Faptele 5
1 Dar un om, numit Anania, împreună cu soția sa Safira, au vândut un bun
Lino palikuba muntu naumbi lina lyakendi Hananiya ne Safila mukashendi, nabo balaulisha libala lyabo.
2 și au păstrat o parte din preț, iar soția sa, care știa de aceasta, a adus o parte și a pus-o la picioarele apostolilor.
Walanyumfwana ne mukashendi, ne kufunyapo mali ngobalaulisha libala, ambi walatwala kuli batumwa.
3 Dar Petru a zis: “Anania, de ce ți-a umplut Satana inima ca să minți pe Duhul Sfânt și să reții o parte din prețul pământului?
Petulo walamwipusheti, “Hananiya obe, nipacebo cini ulamusuminishi Satana kwingila mumoyo wakobe cakwinseti ulatatiki kubepa Mushimu Uswepa, ne kufunyapo mali ngolaulishi libala lyakobe?
4 Cât timp l-ai păstrat, nu a rămas oare al tău? După ce a fost vândut, nu a fost în puterea ta? Cum se face că ai conceput acest lucru în inima ta? Nu i-ai mințit pe oameni, ci pe Dumnezeu.”
Sena libala nkalyanga lyakobe kotana ulyulisha? kayi mpowaulisha libala, sena nkowakutenga mali mumakasa akobe? Nkowayandikanga kwisa cisa? Apa uliya kubepa muntu sobwe, nsombi ulabepe Lesa.”
5 Anania, auzind aceste cuvinte, a căzut jos și a murit. O mare frică a cuprins pe toți cei care au auzit aceste lucruri.
Hananiya mpwalanyumfwa maswi awa, walawa panshi ne kufwa popelapo. Ici calabayosha kwine bantu bonse balanyumfwako calenshika.
6 Tinerii s-au sculat, l-au înfășurat, l-au dus afară și l-au îngropat.
Batuloba misepela balesa kufungaila citumbico mucikwisa, balacinyamuna ne kuya kubika mu manda.
7 După vreo trei ore, soția lui, care nu știa ce se întâmplase, a intrat.
Mpopalapita maola atatu, nendi mukashendi walengila mung'anda katacinshi cilenshiki.
8 Petru i-a răspuns: “Spune-mi dacă ai vândut pământul cu atât de mult.” Ea a spus: “Da, pentru atât de mult”.
Petulo walamwipusheti, “Kong'ambila cena, sena awa emali onka ngomwaulisha libala lyenu? Mutukashuyo walakumbuleti, ‘Ee, wopelowo emulo wakendi.’
9 Dar Petru a întrebat-o: “Cum de v-ați învoit împreună să ispitiți Duhul Domnului? Iată, picioarele celor care l-au îngropat pe soțul tău sunt la ușă și te vor scoate afară”.
Kayi Petulo walamwipusheti, ‘Inga wasuminina cani kwambeti mwelekeshe Mushimu wa Mwami? Bantu bangakubika baibenu balipansa pa cishinga apa, nenjobe nibakumante.”
10 Ea a căzut îndată la picioarele lui și a murit. Tinerii au intrat și au găsit-o moartă; au dus-o afară și au îngropat-o lângă soțul ei.
Nendi popelapo walawa panshi pamyendo ya Petulo, ne kufwa. Mpobalengila batuloba misepela basa, balacana kali wafwa kendi. Balanyamuna citumbi ne kuya kubika mu manda pepi ne mpobabika baibendi.
11 O mare frică a cuprins toată adunarea și pe toți cei care au auzit aceste lucruri.
Mubungano wonse ne bantu bonse nabambi, balanyumfwako balaba ne buyowa.
12 Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în popor. Toți erau de acord în pridvorul lui Solomon.
Batumwa balensa bingashilo ne bishikukankamanisha bingi pakati pa bantu. Bonse bashoma Klistu balikubungana pamo mu Mukushi wa Solomoni.
13 Nici unul dintre ceilalți nu îndrăznea să li se alăture; totuși, poporul îi cinstea.
Paliya naba umo walikuba kunsa kwalikoto walalibanda kwambeti abunganenga nabo, nsombi ne kukabeco bantu balikubalumbaisha.
14 Tot mai mulți credincioși s-au adăugat la Domnul, mulțimi de bărbați și de femei.
Bantu bashoma muli Lesa balatatika kufulilako, cakwinseti lyalaba likoto linene lya batuloba ne batukashi.
15 Chiar și pe bolnavi îi scoteau în stradă și îi așezau pe paturi și pe saltele, pentru ca, atunci când Petru trecea, măcar umbra lui să-i umbrească pe unii dintre ei.
Pacebo ca bintu byalikwinsa batumwa, bantu bangi balatatika kuleta nekoneka balwashi babo pa malili ne pa mpasa munshila, kwambeti Petulo apitanga, mpani cifunsha cakendi ngacibakumyako balwashi.
