Faptele 7
1 Marele preot a zis: “Așa stau lucrurile?”
NINAU aku la ke kahuna nui, Pela no anei keia mau mea?
2 El a zis: “Frați și părinți, ascultați. Dumnezeul slavei s-a arătat tatălui nostru Avraam, pe când era în Mesopotamia, înainte de a locui în Haran,
I mai la keia, E na kanaka, na hoahanau, a me na makua, e hoolohe mai; Ua ikea mai ke Akua nani e ko kakou kupuna e Aberahama, i kona noho ana ma Mesopotamia, i ka wa mamua aku o kona noho ana ma Harana:
3 și i-a spus: “Ieși din țara ta și de lângă rudele tale și vino într-o țară pe care ți-o voi arăta.
A i mai la ia ia, E puka aku oe, mai kou aina aku, a mai kou poe hoahanau aku hoi, a e hele i ka aina a'u e kuhikuhi aku ai ia oe.
4 Atunci a ieșit din țara caldeenilor și a locuit în Haran. De acolo, după ce tatăl său a murit, Dumnezeu l-a mutat în acest pământ în care locuiți acum.
Alaila, hele aku la ia mawaho o ka aina o ko Kaledaio, a noho iho la ma Harana: a make kona makuakane, mai ia wahi mai i lawe mai ai oia ia ia, a i keia aina a oukou e noho nei.
5 Nu i-a dat nicio moștenire în ea, nu, nici măcar ca să pună piciorul pe ea. I-a promis că i-o va da ca moștenire și urmașilor lui după el, când el nu avea încă niciun copil.
Aole hoi i haawi ia ia ia i hooilina maloko ona, aole no i kahi e ku ai ka wawae: ua olelo mai nae oia e haawi mai ia ia ia i kuleana nona, a no kana poe mamo mahope ona; ia manawa, aole ana keiki.
6 Dumnezeu a vorbit astfel: că urmașii lui vor trăi ca niște străini într-o țară străină și că vor fi înrobiți și maltratați timp de patru sute de ani.
I mai la ke Akua penei, E noho malihini ana kana poe mamo ma ka aina e; a e hooluluhi pio ia ilaila, a e hoomainoinoia mai lakou, i na makahiki eha haneri.
7 “Voi judeca națiunea la care vor fi în robie”, a spus Dumnezeu, “și după aceea vor ieși și îmi vor sluji în acest loc.
A o ka lahuikanaka a lakou i hookauwa ai, na'u no ia e hoopai aku, wahi a ke Akua: a mahope iho o keia mau mea, e puka mai lakou iwaho, a e malama mai ia'u ma keia wahi.
8 Și i-a dat legământul circumciziei. Astfel, Avraam a devenit tatăl lui Isaac și l-a circumcis în ziua a opta. Isaac a devenit tatăl lui Iacob, iar Iacob a devenit tatăl celor doisprezece patriarhi.
A haawi mai la ia ia i ka berita o ke okipoepoe ana; a hanau mai nana o Isaaka, a okipoepoe iho la ia ia i ka walu o ka la; a na Isaaka o Iakoba, a na Iakoba o na makualii, he umikumamalua.
9 “Patriarhii au fost geloși pe Iosif și l-au vândut în Egipt. Dumnezeu a fost cu el
A huahuwa iho la na makualii ia Iosepa, a kuai lilo aku la ia ia i ko Aigupita: aia no me ia ke Akua,
10 și l-a izbăvit din toate necazurile sale și i-a dat favoare și înțelepciune înaintea lui Faraon, regele Egiptului. L-a pus guvernator peste Egipt și peste toată casa lui.
A nana no i hoopakele mai ia ia, mailoko mai o kona mau popilikia a pau, a haawi mai ia ia i ka lokomaikaiia, a me ke akamai imua o Parao, o ke alii o Aigupita; a hoolilo iho la ia ia, i luna maluna o Aigupita, a me kona hale a pau.
11 Și a venit o foamete peste toată țara Egiptului și Canaanului și o mare nenorocire. Părinții noștri nu au găsit hrană.
