Faptele 27
1 După ce s-a hotărât să ne îmbarcăm spre Italia, au predat pe Pavel și pe alți prizonieri unui centurion numit Iulius, din trupa lui Augustan.
Nabhayanga huje tihwanziwa abhale hu Italia, u Paulo nafungwe bhamwao wapelwa uafisa umo uwishi Roma itawa lyakwe yu Julio, uwipuga lya Agustani.
2 Îmbarcându-ne pe o corabie din Adramyttium, care urma să plece spre locuri de pe coasta Asiei, am pornit pe mare, cu noi fiind Aristarchus, un macedonean din Tesalonic.
Tapanda imeli afume hu Adramitamu, yahanziwaga huje ijende munshenje ye pwani ya Asia. Tinjila mubahali. Alistaka afume hu Tesalonike ya hu Makedonia tabhala nawo.
3 A doua zi, am atins Sidonul. Iulius s-a purtat cu Pavel cu bunăvoință și i-a dat voie să se ducă la prietenii săi și să se răcorească.
Isiku elya shandabho lwake tebhiha inaga hu Sidoni, u Julio abhombiye shinza uPaulo waruhusu abhale hwa Kilisti amwabho aje ayeje umusaada.
4 Plecând de acolo, am navigat sub vântul din Cipru, pentru că vânturile erau contrare.
Afume ipo tinjila mubahali, tazyungula eshisiwa sha hu Kipro shashazijile ihaala, maana ihaala ngosi.
5 După ce am traversat marea care se află în largul Ciliciei și al Pamfiliei, am ajuns la Myra, un oraș din Licia.
Natalola huje tijendile muminzi gagali pipi nahu Kilikia na Pamfilia, tinza hu Mira, muji gwa Lisia.
6 Acolo, centurionul a găsit o corabie din Alexandria, care naviga spre Italia, și ne-a îmbarcat.
Paala uafisa wikeya eye shi Roma, wa yaanga emeli yayanziwaga abhale hu Italia. Yehafumile hu Alexandria watinjizya umwo.
7 După ce am navigat încet multe zile și am ajuns cu greu în fața Cnidului, vântul nepermițându-ne să mergem mai departe, am navigat sub vântul dinspre Creta, în fața Salmonei.
Natalola huje tijendile hashehashe ensiku zinyinji, tafishile na malabha tee hu Kinidas, ihaala yahatiziga huje tisahendelele na shuule hwidala ilyo, tashuula munshinje ye Krete aizije ihaala, apalamane ne Salmone.
8 Navigând cu greu de-a lungul ei, am ajuns la un loc numit Fair Havens, lângă orașul Lasea.
Tashuulile munshinje ya pwani humalabha tee paka tahafiha pamo papahitwaga Fari Haveni yahapalamine ne muji gwa hu Lasi.
9 După ce trecuse mult timp și călătoria era deja periculoasă, pentru că trecuse deja Postul Mare, Pavel i-a sfătuit
Tashuulile ensiku nyinji tee, umufungo gwa Yahudi gwashilile, eshi yaahali hatari ahwendelele ashuule. U Paulo watisunda,
10 și le-a zis: “Domnilor, văd că această călătorie va fi cu pagube și cu multe pierderi, nu numai a încărcăturii și a corăbiei, ci și a vieții noastre.”
waga, “Amwe bhalume, elola esafali ene hwatibhalila, eli shibhibhi siyo huje gamazigo ne meli zyene lelo na maisha getu gope.
11 Dar centurionul a dat mai multă atenție stăpânului și proprietarului corabiei decât la cele spuse de Pavel.
Ula uafisa wikeya eyeshi Roma, umwene atejelezyaga umwanisho meli ila, ashile zyazyayangwaga nu Paulo.
12 Pentru că raiul nu era potrivit pentru a ierna, cei mai mulți au sfătuit să plece pe mare de acolo, dacă prin orice mijloace puteau să ajungă la Phoenix și să ierneze acolo, care este un port din Creta, privind spre sud-vest și nord-vest.
Ebandari yapaala seyalishinza akhale eshipindi eshisasa, bhaala abaharia bashauli bhaga, tishuule shisho tifishe hubandari ya hu Fionike, tikhale paala eshipindi eshisasa, ebandari iyo eli hu Krete, ihwenya nu kaskazini mashariki na hukusini mashariki.
13 Când vântul de sud a suflat ușor, crezând că și-au atins scopul, au ridicat ancora și au navigat de-a lungul Cretei, aproape de țărm.
Ihaala ya hu kusini ihanda avugule wolowolo abaharia bhagajibha bhapite shabhanzaga. Bhefwa engana tanda ashuule munshinji ye Krete apalamane ne pwani.
