Faptele 7
1 Marele preot a zis: “Așa stau lucrurile?”
And the High-priest said—Are these things, so?
2 El a zis: “Frați și părinți, ascultați. Dumnezeul slavei s-a arătat tatălui nostru Avraam, pe când era în Mesopotamia, înainte de a locui în Haran,
And, he, said—Brethren and fathers, hearken! The God of Glory, appeared unto our father Abraham, while he was in Mesopotamia, before he dwelt in Haran, —
3 și i-a spus: “Ieși din țara ta și de lângă rudele tale și vino într-o țară pe care ți-o voi arăta.
And said unto him—Get thee forth, out of thy land, and from among thy kindred, and come unto the land which, unto thee, I will point out.
4 Atunci a ieșit din țara caldeenilor și a locuit în Haran. De acolo, după ce tatăl său a murit, Dumnezeu l-a mutat în acest pământ în care locuiți acum.
Then, coming forth out of the land of the Chaldeans, he dwelt in Haran; and, from thence, when his father was dead, he removed him into this land, in which, ye, now dwell;
5 Nu i-a dat nicio moștenire în ea, nu, nici măcar ca să pună piciorul pe ea. I-a promis că i-o va da ca moștenire și urmașilor lui după el, când el nu avea încă niciun copil.
And gave him no inheritance therein, not even a place to set his foot on; and yet promised to give it unto him in possession, and unto his seed after him, when as yet he had not a child.
6 Dumnezeu a vorbit astfel: că urmașii lui vor trăi ca niște străini într-o țară străină și că vor fi înrobiți și maltratați timp de patru sute de ani.
But God, spake thus—His seed shall be a sojourner in a foreign land, and they will bring it into bondage, and ill-treat it four-hundred years;
7 “Voi judeca națiunea la care vor fi în robie”, a spus Dumnezeu, “și după aceea vor ieși și îmi vor sluji în acest loc.
And, the nation unto which they shall be in bondage, will, I, judge—said God; and, after these things, shall they come forth, and render divine service unto me, in this place.
8 Și i-a dat legământul circumciziei. Astfel, Avraam a devenit tatăl lui Isaac și l-a circumcis în ziua a opta. Isaac a devenit tatăl lui Iacob, iar Iacob a devenit tatăl celor doisprezece patriarhi.
And he gave unto him a covenant of circumcision; and, thus, he begat Isaac, and circumcised him on the eighth day, and Isaac, Jacob, and Jacob, the twelve patriarchs.
9 “Patriarhii au fost geloși pe Iosif și l-au vândut în Egipt. Dumnezeu a fost cu el
And, the patriarchs, being jealous of Joseph, gave him up into Egypt; and, God, was, with him,
10 și l-a izbăvit din toate necazurile sale și i-a dat favoare și înțelepciune înaintea lui Faraon, regele Egiptului. L-a pus guvernator peste Egipt și peste toată casa lui.
And rescued him out of all his tribulations, and gave him favour and wisdom before Pharaoh king of Egypt; and he appointed him governor over Egypt and all his house.
11 Și a venit o foamete peste toată țara Egiptului și Canaanului și o mare nenorocire. Părinții noștri nu au găsit hrană.
And there came a famine upon all Egypt and Canaan, and great tribulation, and our fathers could not find pasture.
12 Dar când a auzit Iacov că în Egipt era grâu, a trimis prima dată pe părinții noștri.
But Jacob, hearing there was corn in Egypt, sent off our fathers, first;
13 A doua oară, Iosif s-a făcut cunoscut fraților săi, iar familia lui Iosif a fost descoperită lui Faraon.
And, the second time, Joseph was made known unto his brethren, and, the race of Joseph was made, manifest, unto Pharaoh.