Ua hiki mai he wi maluna o ka aina a pau o Aigupita a me Kanaana, a me ka popilikia nui: aole i loaa i ko kakou mau kupuna ka mea ai.
12 Dar când a auzit Iacov că în Egipt era grâu, a trimis prima dată pe părinții noștri.
A lohe ae la o Iakoba he ai ma Aigupita, hoouna mua aku la ia i ko kakou mau kupuna.
13 A doua oară, Iosif s-a făcut cunoscut fraților săi, iar familia lui Iosif a fost descoperită lui Faraon.
A i ka lua [o ka hele ana] hoike mai o Iosepa ia ia iho i kona poe hoahanau, a hoikeia'ku la ka ohana o Iosepa ia Parao.
14 Iosif a trimis și a chemat pe tatăl său Iacov și pe toate rudele lui, șaptezeci și cinci de suflete.
Alaila, hoouna mai la o Iosepa, a kii mai la i kona makuakane ia Iakoba, a me kona poe hoahanau a pau; he mau uhane kanahikukumamalima lakou.
15 Iacov a coborât în Egipt și a murit, el însuși și părinții noștri;
Iho ae la o Iakoba i Aigupita, a make iho la ia, a me ko kakou poe kupuna.
16 au fost aduși înapoi la Sihem și au fost puși în mormântul pe care Avraam îl cumpărase pe un preț în argint de la fiii lui Hamor din Sihem.
A laweia'ku la lakou i Sukema, a waiho iho la maloko o ka halelua a Aberahama i kuai mai ai i ke kala me na keiki a Hemora, a ka makuakane o Sukema mai.
17 Dar, când s-a apropiat vremea făgăduinței pe care Dumnezeu o făgăduise lui Avraam, poporul a crescut și s-a înmulțit în Egipt,
A kokoke hiki mai ka wa i oleloia mai ai, a ke Akua i hoohiki mai ai ia Aberahema, mahuahua na kanaka, a lehulehu ae la ma Aigupita;
18 până când s-a ridicat un alt rege, care nu-l cunoștea pe Iosif.
A ku mai la kekahi alii e ae, i ike ole ia Iosepa.
19 Acesta a profitat de neamul nostru și i-a maltratat pe părinții noștri, obligându-i să își abandoneze copiii, ca să nu rămână în viață.
Hana maalea mai la ia i ko kakou lahuikanaka, a hana ino mai i na kupuna o kakou, a kiola aku la i ka lakou keiki hou, i ole lakou e ola.
20 În acel timp s-a născut Moise, care era extrem de frumos pentru Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.
Ia manawa i hanau ai o Mose, a ua maikai loa ia, a hanaiia oia i ekolu malama maloko o ka hale o kona makuakane.
21 După ce a fost abandonat, fiica lui Faraon l-a luat în brațe și l-a crescut ca pe propriul ei fiu.
A i kona wa i hooleiia'i mawaho, lawe ae la ke kaikamahine a Parao ia ia, a malama iho la i keiki nana.
22 Moise a fost instruit în toată înțelepciunea egiptenilor. A fost puternic în cuvintele și în faptele sale.
Ua aoia o Mose i ke akamai a pau o ko Aigupita, a ua mana hoi ma na olelo, a ma na hana ana.
23 Dar când a împlinit patruzeci de ani, i-a venit în inimă să viziteze pe frații săi, copiii lui Israel.
A hala na makahiki ona he kanaha, kupu iho la ka manao maloko o kona naau, e hele aku e ike i kona poe hoahanau, i ka poe mamo a Iseraela.
24 Văzând că unul dintre ei suferă nedreptate, l-a apărat și l-a răzbunat pe cel asuprit, lovindu-l pe egiptean.
A ike aku la ia i kekahi mea e hana ino ia'ua, kokua aku la oia ia ia, a hooponopono mamuli o ka mea i hooluhi hewa ia mai, a pepehi aku la i ke kanaka o Aigupita.
25 El presupunea că frații săi au înțeles că Dumnezeu, prin mâna lui, le dădea izbăvirea; dar ei nu au înțeles.
Manao iho la ia e hoomaopopo auanei kona poe hoahanau e haawi mai ana ke Akua i ola no lakou, ma kona lima; aka, aole lakou i ike.