14 Dar, nu după mult timp, un vânt furtunos a bătut dinspre țărm, care se numește Euroclydon.
Natashuula hashe wene ihaala ehali yahanda avugule yehetwaga haala ye kaskazini mashariki ihatikhoma afume hwisyela lye shisiwa.
15 Când corabia a fost prinsă și nu a putut face față vântului, am cedat în fața lui și am fost împinși de-a lungul.
Emeli yetu nayapotwa alwe ne haala tenti titihana huje tibhalaje hwibhala ihaala ne meli.
16 Alergând sub vântul unei mici insule numite Clauda, am reușit, cu greu, să asigurăm barca.
Ihaala yatishimbizya afume uupande wishisiwa shashazigaga ihaala shashi hwitwa Kauda; taahokola itoli humalabha.
17 După ce au ridicat-o, au folosit cabluri pentru a ajuta la consolidarea navei. Temându-se că vor eșua pe bancurile de nisip din Syrtis, au coborât ancora de mare și astfel au fost împinși de-a lungul.
Nabhaikwesanga emeli ne nyabho, bhahogope huje bhasahabhale hwaguli usanga eshi bhihisya enanga.
18 În timp ce ne chinuiam foarte mult cu furtuna, a doua zi au început să arunce lucruri peste bord.
Edhoruba yahatikhomile tee, bhaala abaharia bhahande ataje amazigo afume mumeli esiku elyabhili.
19 În a treia zi, au aruncat cu propriile mâini scufundările corăbiei.
Isiku elya tatu abaharia bhahanda ahwite aminzi na makhono gabho.
20 Când nici soarele și nici stelele nu ne-au mai luminat timp de multe zile și nici o furtună mică nu ne apăsa, orice speranță că vom fi salvați era acum înlăturată.
Isanya ne ntondwe sigazyakhozizye edhoruba yahali halii tee tahwisuula huje eshi tibhala hufwe.
21 După ce au stat multă vreme fără mâncare, Pavel s-a ridicat în mijlocul lor și le-a zis: “Domnilor, trebuia să mă ascultați și să nu plecați din Creta, ca să nu vă alegeți cu această pagubă și cu această pierdere.
Pabhakhala tee muminzi bila shalye, u Paulo wabhabhuula huje mugantejelezizye ane panajile tisahasogole hu Krete, ega gonti handa siga gatajile ne mali ene handa sigatihuusile.
22 Acum vă îndemn să vă înveseliți, căci nu va fi nicio pierdere de vieți omenești printre voi, ci numai a corabiei.
Eshi muzinde umwoyo nuumo umuntu yabhafwe, yemeli nyene ibhanajishe.
23 Căci în această noapte a stat lângă mine un înger, care aparținea Dumnezeului al cărui sunt și căruia îi slujesc,
Nu siku Ungulubhi atamile untumi wakwe unu Ungulubhi yehupuuta untumi wakwe ahumiliyo pashinji yaane
24 și care mi-a spus: “Nu te teme, Paul. Trebuie să te prezinți în fața Cezarului. Iată, Dumnezeu ți-a acordat pe toți cei care navighează cu tine.”
ajile, “Usahogope Paulo. Uhwanziwa ahwimilile hwa Kaisari, enya, ebha bhonti apiiye huje ushuule nabho.
25 Așadar, domnilor, înveseliți-vă! Căci eu cred în Dumnezeu, că va fi așa cum mi s-a spus.
Eshi amwe bhalume jinjili umwoyo zyonti zibhabhe neshi shambuulile Ungulubhi.
26 Dar trebuie să eșuăm pe o anumită insulă.”
Lelo tibhavwalale natibhashile huvisiwa.”
27 Dar, când a venit a paisprezecea noapte, pe când eram împinși de colo-colo în Marea Adriatică, pe la miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropiau de un țărm.
Nawafiha usiku wilongo nazine, natazyungulaga ohu nu hwo mubhahari ye Adratik, nusiku wa pahati, abhabahana bhasibhile huje kabhanga tipalamiafishe hunsi enyomu.
28 Au făcut sondaje și au găsit douăzeci de brațe. După puțin timp, au făcut din nou sondaje și au găsit cincisprezece brazde.
Bhapima idimine biligi bhazyaga emita amalongo gatatu ne tanda, tabhala hwitagalila hashe bhapima nantele bhazyaga emita amalongo gabhili na saba.
29 Temându-se că vom eșua pe un teren stâncos, au aruncat patru ancore de la pupa și au dorit să se lumineze de ziuă.
Bhahogope huje bhagabumizya emeli mwilyalawe, bhiisya enanga zine afume pabhahwisizya enanga, bhahalabhaga huje hushe nanali.
