Faptele 27
1 După ce s-a hotărât să ne îmbarcăm spre Italia, au predat pe Pavel și pe alți prizonieri unui centurion numit Iulius, din trupa lui Augustan.
Ke wotla tari mu kut ac kalla nu Italy, elos eisalang Paul ac kutu pac mwet kapir nu sel Julius, sie captain lun un mwet mweun lun Rome ma pangpang “U in Mweun lal Tokosra Fulat.”
2 Îmbarcându-ne pe o corabie din Adramyttium, care urma să plece spre locuri de pe coasta Asiei, am pornit pe mare, cu noi fiind Aristarchus, un macedonean din Tesalonic.
Kut sroang nu fin oak soko ma tuku Adramyttium me, ma akola in oayak nu ke siti ma oan weacn in Asia, na kut oacla. Aristarchus, sie mwet Macedonia su tuku Thessalonica me, el wi kut.
3 A doua zi, am atins Sidonul. Iulius s-a purtat cu Pavel cu bunăvoință și i-a dat voie să se ducă la prietenii săi și să se răcorească.
Ke len tok ah kut oai Sidon. Captain Julius el tuh kulang nu sel Paul, ac lela elan som sun mwet kawuk lal uh, elos in ku in kasrel sang ma el enenu.
4 Plecând de acolo, am navigat sub vântul din Cipru, pentru că vânturile erau contrare.
Kut kalot liki acn we, ac ke kut iwe eng uh, kut ut layen ma mihs ke tuka Cyprus.
5 După ce am traversat marea care se află în largul Ciliciei și al Pamfiliei, am ajuns la Myra, un oraș din Licia.
Ke kut kal alukela meoa se sisken Cilicia ac Pamphylia, kut sun acn Myra in Lycia.
6 Acolo, centurionul a găsit o corabie din Alexandria, care naviga spre Italia, și ne-a îmbarcat.
Na Captain Julius el konauk oak soko we ma tuku Alexandria me, su akola in oayak nu Italy, na el sap kut sroang nu fac.
7 După ce am navigat încet multe zile și am ajuns cu greu în fața Cnidului, vântul nepermițându-ne să mergem mai departe, am navigat sub vântul dinspre Creta, în fața Salmonei.
Ke sripen arulana upa eng uh, kut kakasrisrikna kal ke lusen len ekasr, oru kut pahtlac in oai ke sie acn apkuran nu Cnidus. Ke sripen kut iwauk eng uh oru kut tia ku in kal suwosot, na kut putati ut ten ke layen ma mihs ke tuka Crete, sasla sisken Foko Salmone.
8 Navigând cu greu de-a lungul ei, am ajuns la un loc numit Fair Havens, lângă orașul Lasea.
Ke sripen arulana upa kal sac, kut pihn pe acn uh nwe ke na kut sun acn se pangpang “Molsron Wowo,” apkuran nu ke siti Lasea.
9 După ce trecuse mult timp și călătoria era deja periculoasă, pentru că trecuse deja Postul Mare, Pavel i-a sfătuit
Kut muta we ke pacl na loes se, sun pacl na sensen in kalkal, oayapa in pacl sac alukela tari Len in Eela Ma Koluk. Ouinge Paul el sensenkakunulos ac fahk,
10 și le-a zis: “Domnilor, văd că această călătorie va fi cu pagube și cu multe pierderi, nu numai a încărcăturii și a corăbiei, ci și a vieții noastre.”
“Nu suwos kewa, nga akilen lah kal se lasr ingela ac arulana mwe fosrnga yohk. Koanon oak uh oayapa oak uh ku in musalla, ac ku pac in oasr mwet misa.”
11 Dar centurionul a dat mai multă atenție stăpânului și proprietarului corabiei decât la cele spuse de Pavel.
Tusruktu Captain Julius el tuh porongo kas lun mwet se us oak uh ac mwet se oka oak uh, liki kas lal Paul.
12 Pentru că raiul nu era potrivit pentru a ierna, cei mai mulți au sfătuit să plece pe mare de acolo, dacă prin orice mijloace puteau să ajungă la Phoenix și să ierneze acolo, care este un port din Creta, privind spre sud-vest și nord-vest.
Molsron sac sufal in muta we ke pacl in mihsrisr, oru inkaiyen mwet uh ke elos in oayak nu meoa, ac srike in sun Molsron Phoenix fin ku, elos in tuh muta we ke pacl in mihsrisr uh. Molsron Phoenix oasr ke tuka Crete, su oan tulanya roto eir ac roto epang.
13 Când vântul de sud a suflat ușor, crezând că și-au atins scopul, au ridicat ancora și au navigat de-a lungul Cretei, aproape de țărm.
Eng na fisrasr se tuhtuh layen nu eir me, ac mwet uh nunku mu elos ac ku in orala ma elos akoo uh, ouinge elos olak kawuk uh, ac oayak ut na sisken acn Crete.
