devastat Adunarea, a intrat în fiecare casă și a târât în închisoare atât bărbați cât și femei.
Lelo uSauli alitesile sana ikanisa. Ashilaga shila nyumba abhakhate na bhakwesanjile hwunze nabhaponyezya mulumande(mwijela) abhashe na bhalume, na kuwatupia gerezani.
4 De aceea, cei care erau împrăștiați prin împrejurimi mergeau de colo-colo, propovăduind cuvântul.
Bhaala bhabhanyampine abheene bhalumbililaga izu lya Ngulubhi.
5 Filip s-a coborât în cetatea Samaria și le-a vestit pe Hristos.
U Filipo ahishiye hu Samaria alumbililaga izu elya Ngulubhi.
6 Mulțimile ascultau cu un singur glas cele spuse de Filip, când auzeau și vedeau semnele pe care le făcea.
Ubhungano nabhalola zyazibhombeha nu Filipo; bhazibheha humoyo gabho nahwitishile.
7 Căci duhuri necurate ieșeau din mulți dintre cei care le aveau. Ieșeau, strigând cu glas tare. Mulți dintre cei care fuseseră paralizați și șchiopi au fost vindecați.
Abhantu bhabhali bhabhinu bhaponile amipepo mabhibhi gabhafumile abhantu uhu bhakholaawa na bhaala afwemanama bhaponile.
8 A fost o mare bucurie în cetatea aceea.
Ensi ela bhasungwile sana.
9 Dar era un om, pe nume Simon, care făcea vrăjitorii în cetate și care uimea pe locuitorii Samariei, dându-se drept un mare om.
Ahali umuntu umo itawa lyakwe ali yu Simoni umuntu uyo alini tunga ashangazyaga tee ensi ya bha Samaria, umuntu uyo agaga umwene gosi saana bonti bhatimihaje.
10 Toți ascultau, de la cel mai mic până la cel mai mare, și ziceau: “Acesta este o mare putere a lui Dumnezeu.”
Abhasamaria bhonti bhahatejelezya ahwande umwa paka agosi abhantu bhaga umuntu unu ezi zyabhomba zifuma hwa Ngulubhi.”
11 Îl ascultau pentru că de mult timp îi uimise cu vrăjitoriile sale.
Bhatejelezya maana abhaswijizizye tee nsiku nyinji ni tuunga lyakwe.
12 Dar, când au crezut că Filip propovăduia vestea bună despre Împărăția lui Dumnezeu și despre numele lui Isus Hristos, s-au botezat, atât bărbații, cât și femeile.
Nabhahatejelezya uFilipo nalumbililaga uumwene uwa humwanya ni tawa lya Ngulubhi lyalyaponyaga abhantu ashilile hwitawa lya Yesu bhahoziwe alume na bhashe.
13 Și Simon însuși a crezut. Fiind botezat, a continuat să meargă cu Filip. Văzând că se întâmplă semne și minuni mari, a rămas uimit.
Wope uSimoni aheteshe ahoziwe nalileshe itunga lyakwe, ahendelela alongozanye nu Filipo; aswijile sana nahazilola Ungulubhi ashilile hwa Filipo zyazibhombeha ngosi tee.
14 Apostolii care erau la Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan,
Atume nabhahumvwa aje abhahu Samaria bhalyeteshe izi lya Ngulubhi, bhahabhatuma uPetro nu Yohana.
15 care, după ce s-au coborât, s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt,
Nabhafiha hula bhabhapuutila aje bhaposheele Umpepo Ufinjile.
16 pentru că încă nu se pogorâse peste niciunul dintre ei. Ei fuseseră doar botezați în numele lui Isus Cristos.
Ensiku zyonti izyo baalisile ahuposhele Umpepo Ufinjile bhonti lelo bhahoziwe hwitawa lya Yesu.
17 Atunci și-au pus mâinile peste ei și au primit Duhul Sfânt.
U Petro nu Yohana bhabhabhishila amakhono bhabhapuutila, bhope baposhela Umpepo Ufinjile.
18 Simon, văzând că Duhul Sfânt se dădea prin punerea mâinilor apostolilor, le-a oferit bani,
U Simoni nawalola abhantu bhahuposhela Umpepo Ufinjile nabhabheshilwa amakhono na atume wanza aje abhapele ihela,
19 zicând: “Dați-mi și mie această putere, ca oricine îmi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt”.
Waga, “Mpeli nane ouwezo, owo aje shila muntu yehubhishila amakhono aposhelaje Umpepo Ufinjile.”
20 Dar Petru i-a spus: “Să piară argintul tău împreună cu tine, pentru că ai crezut că poți obține darul lui Dumnezeu cu bani!
U Petro wabhuula waga ihela zyaho nawe wayo mtejele uhwo ubhishile aje ekarama ya Ngulubhi tipelwa ni hela.
21 Tu nu ai nici parte, nici sorți de izbândă în această chestiune, pentru că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu.
Suli ni hama hwu mbombo ene umwoyo gwaho segugoloshe hwa Ngulubhi.
22 Pocăiește-te, așadar, de aceasta, de răutatea ta, și întreabă-l pe Dumnezeu dacă nu cumva gândul inimii tale poate să-ți fie iertat.
Eshi laamba hwa Ngulubhi ulwinje abhahusajile ensebho zyaho embibhi ezyo.