26 A doua zi, când se luptau, li s-a arătat și i-a îndemnat să se împace din nou, zicând: “Domnilor, voi sunteți frați. De ce vă faceți rău unul altuia?”
A ia la ae, ikea oia ia lakou e paio ana, a koi aku la oia ia laua e kuikahi, i ae la, E na kanaka, he mau hoahanau olua, no ke aha la olua e hana ino nei kekahi i kekahi?
27 Dar cel care îi făcea rău aproapelui său îl respingea, spunând: “Cine te-a pus conducător și judecător peste noi?
Aka, o ka mea hana ino i ka hoa, kipaku aku la oia ia ia, i aku la, Nawai la oe i hoonoho ai i alii, a i lunakanawai maluna o makou?
28 Vrei să mă omori pe mine, cum ai omorât ieri pe egiptean?”
Ke manao nei anei oe e pepehi mai ia'u, e like me kou pepehi ana i ke kanaka o Aigupita inehinei?
29 La acest cuvânt, Moise a fugit și a devenit străin în țara lui Madian, unde a devenit tatăl a doi fii.
Holo aku la o Mose no keia olelo, a lilo i malihini ma ka aina Midiana, malaila i hanau ai nana, na keikikane elua.
30 “După ce s-au împlinit patruzeci de ani, un înger al Domnului i s-a arătat în pustiul muntelui Sinai, într-o flacără de foc, într-un tufiș.
A pau na makahiki hookahi kanaha, ikeia mai la he anela o ka Haku ia ia, ma ka waonahele, ma ka mauna Sinai, maloko o ka lapalapa ahi o ka laau ooi.
31 Când a văzut-o, Moise s-a mirat de această priveliște. Pe când se apropia să vadă, vocea Domnului i s-a adresat:
A ike aku la o Mose, kahaha aku la i keia mea i ikeia; a hookokoke aku la no hoi ia e makaikai, a hiki mai ka leo o ka Haku io na la,
32 “Eu sunt Dumnezeul părinților tăi: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov. Moise a tremurat și nu a îndrăznit să privească.
Owau no ke Akua o kou mau makua, ke Akua o Aberahama, ke Akua o Isaaka, ke Akua a Iakoba. Haalulu iho la o Mose, a makau ke makaikai aku.
33 Domnul i-a zis: “Scoate-ți sandalele, căci locul unde stai este pământ sfânt.
Olelo mai la ka Haku ia ia, E wehe oe i kou mau kamaa, mai kou mau kapuwai aku; no ka mea, o kahi au e ku nei, he aina hoano ia.
34 Am văzut cu adevărat necazul poporului Meu care este în Egipt și i-am auzit gemetele. M-am coborât să-i eliberez. Acum vino, te voi trimite în Egipt”.
I ka nana ana, ua ike au i ka poino ana o ko'u poe kanaka ma Aigupita, a ua lohe no au i ko lakou kaniuhu ana, a ua iho mai nei au e hoopakele ia lakou: e hele mai hoi oe, a e hoouna aku au ia oe i Aigupita.
35 Acest Moise, pe care ei l-au refuzat, zicând: “Cine te-a făcut pe tine conducător și judecător?” Dumnezeu l-a trimis ca conducător și eliberator prin mâna îngerului care i s-a arătat în tufiș.
O ua Mose la, ka mea a lakou i hoole ai, me ka i ana'e, Owai ka mea i hoonoho ia oe, i alii, a i lunakanawai? oia no ka ke Akua i hoouna aku ai i alii, a i ola, ma ka lima o ka anela ana i ike aku ai iwaena o ka laau ooi.
36 Acest om i-a condus, după ce a făcut minuni și semne în Egipt, în Marea Roșie și în pustiu timp de patruzeci de ani.
Nana no lakou i alakai iwaho, e hana ana i na mea kupanaha, a me na hoailona ma ka aina o Aigupita, a me ke Kaiula, a ma ka waonahele i na makahiki hookahi kanaha.
