Faptele 27
1 După ce s-a hotărât să ne îmbarcăm spre Italia, au predat pe Pavel și pe alți prizonieri unui centurion numit Iulius, din trupa lui Augustan.
When it was decided that we would sail to Italy, they transferred Paul and some other prisoners to a centurion named Julius, of the Augustan Cohort.
2 Îmbarcându-ne pe o corabie din Adramyttium, care urma să plece spre locuri de pe coasta Asiei, am pornit pe mare, cu noi fiind Aristarchus, un macedonean din Tesalonic.
We got on board a ship of Adramyttium and put out to sea, intending to sail by the ports along the coast of Asia. With us was Aristarchus, a Macedonian of Thessalonica.
3 A doua zi, am atins Sidonul. Iulius s-a purtat cu Pavel cu bunăvoință și i-a dat voie să se ducă la prietenii săi și să se răcorească.
The next day we put in at Sidon, and Julius treated Paul kindly, allowing him to go to his friends and receive care.
4 Plecând de acolo, am navigat sub vântul din Cipru, pentru că vânturile erau contrare.
From there we put out to sea and sailed under the lee of Cyprus, because the winds were against us.
5 După ce am traversat marea care se află în largul Ciliciei și al Pamfiliei, am ajuns la Myra, un oraș din Licia.
After sailing across the open sea off Cilicia and Pamphylia, we arrived at Myra of Lycia.
6 Acolo, centurionul a găsit o corabie din Alexandria, care naviga spre Italia, și ne-a îmbarcat.
There the centurion found an Alexandrian ship that was sailing to Italy and put us on board.
7 După ce am navigat încet multe zile și am ajuns cu greu în fața Cnidului, vântul nepermițându-ne să mergem mai departe, am navigat sub vântul dinspre Creta, în fața Salmonei.
We sailed along slowly for many days and arrived with difficulty off Cnidus. When the wind did not allow us to hold our course, we sailed under the lee of Crete off Salmone.
8 Navigând cu greu de-a lungul ei, am ajuns la un loc numit Fair Havens, lângă orașul Lasea.
Sailing along the coast with difficulty, we came to a place called Fair Havens, which was near the city of Lasea.
9 După ce trecuse mult timp și călătoria era deja periculoasă, pentru că trecuse deja Postul Mare, Pavel i-a sfătuit
Since much time had been lost and the voyage had now become dangerous because the Fast was already over, Paul advised the ship's officers,
10 și le-a zis: “Domnilor, văd că această călătorie va fi cu pagube și cu multe pierderi, nu numai a încărcăturii și a corăbiei, ci și a vieții noastre.”
“Men, I perceive that this voyage is going to result in damage and great loss, not only of the cargo and of the ship, but also of our lives.”
11 Dar centurionul a dat mai multă atenție stăpânului și proprietarului corabiei decât la cele spuse de Pavel.
But the centurion was persuaded by the ship's captain and the shipowner rather than by what Paul said.
12 Pentru că raiul nu era potrivit pentru a ierna, cei mai mulți au sfătuit să plece pe mare de acolo, dacă prin orice mijloace puteau să ajungă la Phoenix și să ierneze acolo, care este un port din Creta, privind spre sud-vest și nord-vest.
Because the harbor was not a suitable place for spending the winter, the majority made a decision to set sail from there also, hoping to somehow reach Phoenix, a harbor of Crete facing southwest and northwest, so that we could spend the winter there.
13 Când vântul de sud a suflat ușor, crezând că și-au atins scopul, au ridicat ancora și au navigat de-a lungul Cretei, aproape de țărm.
When a south wind started blowing gently, they thought that the opportunity had come for them to carry out their plan. So they weighed anchor and sailed closely along the shore of Crete.
14 Dar, nu după mult timp, un vânt furtunos a bătut dinspre țărm, care se numește Euroclydon.
But before long, a hurricane-force wind called Euroclydon swept down from the island.
15 Când corabia a fost prinsă și nu a putut face față vântului, am cedat în fața lui și am fost împinși de-a lungul.
When the ship was caught by the storm and could not head into the wind, we gave way to it and were driven along.
16 Alergând sub vântul unei mici insule numite Clauda, am reușit, cu greu, să asigurăm barca.
Running under the lee of a small island called Clauda, we were able with difficulty to secure the skiff.
17 După ce au ridicat-o, au folosit cabluri pentru a ajuta la consolidarea navei. Temându-se că vor eșua pe bancurile de nisip din Syrtis, au coborât ancora de mare și astfel au fost împinși de-a lungul.
After hoisting it up, the sailors used supports to undergird the ship. Then, fearing they might run aground on the Syrtis, they lowered the gear, and in this manner the ship was driven along.
18 În timp ce ne chinuiam foarte mult cu furtuna, a doua zi au început să arunce lucruri peste bord.
The next day, because we were being severely battered by the storm, the sailors began throwing the cargo overboard.
19 În a treia zi, au aruncat cu propriile mâini scufundările corăbiei.
On the third day we threw the ship's tackle overboard with our own hands.
20 Când nici soarele și nici stelele nu ne-au mai luminat timp de multe zile și nici o furtună mică nu ne apăsa, orice speranță că vom fi salvați era acum înlăturată.
When neither sun nor stars appeared for many days, and the violent storm continued to rage, all hope that we might be saved was lost.
21 După ce au stat multă vreme fără mâncare, Pavel s-a ridicat în mijlocul lor și le-a zis: “Domnilor, trebuia să mă ascultați și să nu plecați din Creta, ca să nu vă alegeți cu această pagubă și cu această pierdere.
Since there had been little desire to eat, Paul stood up among them and said, “Men, you should have listened to my advice not to set sail from Crete; then you would have spared yourselves this damage and loss.