14 Iosif a trimis și a chemat pe tatăl său Iacov și pe toate rudele lui, șaptezeci și cinci de suflete.
And Joseph, sending forth, called for Jacob his father, and all the kindred, consisting of seventy-five souls;
15 Iacov a coborât în Egipt și a murit, el însuși și părinții noștri;
And Jacob went down [into Egypt]. And he died, he, and our fathers;
16 au fost aduși înapoi la Sihem și au fost puși în mormântul pe care Avraam îl cumpărase pe un preț în argint de la fiii lui Hamor din Sihem.
And were brought over into Shechem, and laid in the tomb which Abraham had purchased, for a price of silver, of the sons of Hamor in Shechem.
17 Dar, când s-a apropiat vremea făgăduinței pe care Dumnezeu o făgăduise lui Avraam, poporul a crescut și s-a înmulțit în Egipt,
Now, just as the time of the promise was drawing near wherewith God had agreed with Abraham, the people grew, and were multiplied in Egypt, —
18 până când s-a ridicat un alt rege, care nu-l cunoștea pe Iosif.
Until there arose another sort of king over Egypt, who had not known Joseph.
19 Acesta a profitat de neamul nostru și i-a maltratat pe părinții noștri, obligându-i să își abandoneze copiii, ca să nu rămână în viață.
The same, dealing craftily with our race, ill-treated our fathers, so as to cause their babes to be exposed, to the end they might not be suffered to live.
20 În acel timp s-a născut Moise, care era extrem de frumos pentru Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.
In which season, Moses, was born, and was exceeding goodly, —who was nourished up three months in the house of his father;
21 După ce a fost abandonat, fiica lui Faraon l-a luat în brațe și l-a crescut ca pe propriul ei fiu.
But, when he was exposed, the daughter of Pharaoh rescued him, and nourished him for herself, as a son.
22 Moise a fost instruit în toată înțelepciunea egiptenilor. A fost puternic în cuvintele și în faptele sale.
And, so Moses was trained in all the wisdom of the Egyptians, and was mighty in his words and works.
23 Dar când a împlinit patruzeci de ani, i-a venit în inimă să viziteze pe frații săi, copiii lui Israel.
And, when there was being fulfilled unto him a period of forty years, it came up on his heart to look after his brethren the sons of Israel;
24 Văzând că unul dintre ei suferă nedreptate, l-a apărat și l-a răzbunat pe cel asuprit, lovindu-l pe egiptean.
And, seeing one being wronged, he defended him, and avenged him that was getting worn out, smiting the Egyptian.
25 El presupunea că frații săi au înțeles că Dumnezeu, prin mâna lui, le dădea izbăvirea; dar ei nu au înțeles.
But he supposed his brethren would understand that, God, through his hand, would give them deliverance; whereas they understood not.
26 A doua zi, când se luptau, li s-a arătat și i-a îndemnat să se împace din nou, zicând: “Domnilor, voi sunteți frați. De ce vă faceți rău unul altuia?”
On the following day also, he appeared unto them, as they were contending, and would have reconciled them in peace, saying—Men! ye are, brothers! Wherefore wrong ye one another?
27 Dar cel care îi făcea rău aproapelui său îl respingea, spunând: “Cine te-a pus conducător și judecător peste noi?
But, he that was wronging his neighbour, thrust him away, saying—Who hath appointed, thee, to be ruler and judge over us?
28 Vrei să mă omori pe mine, cum ai omorât ieri pe egiptean?”
Art, thou, wishing, to kill me, in the same way thou didst kill, yesterday, the Egyptian?
29 La acest cuvânt, Moise a fugit și a devenit străin în țara lui Madian, unde a devenit tatăl a doi fii.
And Moses fled at this saying, and became a sojourner in the land of Midian, where he begat two sons.
30 “După ce s-au împlinit patruzeci de ani, un înger al Domnului i s-a arătat în pustiul muntelui Sinai, într-o flacără de foc, într-un tufiș.
And, when forty years were fulfilled, there appeared unto him, in the desert of Mount Sinai, a messenger, in a flame of fire, in a bush.