23 Căci văd că ești în otrava amărăciunii și în robia nelegiuirii.”
Elola umwoyo gwaho segulishinza hunanchishe gupinyilwe ne mbibhi.”
24 Simon a răspuns: “Roagă-te pentru mine Domnului, ca să nu mi se întâmple nimic din cele ce ai spus.”
U Simoni waga ilabha mumpuutile hwa Ngulubhi ezi zyamuyanjile zisahanaje.
25 După ce au mărturisit și au rostit cuvântul Domnului, s-au întors la Ierusalim și au propovăduit vestea cea bună în multe sate ale samaritenilor.
U Petro nu Yohana pabhawelaga afume uhwo bhalumbiliye muvijiji vivinja evya Samaria pamande bhawela hu Yerusalemu.
26 Atunci un înger al Domnului a vorbit lui Filip și i-a zis: “Scoală-te și mergi spre sud, pe drumul care coboară de la Ierusalim la Gaza. Acesta este un deșert”.
Umalaika wa Ngulubhi wayanga nu Filipo waga sogola ushilile idala elya ntende(hu kusini) lwalihwishila hu Yerusalemu abhalile hu Gaza.” (Idala eli lili mwijangwa).
27 S-a sculat și s-a dus; și iată că era un bărbat din Etiopia, un eunuc cu mare putere sub Candace, regina etiopienilor, care era stăpână pe toată comoara ei, și care venise la Ierusalim să se închine.
U Filipo wabhala. Walola umuntu uwa hwi Ethiopia, afumle apuute hu Yerusalemu umuntu unu ali hasule ali gosi hu nyumba ya malkia wa hwi Ethiopia.
28 El se întorcea, ședea în carul său și citea proorocul Isaia.
Akhiiye mwi gari lyakwa abhazyaga ibhangili lya Isaya igari palijenda abhale amwabho.
29 Duhul Sfânt a zis lui Filip: “Apropie-te și ia-te de carul acesta.”
Umpepo wabhuula uFilipo zubhilila hwi gari elyo upalamane nalyo.
30 Filip a alergat la el, l-a auzit citind pe Isaia proorocul și i-a zis: “Înțelegi tu ce citești?”
“U Filipo walishimbilila igari lila wamwunvwa ula umuntu abhazya mwibhangili elya Isaya wabhuzya uzyiliwe zyubhazya umwo?”
31 El a zis: “Cum aș putea, dacă nu-mi explică cineva?” L-a rugat pe Filip să urce și să stea cu el.
Umuntu ula uMwiethiopia waga embahwelewe wili umuntu nkasiga andongozye? Wakhope lezya uFilipo aje ainjile mwigari lyakwe bhakhale bhonti.
32 Și pasajul din Scriptură pe care îl citea el era acesta, “A fost dus ca o oaie la abator. Ca un miel în fața celui ce-l tunde tace, ca să nu deschidă gura.
Ibhangili lyabhazyaga pasimbilwe eshi alongoziwe neshi engole nabhabhalanayo asinze; apumile myee neshi engole, sigahiguye ilomu lyakwe:
33 În umilirea Lui, a fost luată judecata Lui. Cine va declara generația Lui? Căci viața lui este luată de pe pământ.”
Azugumile hwakwe alongwe hwakwe hwa hepile: Weenu yaiyanga eshizazi shakwe(empapo yakwe)? amaisha gakwe gepile munsi.”
34 Eunucul a răspuns lui Filip: “Despre cine vorbește proorocul acesta? Despre el însuși sau despre altcineva?”
Ula uhasule mwithiopia wabhuuzya uFilipo unu umuntu yebhazya umu enongwa ezi zyakwe yuyo awe zya muntu winji”?
35 Filip a deschis gura și, pornind de la Scriptura aceasta, i-a propovăduit despre Isus.
U Filipo wamwandila mwumwo munongwa zyabhazyaga mwibhangili lya Isaya hulumbilile izu lya Yesu.
36 Pe când mergeau pe drum, au ajuns la o apă; și eunucul a zis: “Iată, aici este apă. Ce mă împiedică să fiu botezat?”
Nabhandelela abhale bhafiha papali na menze ula uhasule wabhuzya uFilipo enya amenze ega epa henu hahansinti zya ahwoziwe?
u Filipo waga nkuyitishe ebhajiye ula Umwithiopia waga eneteshe huje uYesu mwana wa Ngulubhe, ula Umwithiopia wimiliha igari lyakwe.
38 Și a poruncit să se oprească carul și s-au coborât amândoi în apă, atât Filip cât și eunucul, și l-a botezat.
Bhiha bhonti mwigari bhatumbushila mumenze, uFilipo nu mwithiopia uFilipo wamwozya(wabhatizya).
39 După ce au ieșit din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, și eunucul nu l-a mai văzut, căci a plecat bucuros.
Nabhazubha afume muminzi bhonti Umpepo wanyatula uFilipo wasagala yu Mwithiopia mwene Umwithiopia wasogola nigari lyakwe abhalile shashiye humwoyo.
40 Dar Filip a fost găsit la Azotus. Trecând pe acolo, a propovăduit Vestea cea Bună în toate orașele, până când a ajuns la Cezareea.
Lelo uFilipo abhuinishe hu azoto alumbililaga muvijiji na mujini mpaka afishile hu Kaisaria.
