Faptele 28
1 După ce am scăpat, au aflat că insula se numea Malta.
Ju saangko ese tham ih jen daan eno, juuloot hah men ah Malta ngeh ih japchaat kati.
2 Băștinașii ne-au arătat o bunătate ieșită din comun, căci au aprins un foc și ne-au primit pe toți, din cauza ploii de acum și din cauza frigului.
Erah hah dowa miloong ah seng damdi rapne ese angrum taha. Rangphaat kano songtitih angta, erah thoidi juukaang ni we ah takrum ano bansok tahe.
3 Dar când Pavel a strâns un mănunchi de bețe și le-a pus pe foc, o viperă a ieșit din cauza căldurii și s-a prins de mâna lui.
Pool ih chanthah kaang loong ah chatjoh takta eno we ih satraat kano puusah esiit doksuuk haano heh lakni dekta.
4 Când băștinașii au văzut creatura atârnând de mâna lui, și-au spus unii altora: “Fără îndoială că acest om este un ucigaș, pe care, deși a scăpat din mare, Justiția nu l-a lăsat să trăiască.”
Erah hah dowa miloong ah ih Pool lakni pu ih dekta ah japtup rum ano baatmui rumta, “Arah mih abah mih tek haatte jaatjaat angta ju nawa taatpui abah uh, heh khangraang thih—talunka ang ah.”
5 Cu toate acestea, el a scuturat creatura în foc și nu a pățit nimic.
Enoothong Pool ih puusah ah we ni betsak haatta heh tiim uh tah angta.
6 Ei se așteptau însă ca el să se fi umflat sau să fi căzut mort deodată, dar când au privit mult timp și au văzut că nu i s-a întâmplat nimic rău, s-au răzgândit și au spus că este un zeu.
Miloong ah ih pheng tam taphengka adoleh dot ma eh loongti jaao ngeh ih bansok rumta. Eno rekam bansok rum adi tiim uh lah angkoka no, miloong ah ih samthun rumta, “Arah mih abah Rangte bo ah!”
7 În împrejurimile acelui loc se aflau niște pământuri ale căpeteniei insulei, numită Publius, care ne-a primit și ne-a găzduit cu amabilitate timp de trei zile.
Erah juuloot hah dowa saahaap elongthoon wasiit Publias ngeh ih angta, erah hah dowa eh Publias phek ah haloot ni tah angta. Eno Publias ih seng loong ah ese tham ih bantho heeno heh nok ni sa jom heh wenwah eh tongthuk tahe.
8 Tatăl lui Publius zăcea bolnav de febră și de dizenterie. Pavel a intrat la el, s-a rugat și, punându-și mâinile peste el, l-a vindecat.
Publias wah ah mongrun nyia sokngoi ih sat ano heh juptheng ni juproh eta. Erah thoidi Pool nopma ni nopwang ano, heh lak ih taajoh ano, deesoom wangta.
9 După ce s-a făcut acest lucru, au venit și ceilalți care aveau boli în insulă și s-au vindecat.
Deesoom kano, erah juuloot hah dowa wahoh khoisatte loong ah uh wang eh rum taha eno Pool ih de soomkot eh rumta.
10 De asemenea, ne-au onorat cu multe onoruri și, când am plecat, au pus la bord lucrurile de care aveam nevoie.
Seng loong asuh jirep ah kokang tahe, erah hah dowa daansoon kati adoh, lam nah phaksat suh rookphong ah koh ih tahe.
11 După trei luni, am plecat cu o corabie din Alexandria care iernase pe insulă și care avea ca emblemă “Frații gemeni”.
La jom lidi Elekjendar nawa juukaari “Khaangpeh Rangte” ngeh ih men rumta juukaari adi daansoon kati, erah juukaari ah hahook hooktang erah juuloot hah adi chap roh eta.
12 Aterizând la Siracuza, am rămas acolo trei zile.
Sirakos samnuthung adi thok eno sa jom tongthiinti.
13 De acolo am făcut un ocol și am ajuns la Rhegium. După o zi, a apărut un vânt dinspre sud și, a doua zi, am ajuns la Puteoli,
Erah dowa juulam ih daansoon eno Rhegium samnuthung ah thokti. Erah saalih adi juumeh ko nawa pong ah pong eta, eno sa nyi di Puteoli samnuh ah thokti.
14 unde am găsit frați și am fost rugați să rămânem cu ei timp de șapte zile. Astfel am ajuns la Roma.
Erah hah adi hanpiite loong ah chomui eno saasinat tongthiin baat tahe. Erah thoidi Room ni ra tahe.
15 De acolo, frații, când au auzit de noi, au venit în întâmpinarea noastră până la Piața lui Appius și la Cele Trei Taverne. Când i-a văzut, Pavel a mulțumit lui Dumnezeu și a prins curaj.
Room dowa hanpiite loong ah ih seng kaat ah japchaat rum ano Appius pheehoon theng nyia pheehoon theng nok ejom re adi seng maang chomuimui eh raarum taha. Neng loong japtup rum ano, Pool ah heh tah ah rong eta, eno Rangte suh lakookmi liita.
16 Când am intrat în Roma, centurionul i-a predat pe prizonieri căpitanului gărzii, dar lui Pavel i s-a permis să rămână singur cu soldatul care îl păzea.
Room ni thok eno, Pool ah arami suh banthuk ano maama ni tong thukta.