37 Acesta este acel Moise care le-a spus copiilor lui Israel: “Domnul Dumnezeul nostru vă va ridica un profet dintre frații voștri, ca mine”.
O ua Mose la keia, ka mea nana i olelo mai i na mamo a Iseraela, E hoala mai ana ka Haku, ko oukou Akua, i kekahi Kaula, mailoko mai o ko oukou poe hoahanau, e like me au nei; oia no ka oukou e hoolohe aku ai.
38 Acesta este cel care a fost în adunare în pustiu cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, care a primit revelații vii pe care să ni le dea nouă,
Oia no ka mea maloko o ka ekalesia ma ka waonahele me ka anela nana i olelo mai ia ia, ma ka mauna ma Sinai, a me ko kakou poe kupuna hoi; a loaa no ia ia na olelo hoola, e haawi mai ia kakou.
39 căruia părinții noștri nu au vrut să fie ascultători, ci l-au respins și s-au întors cu inima în Egipt,
Aole i makemake ai ko kakou poe kupuna e hoolohe ia ia, aka, kipaku aku la, a ma ka naau, huli hou no lakou i Aigupita,
40 spunând lui Aaron: 'Fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci în ceea ce-l privește pe acest Moise care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a întâmplat cu el'.
I ae la ia Aarona, E hana oe i mau akua no kakou, e hele aku mamua o kakou; no ka mea, o ua Mose la, ka mea i alakai mai ia kakou nei, mai ka aina o Aigupita mai, aole kakou i ike i kona wahi i lilo aku ai.
41 În zilele acelea au făcut un vițel, au adus jertfe idolului și s-au bucurat de lucrările mâinilor lor.
A ia mau la, hana iho la lakou i bipi keiki, a haawi aku la i mohai na ua kii akua la, a olioli iho la lakou i ka mea a ko lakou mau lima iho i hana'i.
42 Dar Dumnezeu s-a întors de la ei și i-a predat să slujească armatei cerului, după cum este scris în cartea profeților, “Mi-ai oferit animale ucise și sacrificii? Patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?
Alaila huli aku la ke Akua, a kuu mai la ia lakou e hoomana aku i ka puali o ka lani; e like me ka mea i palapalaia maloko o ka buke a ka poe kaula, E ka ohana a Iseraela e, ua lawe mai anei oukou na'u i na mea i pepehiia, a me na mohai, i na makahiki hookahi kanaha ma ka waonahele?
43 Tu ai ridicat cortul lui Moloh, steaua zeului tău, Rephan, figurile pe care le-ai făcut să se închine, așa că te voi duce dincolo de Babilon.
A ua kaikai oukou i ka halelewa o Moloka, a me ka hoku o ko oukou akua o Remepana, i na kii a oukou i hana'i, i mea e hoomana aku ai ia lakou; a na'u no oukou e lawe aku ma o aku o Babulona.
44 “Părinții noștri au avut cortul mărturiei în pustie, așa cum îi poruncise Cel ce a vorbit lui Moise să îl facă după modelul pe care îl văzuse;
Ua loaa no i ko kakou poe kupuna ma ka waonahele, ka halelewahoike, e like me ka olelo ana i olelo mai ai ia Mose, e hana ia mea me ke kumu ana i ike ai.
45 și pe care, la rândul lor, părinții noștri l-au adus cu Iosua, când au intrat în stăpânirea neamurilor pe care Dumnezeu le-a alungat dinaintea părinților noștri până în zilele lui David,
O ka mea hoi a ko kakou poe kupuna i lawe a kai mai ai me Iosua, i ke kuleana o ka lahuikanaka e a ke Akua i kipaku aku ai, mai ka maka aku o ko kakou poe kupuna, a hiki wale mai i na la o Davida.
46 care au găsit favoare înaintea lui Dumnezeu și au cerut să găsească o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov.
Loaa no hoi ia ia ka lokomaikaiia mai imua i ke alo o ke Akua, noi aku la ia e hoomakaukau i wahi e noho ai, no ke Akua o Iakoba.