30 În timp ce marinarii încercau să fugă din corabie și coborâseră barca în mare, prefăcându-se că vor arunca ancorele de la prova,
Bhaala abaharia bhahanzaga idala lya ileshe emeli, aje bhiisye utuboti utwa hwokolele abhantu, bhafwana huje bhalwa ahwisye enange hwitagalila lye tuboti.
31 Pavel le-a spus centurionului și soldaților: “Dacă aceștia nu rămân în corabie, nu puteți fi salvați.”
U Paulo wabhabhuula asikari, “Huje siga mubhajiye ahwokoshe muhwanziwa asagale mwamumeli.”
32 Atunci soldații au tăiat frânghiile bărcii și au lăsat-o să cadă.
Bhaala asikali bhadumula inyabho ezye boti, bhailaha ebhala na minzi.
33 Pe când se făcea ziuă, Pavel i-a rugat pe toți să ia ceva de mâncare, zicând: “Astăzi este a paisprezecea zi în care așteptați și postiți, fără să luați nimic.
Shampwitu isanya nalitukula uPaulo wabhabhuula abhantu huje bhalye ishalye waga eli lisiku lya ilongo na zine nalye nkahamoo.
34 De aceea vă rog să luați ceva de mâncare, căci aceasta este pentru siguranța voastră, căci nu va pieri niciun fir de păr de pe capul niciunuia dintre voi.”
Eshi eji ishaalye shishe mulye, aje musahafwe ane enjiga hata hasisi ha mwitwe lyanyu sigahabhateje.
35 După ce a spus acestea și a luat pâinea, a mulțumit lui Dumnezeu în fața tuturor; apoi a frânt-o și a început să mănânce.
U Paulo nawayanga wega ibumunda wamensula wapuutila wanda alye.
36 Atunci toți s-au înveselit și au luat și ei mâncare.
Abhantu bonti bhasungwa bhope bhega ishalye.
37 În total, eram două sute șaptezeci și șase de suflete pe corabie.
Tahali abhantu emia zibhili na malongo saba, ni tanda 276 mu meli.
38 După ce au mâncat destul, au ușurat corabia, aruncând grâul în mare.
Nabhalye bhakuta bhatega engano muminzi, imeli ihabha mpoposu.
39 Când s-a făcut ziuă, nu au recunoscut pământul, dar au observat un anumit golf cu o plajă și au decis să încerce să conducă corabia pe ea.
Nahwasha, sigabhapaminye pabhahali bhailola ensi yeinjiye muminzi eli nu sanga gugwinji. Bhajadililana aje nkashele bhabhajilye ajenzye emeli aitwale pala.
40 Aruncând ancorele, le-au lăsat în mare, dezlegând în același timp frânghiile cârmei. Ridicând trincheta în direcția vântului, s-au îndreptat spre plajă.
Bhazilejezya enanga bhazileha mubahari. Umuda gwugwo bhazilejezya inyabho ezye tanga, bhabhusya hwitagalila ahwenyezye hwefuma ihaala, bhabhala hula hwaguli usanga gwugwinji.
41 Dar, ajungând într-un loc unde se întâlneau două mări, au eșuat nava. Prora a lovit și a rămas nemișcată, dar pupa a început să se rupă din cauza violenței valurilor.
Bhafiha pagatanganila amadila ge menze, emeli yabhala musanga yakwama(yamilia) yasinta ahwepe hwitagalila emeli yaande abudushe amawimbi gaali magosi.
42 Sfatul ostașilor era să ucidă pe cei prizonieri, ca să nu mai înoate niciunul dintre ei și să scape.
Asikari bhaala bhaali nu mpango ugwabhabude afungwe bhonti aje bhasahatoloshe.
43 Dar centurionul, vrând să-l salveze pe Pavel, i-a oprit din planul lor și a poruncit ca cei care știau să înoate să se arunce primii peste bord, ca să se îndrepte spre uscat;
Ula usikari weshi Roma ahanzaga humwokole uPaulo, wabhakhaana bhaala asikari nu mpango gwabo; na wabhabhuula abhantu huje yaminye ahwonjelele aluhanje afume mumeli ayojelelaje abhale hunsi inyomu.
44 iar ceilalți să îi urmeze, unii pe scânduri și alții pe alte lucruri din corabie. Astfel au scăpat cu toții teferi spre uscat.
Esho alume bhamo bhabhafuate, bhamobhamo muvipande pa vintu evyenje evya mumeli natibhabhombe eshi tenti tibhapone, tibhafishe shinza hunsi inyomu.