16 De asemenea, s-a adunat o mulțime din cetățile din jurul Ierusalimului, aducând bolnavi și pe cei chinuiți de duhuri necurate; și toți au fost vindecați.
Makoto abantu alesa kufuma muminshi yashinguluka Yelusalemu balikwisa kabali banyamuna balwashi ne bekatwa ne mishimu yaipa, kayi bonse balikusengulwa.
17 Dar marele preot și toți cei ce erau cu el, adică secta saducheilor, s-au sculat în picioare și s-au umplut de gelozie
Popelapo Mukulene wa Beshimilumbo, ne banendi ba mucipani ca Basaduki mulanyumfwa munyono. Neco balayeya kwinsapo kantu.
18 și au pus mâna pe apostoli, apoi i-au pus în temniță publică.
Balabekata batumwa basa ne kubacalila mujele.
19 Dar un înger al Domnului a deschis noaptea ușile închisorii, i-a scos afară și le-a spus:
Nomba cindi camashiku, mungelo wa Mwami walabicalula bisasa bya jele ne kubapulishamo ne kubambileti,
20 “Mergeți și stați în picioare și vorbiți poporului în templu toate cuvintele acestei vieți”.
“Kamuyani mwambile bantu bonse mu Ng'anda ya Lesa maswi abuyumi ubu bwalinolino.”
21 După ce au auzit acestea, au intrat în Templu în zori de ziuă și învățau. Dar marele preot și cei care erau cu el au venit și au convocat consiliul, împreună cu tot senatul copiilor lui Israel, și au trimis la închisoare ca să fie aduși.
Basa batumwa balanyumfwa, balengila mu lubuwa wa Ng'anda ya Lesa mumenemene ne kutatika kwiyisha. Mukulene wa Beshimilumbo mpwalashika ne banendi, walakuwa libungano lya bamakulene Baciyuda. Walatuma bamalonda baku Ng'anda ya Lesa kwambeti benga babamante batumwa basa ku Jele.
22 Dar ofițerii care au venit nu i-au găsit în închisoare. S-au întors și au raportat:
Nomba mpobalashika kujele, baliya kubacanamo sobwe. Mpobalabwelako balabambileti,
23 “Am găsit închisoarea închisă și încuiată, iar gardienii stăteau în fața ușilor, dar când le-am deschis, nu am găsit pe nimeni înăuntru!”
“Tulacana bishinga byakujele kabili byacalwa ne kupinkwa cena cena, kayi ne bamalonda kabali bemana ncili pacishinga. Nomba mpotulacalulu bisasa, tuliya kucanamo muntu naba umo sobwe.”
24 Când au auzit cuvintele acestea, marele preot, căpetenia templului și preoții cei mai de seamă au fost foarte nedumeriți de ele și de ceea ce putea să se întâmple.
Mukulene wa bamalonda baku Ng'anda ya Lesa ne beshimilumbo bamakulene mpobalanyumfwa awa maswi, balapwilwa mano ne kuyeyeti nicani ceticinshike.
25 Cineva a venit și le-a spus: “Iată că oamenii pe care i-ați pus în închisoare sunt în templu, stând în picioare și învățând poporul.”
Muntu naumbi walesa kubambileti, “Kamunyumfwani! Basa bantu mbomwacalila mujele, bali mu Ng'anda ya Lesa baleyishinga bantu.”
26 Atunci căpitanul s-a dus cu ofițerii și i-a adus fără violență, căci se temeau că poporul îi va ucide cu pietre.
Popelapo mukulene wa bamalonda, pamo ne bashilikali nabambi, balaya kubamanta batumwa. Nsombi baliya kubakakatisha batumwa, pakwinga balikutina bantu kwambeti ngababapwaya mabwe.
27 După ce i-au adus, i-au pus în fața consiliului. Marele preot i-a interpelat și le-a zis:
Mpobalaleta batumwa basa, balabemanika pamenso pa nkuta inene ya Bayuda, apo Mukulene wa Beshimilumbo mpwalatatika kubepusha.
28 “Nu v-am poruncit noi cu strictețe să nu învățați în acest nume? Iată că ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră și intenționați să aduceți asupra noastră sângele acestui om.”
Walambeti, “Mucinshi cena kwambeti, twalamukanisha mwangofu kwambeti, kamutayishanga mulina lya Yesu, nsombi amwe mulamwaya biyisho byenu mu Yelusalemu monse, kayi mulayandanga kutusambila lufu lwa muntuyu?”
29 Dar Petru și apostolii au răspuns: “Trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni.
Nomba Petulo ne batumwa banendi balakumbuleti, “Twelela kunyumfwila Lesa, kupita kunyumfwila bantu.