22 Acum vă îndemn să vă înveseliți, căci nu va fi nicio pierdere de vieți omenești printre voi, ci numai a corabiei.
But now I advise you to be of good cheer, for there will be no loss of life among you, but only of the ship.
23 Căci în această noapte a stat lângă mine un înger, care aparținea Dumnezeului al cărui sunt și căruia îi slujesc,
For this very night an angel of the God to whom I belong and whom I serve stood beside me
24 și care mi-a spus: “Nu te teme, Paul. Trebuie să te prezinți în fața Cezarului. Iată, Dumnezeu ți-a acordat pe toți cei care navighează cu tine.”
and said, ‘Do not be afraid, Paul; yoʋ must stand before Caesar. And behold, God has granted yoʋ the safety of all who are sailing with yoʋ.’
25 Așadar, domnilor, înveseliți-vă! Căci eu cred în Dumnezeu, că va fi așa cum mi s-a spus.
Therefore be of good cheer, men, for I have faith in God that it will happen just as I have been told.
26 Dar trebuie să eșuăm pe o anumită insulă.”
But we must run aground on some island.”
27 Dar, când a venit a paisprezecea noapte, pe când eram împinși de colo-colo în Marea Adriatică, pe la miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropiau de un țărm.
When the fourteenth night had come, as we were being driven across the Adriatic Sea, about midnight the sailors suspected that they were approaching some land.
28 Au făcut sondaje și au găsit douăzeci de brațe. După puțin timp, au făcut din nou sondaje și au găsit cincisprezece brazde.
So they took a sounding and found it to be twenty fathoms. After going a little farther, they took another sounding and found it to be fifteen fathoms.
29 Temându-se că vom eșua pe un teren stâncos, au aruncat patru ancore de la pupa și au dorit să se lumineze de ziuă.
Fearing that we might run aground on the rocks, they let down four anchors from the stern and prayed for daybreak to come.
30 În timp ce marinarii încercau să fugă din corabie și coborâseră barca în mare, prefăcându-se că vor arunca ancorele de la prova,
Then the sailors tried to escape from the ship by lowering the skiff into the sea under the pretense that they were going to lay out anchors from the bow.
31 Pavel le-a spus centurionului și soldaților: “Dacă aceștia nu rămân în corabie, nu puteți fi salvați.”
So Paul said to the centurion and the soldiers, “If these men do not remain in the ship you cannot be saved.”
32 Atunci soldații au tăiat frânghiile bărcii și au lăsat-o să cadă.
Then the soldiers cut away the ropes of the skiff and let it drift away.
33 Pe când se făcea ziuă, Pavel i-a rugat pe toți să ia ceva de mâncare, zicând: “Astăzi este a paisprezecea zi în care așteptați și postiți, fără să luați nimic.
When daybreak was about to come, Paul encouraged them all to take some food, saying, “Today is the fourteenth day that you have continued in suspense without eating, having taken nothing.
34 De aceea vă rog să luați ceva de mâncare, căci aceasta este pentru siguranța voastră, căci nu va pieri niciun fir de păr de pe capul niciunuia dintre voi.”
Therefore I urge you to take some food, for this is important for your survival, since not a hair will fall from the head of any one of you.”
35 După ce a spus acestea și a luat pâinea, a mulțumit lui Dumnezeu în fața tuturor; apoi a frânt-o și a început să mănânce.
After saying this, Paul took some bread and gave thanks to God in the presence of them all. Then he broke it and began to eat.
36 Atunci toți s-au înveselit și au luat și ei mâncare.
They were all encouraged and took food themselves.
37 În total, eram două sute șaptezeci și șase de suflete pe corabie.
(Altogether there were two hundred seventy-six of us on the ship.)
38 După ce au mâncat destul, au ușurat corabia, aruncând grâul în mare.
When they had eaten their fill of food, they began to lighten the ship by throwing the wheat out into the sea.
39 Când s-a făcut ziuă, nu au recunoscut pământul, dar au observat un anumit golf cu o plajă și au decis să încerce să conducă corabia pe ea.
When daybreak came, the sailors did not recognize the land. But they noticed a bay with a beach and decided that, if possible, they would run the ship ashore there.
40 Aruncând ancorele, le-au lăsat în mare, dezlegând în același timp frânghiile cârmei. Ridicând trincheta în direcția vântului, s-au îndreptat spre plajă.
So they cut away the anchors and left them in the sea, at the same time loosening the bands of the rudders. Then they hoisted the foresail up into the blowing wind and made for the beach.
41 Dar, ajungând într-un loc unde se întâlneau două mări, au eșuat nava. Prora a lovit și a rămas nemișcată, dar pupa a început să se rupă din cauza violenței valurilor.
But they struck a sandbar and ran the ship aground. The bow stuck fast and remained immovable, and the stern was being broken apart by the force of the waves.
42 Sfatul ostașilor era să ucidă pe cei prizonieri, ca să nu mai înoate niciunul dintre ei și să scape.
The soldiers' plan was to kill the prisoners, so that none of them would swim away and escape.
43 Dar centurionul, vrând să-l salveze pe Pavel, i-a oprit din planul lor și a poruncit ca cei care știau să înoate să se arunce primii peste bord, ca să se îndrepte spre uscat;
But the centurion, wishing to save Paul's life, kept them from carrying out their plan. So he ordered those who could swim to jump overboard first and get to land,
44 iar ceilalți să îi urmeze, unii pe scânduri și alții pe alte lucruri din corabie. Astfel au scăpat cu toții teferi spre uscat.
and the rest were to follow, some on planks and some on pieces of the ship. And so it was that they were all brought safely to land.