14 Dar, nu după mult timp, un vânt furtunos a bătut dinspre țărm, care se numește Euroclydon.
Tusruk tia paht na eng na upa se — eng se ma pangpang “Kuta Epang” tuhme fin tuka uh me.
15 Când corabia a fost prinsă și nu a putut face față vântului, am cedat în fața lui și am fost împinși de-a lungul.
Eng sac sun oak uh, ac ke upa kut in kisrung eng uh, kut tila srike in lain, a kut fuhlela eng uh in pahtkakin na oak uh.
16 Alergând sub vântul unei mici insule numite Clauda, am reușit, cu greu, să asigurăm barca.
Mihs kutu ke kut kal nu eir in tuka srisrik Cauda. Ke kut sun mihs sac, finne upa nu sesr kut tuh ku in kapriya reoa fin oak uh.
17 După ce au ridicat-o, au folosit cabluri pentru a ajuta la consolidarea navei. Temându-se că vor eșua pe bancurile de nisip din Syrtis, au coborât ancora de mare și astfel au fost împinși de-a lungul.
Elos amakunak reoa uh nu fin oak ah, ac sang sucl lulap awiya oak lulap soko ah. Elos sensen mu elos ac ku in loangyak fin puk se sisken acn Libya, ouinge elos amakinya nes uh, ac fuhlela oak uh in pahtkakinyuk ke eng uh.
18 În timp ce ne chinuiam foarte mult cu furtuna, a doua zi au început să arunce lucruri peste bord.
Paka sac srakna tuhtuh, ouinge in len se tok ah elos mutawauk in sisla kutu koanon oak uh nu in kof ah,
19 În a treia zi, au aruncat cu propriile mâini scufundările corăbiei.
ac ke len toko ah, elos sisla pac kutu kufwen orekma ke oak uh nu in kof ah.
20 Când nici soarele și nici stelele nu ne-au mai luminat timp de multe zile și nici o furtună mică nu ne apăsa, orice speranță că vom fi salvați era acum înlăturată.
Ke len na pus kut tiana ku in liye faht oayapa itu uh, ac paka uh upalana. Na wanginla finsrak lasr mu kut ac moul.
21 După ce au stat multă vreme fără mâncare, Pavel s-a ridicat în mijlocul lor și le-a zis: “Domnilor, trebuia să mă ascultați și să nu plecați din Creta, ca să nu vă alegeți cu această pagubă și cu această pierdere.
Tukun mwet uh tiana mongo pacl na loeloes se, Paul el tuyak inmasrlolos ac fahk, “Mwet kawuk, kowos funu lohng ma nga fahk ah, ac tia oayak liki acn Crete, lukun tiana oasr ma musalla ku tuhlac.
22 Acum vă îndemn să vă înveseliți, căci nu va fi nicio pierdere de vieți omenești printre voi, ci numai a corabiei.
Tusruktu, inge nga kwafe nu suwos in akkeye kowos! Wangin siena suwos ac fah tuhlac moul la, a oak uh mukena ac fah musalla.
23 Căci în această noapte a stat lângă mine un înger, care aparținea Dumnezeului al cărui sunt și căruia îi slujesc,
Tuh sie lipufan lun God su nga alu nu se ac nga ma lal, tuku nu yuruk fong
24 și care mi-a spus: “Nu te teme, Paul. Trebuie să te prezinți în fața Cezarului. Iată, Dumnezeu ți-a acordat pe toți cei care navighează cu tine.”
ac fahk, ‘Paul, nikmet sangeng! Kom ac fah nununkeyuk ye mutun Tokosra Fulat. Ac ke kulang lun God nu sum, El molela moul lun mwet nukewa ma wi kom ke kal se inge.’
25 Așadar, domnilor, înveseliți-vă! Căci eu cred în Dumnezeu, că va fi așa cum mi s-a spus.
Ke ma inge kowos akkeye kowos! Tuh nga lulalfongi in God mu ma nukewa ac fah sikyak oana ke fwackme nu sik ah.
26 Dar trebuie să eșuăm pe o anumită insulă.”
Tusruktu, kut ac mau ipipyak likin sie tuka.”
27 Dar, când a venit a paisprezecea noapte, pe când eram împinși de colo-colo în Marea Adriatică, pe la miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropiau de un țărm.
Ke fong aksingoul akosr ah, eng uh pahtkakin oak uh in Meoa Mediterranean. Ke infulwen fong sac, selu uh lumauk mu kut apkuranna nu pe acn uh.
28 Au făcut sondaje și au găsit douăzeci de brațe. După puțin timp, au făcut din nou sondaje și au găsit cincisprezece brazde.
Ouinge elos koela ah soko, kapriya ma toasr se nu kac, ac elos konauk tuh na fit siofok longoul loaliyen acn sac; na tok kutu elos sifilpa oru tuh na fit eungoul na.