47 Dar Solomon i-a zidit o casă.
Na Solomona nae i kukulu i hale nona.
48 Totuși, Cel Preaînalt nu locuiește în temple făcute de mâini, cum spune profetul,
Aka, aole e noho ka Mea Kiekie maloko o na luakini i hanaia e na lima; e like me ka mea i oleloia mai ai e ke kaula,
49 “Cerul este tronul meu, și pământul un scăunel pentru picioarele mele. Ce fel de casă îmi vei construi?”, zice Domnul. “Sau care este locul meu de odihnă?
O ka lani ko'u nohoalii, a o ka honua hoi ko'u keehana wawae. Heaha ka hale a oukou e kukulu ai no'u? wahi a ka Haku; heaha hoi ko'u wahi e maha ai?
50 Nu cumva mâna mea a făcut toate aceste lucruri?
Aole anei na ko'u lima i hana keia mau mea a pau?
51 “Voi, cei cu gâtul împietrit și netăiați împrejur la inimă și la urechi, vă împotriviți mereu Duhului Sfânt! Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi.
E ka poe ai oolea, ka poe i okipoepoe ole ia ma ka naau, a ma ka pepeiao, ua mau loa ko oukou pale ana i ka Uhane Hemolele; e like me ko oukou kupuna, pela no hoi oukou nei.
52 Pe care dintre profeți nu i-au prigonit părinții voștri? Ei i-au ucis pe cei care au prezis venirea Celui Drept, dintre care voi ați devenit acum trădători și ucigași.
Owai kekahi mea o ka poe kaula i hoomaau ole ia e ko oukou poe kupuna? Ua pepehi hoi lakou i ka poe nana i hai mua mai i ka hiki ana mai o ka Mea Hemolele, ka mea a oukou i kumakaia iho nei a pepehi iho la.
53 Ați primit Legea așa cum a fost rânduită de îngeri și nu ați respectat-o!”
Ua loaa no hoi ia oukou ke kanawai, na ka poe anela i hoolaha mai, aole nae oukou i malama.
54 Când au auzit acestea, li s-a tăiat inima și au scrâșnit din dinți împotriva Lui.
A lohe lakou i keia mau mea, walania iho la ko lakou naau, nau iho la ko lakou mau kui ia ia.
55 Dar el, fiind plin de Duhul Sfânt, a privit cu stăruință spre cer și a văzut gloria lui Dumnezeu și pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu,
Aka, ua piha no ia i ka Uhane Hemolele, a haka pono aku la ia i ka lani, a ike aku la i ka nani o ke Akua, a me Iesu e ku ana ma ka lima akau o ke Akua;
56 și a zis: “Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu!”
I mai la ia, Aia hoi, ke ike aku nei au i na lani e hamama ana, a me ke Keiki a ke kanaka e ku ana ma ka lima akau e ke Akua.
57 Dar ei au strigat cu glas tare și și-au astupat urechile, apoi s-au năpustit la unison asupra lui.
Uwa aku la lakou me ka leo nui, papani iho la i ko lakou mau pepeiao, a lele lokahi mai la maluna ona;
58 L-au aruncat afară din cetate și l-au ucis cu pietre. Martorii și-au așezat hainele la picioarele unui tânăr pe nume Saul.
Kiola aku la ia ia mawaho o ke kulanakauhale, a hailuku aku la; a waiho iho la na mea hoike i ko lakou aahu ma ka wawae o kekahi kanaka ui, i kapaia o Saulo.
59 L-au ucis cu pietre pe Ștefan, pe când striga: “Doamne Iisuse, primește duhul meu!”
Hailuku aku la lakou ia Setepano, kahea ana me ka olelo aku, E ka Haku, e Iesu, e hookipa aku oe i kuu uhane.
60 El a îngenuncheat și a strigat cu glas tare: “Doamne, nu le reține acest păcat!” După ce a spus aceasta, a adormit.
Kukuli iho la ia a hea aku la me ka leo nui, E ka Haku, mai kau oe i keia hewa maluna o lakou. A pau kana olelo ana pela, hiamoe iho la ia.