30 Dumnezeul părinților noștri a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorât, spânzurându-L pe un lemn.
Amwe mwalashina Yesu pakumupopa pa lusanda. Nomba Lesa wa bamashali betu bakulukulu walamupundusha kubafu.
31 Dumnezeu L-a înălțat cu dreapta Sa ca să fie Prinț și Mântuitor, ca să dea pocăință lui Israel și iertare de păcate.
walamusumpula epeloyo ne kumubika kucikasa cakendi cakululyo kuba mutangunishi ne Mupulushi. Walenseco kwambeti ape cindi Baislayeli cakusanduka kufuma ku bwipishi bwabo, kwambeti Lesa abalekelele.
32 Noi suntem martorii Lui despre aceste lucruri; la fel și Duhul Sfânt, pe care Dumnezeu l-a dat celor care Îl ascultă.”
Njafwe bakamboni ba bintu ibi, ne Mushimu Uswepa uyo Lesa ngwakute kupeti cipo kubantu bakute kumunyumfwila.”
33 Dar ei, auzind aceasta, au fost înduioșați și au hotărât să-i omoare.
Bomboloshi bankuta inene mpobalanyumfweco, balakalala kabayanda kubashina.
34 Dar unul dintre ei s-a ridicat în consiliu, un fariseu numit Gamaliel, învățător al legii, cinstit de tot poporul, și a poruncit să-i scoată pe apostoli pentru puțină vreme.
Nomba Mufalisi naumbi pakati pabo, lina lyakendi, Gamaliyele, shikwiyisha milawo, uyo bantu ngobalikupa bulemu, walemana. Walambeti, “Batumwa bapuleko pansa nanshi.”
35 El le-a zis: “Bărbați israeliți, fiți atenți la acești oameni, la ceea ce aveți de gând să faceți.
Apo lino walabambila bomboloshi Bankuta inene kwambeti, “Amwe Baislayeli, cenjelani ne ncomulayandanga kwinshila bantu aba.
36 Pentru că înainte de aceste zile s-a ridicat Theudas, dându-se drept cineva, căruia i s-au alăturat un număr de oameni, cam patru sute. El a fost ucis; și toți, câți l-au ascultat, s-au risipit și au rămas fără nimic.
Na mulanukunga ca linolinowa, kwalikuba muntu naumbi lina lyakendi Teuda walikulisumpula ne kulibandeti ni muntu walemekwa, bantu bali myanda ina balamukonkela, nsombi balamushina, bantu bonse balikumukonkela balamwaika ne kupwilalimo.
37 După acesta, Iuda din Galileea s-a ridicat în zilele înrobirii și a atras după el niște oameni. Și el a pierit și el, și toți, câți îl ascultau, au fost împrăștiați.
Kayi pacindi ncobalikubelenga bantu, palesa naumbi lina lyakendi Yudasi waku Galileya, nendi walayungaula bantu, bangi balamukonkela. Neye balamushina, bantu bonse balikumukonkela balamwaika.
38 Acum vă spun să vă îndepărtați de acești oameni și să-i lăsați în pace. Căci, dacă acest sfat sau această lucrare este de la oameni, va fi răsturnată.
Neco pankaniyi, ndamwambilishingeti, balekeni bantu aba, balekeni benga. Na ncobalayeyenga ne ncobalenshinga, bilafumunga kubantu nicikamwaike.
39 Dar dacă este de la Dumnezeu, nu veți putea să o răsturnați și veți fi găsiți chiar că luptați împotriva lui Dumnezeu!”
Nomba na bilafumunga kuli Lesa, nteti mucikonshe kubakoma sobwe. Ngamucaniketi mulalwanangowa ne Lesa.” Bonse balakonkela maswi ngalamba Gamaliyele.
40 Ei au fost de acord cu el. Chemându-i pe apostoli, i-au bătut, le-au poruncit să nu mai vorbească în numele lui Isus și i-au lăsat să plece.
Balabakuwa batumwa ne kubengisha mukati, ne kwambeti babakwapule bikoti, ne kubambileti, “Kamutakabweshapo kwambila bantu mu lina lya Yesu.” Popelapo balabaleka.
41 Au plecat deci din fața consiliului, bucurându-se că au fost socotiți vrednici să sufere dezonoare pentru numele lui Isus.
Batumwa mpobalapula pansa, balikuba bakondwa kwambeti Lesa lababoneti belela kupenshewa cipansoni pacebo ca Yesu.
42 În fiecare zi, în templu și în casele lor, nu încetau să învețe și să propovăduiască pe Iisus Hristosul.
Busuba ne busuba batumwa balapitilisha kwiyisha ne kukambauka Mulumbe Waina mulubuwa lwa Ng'anda ya Lesa, kayi ne mu manda abantu kwambeti Yesu e Wasalwa wa Lesa.