29 Temându-se că vom eșua pe un teren stâncos, au aruncat patru ancore de la pupa și au dorit să se lumineze de ziuă.
Elos sensen mu oak uh ac ipipyak fin eot uh, oru elos koela kawuk akosr ke kapin oak uh, ac salka in tari lenelik.
30 În timp ce marinarii încercau să fugă din corabie și coborâseră barca în mare, prefăcându-se că vor arunca ancorele de la prova,
Selu uh srike in kaingla liki oak uh. Elos koela reoa ah nu in kof uh, ac oru mu elos ac sisla pac kutu kawuk ke mutun oak uh.
31 Pavel le-a spus centurionului și soldaților: “Dacă aceștia nu rămân în corabie, nu puteți fi salvați.”
A Paul el fahk nu sel Captain Julius ac mwet mweun lal uh, “Selu uh fin tia mutana fin oak uh, kowos ac tia ku in moulla.”
32 Atunci soldații au tăiat frânghiile bărcii și au lăsat-o să cadă.
Ouinge mwet mweun uh supukla sucl ma kapri reoa soko ah, ac fuhlela in pahtlah.
33 Pe când se făcea ziuă, Pavel i-a rugat pe toți să ia ceva de mâncare, zicând: “Astăzi este a paisprezecea zi în care așteptați și postiți, fără să luați nimic.
Ke tufahna kalmelik len uh, Paul el kwafe nu selos nukewa in mongoi. El fahk, “Len singoul akosr lac nu misenge kowos soenna kang kutena ma.
34 De aceea vă rog să luați ceva de mâncare, căci aceasta este pentru siguranța voastră, căci nu va pieri niciun fir de păr de pe capul niciunuia dintre voi.”
Inge nga kwafe kowos in mongoi. Kowos enenu na in mongoi kowos in kui. Tia soko aunsifowos ac fah tuhlac.”
35 După ce a spus acestea și a luat pâinea, a mulțumit lui Dumnezeu în fața tuturor; apoi a frânt-o și a început să mănânce.
Tukun Paul el fahk ma inge, el eis kutu bread, sang kulo kac nu sin God ye mutalos nukewa, ac kunsalik ac mutawauk in mongo.
36 Atunci toți s-au înveselit și au luat și ei mâncare.
Ma inge akkeye nunak lalos, na elos nukewa eis pac kutu mongo uh ac mongoi.
37 În total, eram două sute șaptezeci și șase de suflete pe corabie.
Pisen mwet fin oak uh, luofoko itngoul onkosr.
38 După ce au mâncat destul, au ușurat corabia, aruncând grâul în mare.
Tukun mwet nukewa mongo tari, elos mutawauk in akmulalaye oak uh, ac sisla nufon wheat uh nu in kof uh.
39 Când s-a făcut ziuă, nu au recunoscut pământul, dar au observat un anumit golf cu o plajă și au decis să încerce să conducă corabia pe ea.
Ke lenelik selu fin oak uh tia akilen pe acn uh, tuh elos liye inalok se oasr likinpot we, ac elos wotela selos mu fin ac ku elos ac orauk oak uh in mwesia we.
40 Aruncând ancorele, le-au lăsat în mare, dezlegând în același timp frânghiile cârmei. Ridicând trincheta în direcția vântului, s-au îndreptat spre plajă.
Ouinge elos wotela kawuk uh ac tilmakinya nu in kof uh. In pacl sac pacna, elos tulala sucl ma sang kapriya sukan ikwik uh. Na elos amakunak nes se ke mutun oak ah, eng uh in mau usak oak uh nu finmes ah.
41 Dar, ajungând într-un loc unde se întâlneau două mări, au eșuat nava. Prora a lovit și a rămas nemișcată, dar pupa a început să se rupă din cauza violenței valurilor.
Tusruktu oak uh sun fin puk se ye kof uh ac mwesia kac. Mutun oak uh fulfuli tia ku in mukuikui, ac kapin oak uh fokfoki ipsrisrikla ke noa lulap uh.
42 Sfatul ostașilor era să ucidă pe cei prizonieri, ca să nu mai înoate niciunul dintre ei și să scape.
Mwet mweun uh nunkauk in uniya mwet kapir uh nufon, elos in mau tia kofyak nu pe acn uh ac kaingla.
43 Dar centurionul, vrând să-l salveze pe Pavel, i-a oprit din planul lor și a poruncit ca cei care știau să înoate să se arunce primii peste bord, ca să se îndrepte spre uscat;
Tusruktu captain lun mwet mweun uh kena molella Paul, na el kutongya pwapa lalos ac sap mwet nukewa ma ku in kofkof in atula meet nu inkof uh ac kofyak nu pe acn uh;
44 iar ceilalți să îi urmeze, unii pe scânduri și alții pe alte lucruri din corabie. Astfel au scăpat cu toții teferi spre uscat.
ac mwet ma tia ku in kofkof in sruokya ipinsak ku polosak ma musalla ke oak uh, ac kofkofkin. Na pa inge ma kut oru pwanang kut ku in sun finmes ah.