31 Când a văzut-o, Moise s-a mirat de această priveliște. Pe când se apropia să vadă, vocea Domnului i s-a adresat:
And, Moses, seeing it, marvelled at the sight; and, as he was going near to observe, there came a voice of the Lord—
32 “Eu sunt Dumnezeul părinților tăi: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov. Moise a tremurat și nu a îndrăznit să privească.
I, am the God of thy fathers, The God of Abraham and Isaac and Jacob. And Moses becoming, terrified, durst not observe.
33 Domnul i-a zis: “Scoate-ți sandalele, căci locul unde stai este pământ sfânt.
And the Lord said unto him—Loose the sandals of thy feet; for, the place whereon thou art standing, is, hallowed ground.
34 Am văzut cu adevărat necazul poporului Meu care este în Egipt și i-am auzit gemetele. M-am coborât să-i eliberez. Acum vino, te voi trimite în Egipt”.
I have, indeed seen, the ill-treatment of my people that is in Egypt, and, unto their groaning, have I hearkened, and have come down to rescue them. Now, therefore, come! I will send thee into Egypt.
35 Acest Moise, pe care ei l-au refuzat, zicând: “Cine te-a făcut pe tine conducător și judecător?” Dumnezeu l-a trimis ca conducător și eliberator prin mâna îngerului care i s-a arătat în tufiș.
The same Moses whom they had refused, saying—Who hath appointed thee to be ruler and judge? the same, both as ruler and redeemer, did God send, by the hand of the messenger who had appeared unto him in the bush:
36 Acest om i-a condus, după ce a făcut minuni și semne în Egipt, în Marea Roșie și în pustiu timp de patruzeci de ani.
The same, led them forth, doing wonders and signs in Egypt, and in the Red Sea, and in the desert, forty years:
37 Acesta este acel Moise care le-a spus copiilor lui Israel: “Domnul Dumnezeul nostru vă va ridica un profet dintre frații voștri, ca mine”.
The same, is the Moses that said unto the sons of Israel—A prophet, unto you, will God raise up, from among your brethren, like unto me:
38 Acesta este cel care a fost în adunare în pustiu cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, care a primit revelații vii pe care să ni le dea nouă,
The same, is he that came to be in the assembly in the desert, with the messenger who was speaking with him in Mount Sinai, and with our fathers, he who welcomed living utterances, to give unto us:
39 căruia părinții noștri nu au vrut să fie ascultători, ci l-au respins și s-au întors cu inima în Egipt,
Unto whom, our fathers would not become obedient, but thrust him away, and turned in their hearts unto Egypt,
40 spunând lui Aaron: 'Fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci în ceea ce-l privește pe acest Moise care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a întâmplat cu el'.
Saying unto Aaron—Make as gods who shall go before us; for, as for this Moses who brought us forth out of Egypt, we know not what hath befallen him!
41 În zilele acelea au făcut un vițel, au adus jertfe idolului și s-au bucurat de lucrările mâinilor lor.
And so they fell to calf-making in those days, and offered sacrifice unto the idol, and rejoiced in the works of their hands.
42 Dar Dumnezeu s-a întors de la ei și i-a predat să slujească armatei cerului, după cum este scris în cartea profeților, “Mi-ai oferit animale ucise și sacrificii? Patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?
But God, turned, and delivered them up to be doing divine service unto the host of heaven, —just as it is written in a book of the prophets—Victims and sacrifices did ye offer unto me, forty years in the desert, O house of Israel?
43 Tu ai ridicat cortul lui Moloh, steaua zeului tău, Rephan, figurile pe care le-ai făcut să se închine, așa că te voi duce dincolo de Babilon.
Nay! but ye took with you the tent of Moloch, and the star of the god Rephan, —the forms which ye made to bow down unto them: therefore will I carry you away beyond Babylon.