17 După trei zile, Pavel a chemat laolaltă pe cei care erau conducătorii iudeilor. După ce s-au adunat, le-a zis: “Eu, fraților, deși nu făcusem nimic împotriva poporului și a obiceiurilor părinților noștri, am fost totuși dat prizonier din Ierusalim în mâinile romanilor,
Sa jom lidi Pool ih hadaang dowa Jehudi mihak phokhoh loong ah ngoongthum poon rumta. Lomkhoon rumkoh haano, Pool ih baat rumta, “Nga phono Ijirel noksong, seng mina nyia sengte sengwah Hootthe raangtaan ih lathih kangdi, Jerusalem hah ni phaatak ni sakkaat hangno Room nok hah lak ni korum tahang.
18 care, după ce m-au cercetat, au vrut să mă elibereze, pentru că nu era în mine nici o cauză de moarte.
Room hate ih cheng rum hangno, nga tekjih tiim uh tachoh jorum tahang, eno neng ih daap esuh taat thun rumta.
19 Dar, când iudeii s-au opus, am fost nevoit să apelez la Cezar, nu că aș fi avut ceva de care să acuz națiunea mea.
Enoothong Jehudi loong ih daan rum kano, Luuwanglong reeni laat siitwan rum tahang, nga mina raangtaan ih tiim uh lathih kangdi ah.
20 De aceea am cerut să te văd și să vorbesc cu tine. Căci, din cauza speranței lui Israel, sunt legat cu acest lanț.”
Erah thoidi sen loong damdi roongwaan suh jam cheng rumhala. Emah ang tungkaangdi, Ijirel mina loong laalomla Kristo mendoh ngabah jootkhak jaatjaat ehang.”
21 Ei I-au zis: “Nu am primit scrisori din Iudeea despre tine, și nici unul din frați n-a venit aici să ne spună sau să ne vorbească de rău despre tine.
Neng loong ah ih liita, “Seng ih bah an raangtaan ih Judia nawa le uh chomuh, adoleh seng mina erah nawa antiit anjeng ethih ekhah hui nyia baat taraari.
22 Dar noi dorim să auzim de la tine ce crezi tu. Căci, în ceea ce privește această sectă, ne este cunoscut faptul că peste tot se vorbește împotriva ei.”
Enoothong an mongtham tiit ah boichaat suh ramli, timnge liidi an joon loong ah noongrep ni thetbaat arah jat ehi.”
23 După ce I-au dat o zi, a venit multă lume la El, la locuința lui. El le dădea explicații, mărturisind despre Împărăția lui Dumnezeu și convingându-i despre Isus, atât din Legea lui Moise, cât și din profeți, de dimineața până seara.
Erah raangtaan ih Pool damdi rangwu saakaan ah khatmui rum ano, mih hantek heh tongta nok adi khoontong rum taha. Rangkhah dowa ih rangphe tuk eh Rangte hasong tiitkhaap ah nyootsoot eh rumta, erah damdi Jisu nyia Moses Hootthe adoleh khowah loong ah ih raangthiinta tiit ah baattaan ano nuune rumta.
24 Unii credeau cele spuse, iar alții nu credeau.
Pool jeng ah chaat rum ano mararah ih kap eh rumta, eno wahoh loong ah ih tahanpi rumta.
25 Când nu s-au înțeles între ei, au plecat după ce Pavel a rostit un singur mesaj: “Duhul Sfânt a vorbit cu dreptate părinților noștri, prin profetul Isaia,
Eno Pool ih jengthoon adi emah jeng kano, neng jaachi ni daanmui rum ano tiisoon rumta: “Esa Chiiala ih khowah Isaia suh sente senwah loong damdi tiimthan jaase eh roongwaan thukta!
26 spunând: “Du-te la acest popor și spune-i, în auz, veți auzi, dar nu va înțelege în nici un fel. Văzând, veți vedea, dar nu va percepe în nici un fel.
Isaia ah amah ih jengta, ‘Arah mina loong asuh kah anno baat an: Sen ih chaat bah echaat eh an; enoothong tajatkan ang ah; Sen ih sok bah sok eh an, enoothong tatupkan,
27 Căci inima acestui popor a devenit insensibilă. Urechile lor sunt surde de auz. Și-au închis ochii. Ca nu cumva să vadă cu ochii lor, aud cu urechile lor, să înțeleagă cu inima lor, și s-ar întoarce din nou, atunci îi voi vindeca.
tiimnge liidoh arah mina loong thung atak ah thungko, neng na ih takah thaang chaatka ang ah neng mik ah edook ang ah. Emah lah angta bah, neng mik ih tup etheng rumta, adoleh neng na ih echaat ethengta, nengthung nengtak nawa ih jat etheng angta, eno neng nga reenah thok eh theng rum taha, Rangte jengta, ngah ih deesiit etheng rum tang.’”
28 “Să știți deci că mântuirea lui Dumnezeu este trimisă la neamuri și ele vor asculta.”
Eno Pool ih amah eh toibaat rumta: “Erah raangtaan ih sen ih jat etheng, Rangte ih khopiiroidong ah Ranglajatte raangtaan ih kaat thuk hala. Neng ih boichaat eh ah!”
29 După ce a spus aceste cuvinte, iudeii au plecat, având între ei o mare ceartă.
Pool ih erah baatta lilih Jehudi loong ah neng jaachi ni rookmui rum ano pheekhoom rumta.
30 Pavel a stat doi ani întregi în casa lui închiriată, și primea pe toți cei ce veneau la el,
Laajang di heh tong thaang ah koh ano Pool paang nyi mih nok ni tongta, eno heh damdi chomui wangte loong lam ah rapniine eh kaban choh rumta.
31 propovăduind cu toată îndrăzneala, fără nici o opreliște, Împărăția lui Dumnezeu și învățând cele despre Domnul Isus Hristos.
Pool ih Rangmong hasong nyia Teesu Jisu tiit ah, lacho laphaan nyootsoot rumta.