44 “Părinții noștri au avut cortul mărturiei în pustie, așa cum îi poruncise Cel ce a vorbit lui Moise să îl facă după modelul pe care îl văzuse;
The tent of witness, was with our fathers in the desert, according as he who was speaking unto Moses, gave instructions, to make it, according to the model which he had seen.
45 și pe care, la rândul lor, părinții noștri l-au adus cu Iosua, când au intrat în stăpânirea neamurilor pe care Dumnezeu le-a alungat dinaintea părinților noștri până în zilele lui David,
Which our fathers succeeding to, also brought in, with Joshua, when taking possession of the nations, which God put out from before our fathers until the days of David;
46 care au găsit favoare înaintea lui Dumnezeu și au cerut să găsească o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov.
Who found favour before God, and asked to find a habitation for the God of Jacob.
47 Dar Solomon i-a zidit o casă.
But, Solomon, built him a house.
48 Totuși, Cel Preaînalt nu locuiește în temple făcute de mâini, cum spune profetul,
Although indeed, the Most High, not in hand-made places, dwelleth; just as, the prophet, saith—
49 “Cerul este tronul meu, și pământul un scăunel pentru picioarele mele. Ce fel de casă îmi vei construi?”, zice Domnul. “Sau care este locul meu de odihnă?
Heaven is my thrown, and, the earth, is my footstool: What manner of house, will ye build me, saith the Lord, —Or what shall be the place of my resting?
50 Nu cumva mâna mea a făcut toate aceste lucruri?
Hath not, my hand, made all these things?
51 “Voi, cei cu gâtul împietrit și netăiați împrejur la inimă și la urechi, vă împotriviți mereu Duhului Sfânt! Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi.
Ye stiff-necked and uncircumcised in hearts and in ears, ye, always, against the Holy Spirit, do strive! As your fathers, ye also:
52 Pe care dintre profeți nu i-au prigonit părinții voștri? Ei i-au ucis pe cei care au prezis venirea Celui Drept, dintre care voi ați devenit acum trădători și ucigași.
Which of the prophets, did not your fathers persecute? Yea they slew them who declared beforehand concerning the coming of the Righteous One—of whom, now, ye, have become, betrayers and murderers!
53 Ați primit Legea așa cum a fost rânduită de îngeri și nu ați respectat-o!”
Who, indeed, received the law through ranks of messengers, —and guarded it not.
54 Când au auzit acestea, li s-a tăiat inima și au scrâșnit din dinți împotriva Lui.
And, while they were hearing these things, they were being pierced in their hearts, and began gnashing their teeth against him.
55 Dar el, fiind plin de Duhul Sfânt, a privit cu stăruință spre cer și a văzut gloria lui Dumnezeu și pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu,
But he, being already full of Holy Spirit, looking steadfastly into heaven, saw the glory of God, and Jesus standing on the right hand of God;
56 și a zis: “Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu!”
And said—Lo! I see the heavens opened, and the Son of Man, standing, on the right hand of God.
57 Dar ei au strigat cu glas tare și și-au astupat urechile, apoi s-au năpustit la unison asupra lui.
And, crying out with a loud voice, they held their ears, and rushed with one accord upon him;
58 L-au aruncat afară din cetate și l-au ucis cu pietre. Martorii și-au așezat hainele la picioarele unui tânăr pe nume Saul.
And, thrusting him forth outside the city, proceeded to stone him. And, the witnesses, laid their garments at the feet of a young man named Saul.
59 L-au ucis cu pietre pe Ștefan, pe când striga: “Doamne Iisuse, primește duhul meu!”
And they stoned Stephen, as he was invoking and saying—Lord Jesus! give welcome unto my spirit.
60 El a îngenuncheat și a strigat cu glas tare: “Doamne, nu le reține acest păcat!” După ce a spus aceasta, a adormit.
And, kneeling down, he cried out with a loud voice—Lord! do not charge against them, this sin. And, having said this, he fell asleep.
