Faptele 26
1 Agripa a zis lui Pavel: “Poți să vorbești în numele tău.” Atunci Pavel a întins mâna și a luat apărarea.
tata AgrippaH paulam avAdIt, nijAM kathAM kathayituM tubhyam anumati rdIyate| tasmAt paulaH karaM prasAryya svasmin uttaram avAdIt|
2 “Mă consider fericit, rege Agripa, că astăzi îmi voi lua apărarea în fața ta cu privire la toate lucrurile de care sunt acuzat de iudei,
he AgripparAja yatkAraNAdahaM yihUdIyairapavAdito. abhavaM tasya vR^ittAntam adya bhavataH sAkShAn nivedayitumanumatoham idaM svIyaM paramaM bhAgyaM manye;
3 mai ales că tu ești expert în toate obiceiurile și în toate chestiunile care există printre iudei. De aceea te rog să mă asculți cu răbdare.
yato yihUdIyalokAnAM madhye yA yA rItiH sUkShmavichArAshcha santi teShu bhavAn vij natamaH; ataeva prArthaye dhairyyamavalambya mama nivedanaM shR^iNotu|
4 “Toți iudeii știu cum am trăit din tinerețe, de la început în neamul meu și la Ierusalim,
ahaM yirUshAlamnagare svadeshIyalokAnAM madhye tiShThan A yauvanakAlAd yadrUpam AcharitavAn tad yihUdIyalokAH sarvve vidanti|
5 și m-au cunoscut de la început, dacă vor să mărturisească, că am trăit ca fariseu după cea mai strictă sectă a religiei noastre.
asmAkaM sarvvebhyaH shuddhatamaM yat phirUshIyamataM tadavalambI bhUtvAhaM kAlaM yApitavAn ye janA A bAlyakAlAn mAM jAnAnti te etAdR^ishaM sAkShyaM yadi dadAti tarhi dAtuM shaknuvanti|
6 Acum stau aici pentru a fi judecat pentru speranța promisiunii făcute de Dumnezeu părinților noștri,
kintu he AgripparAja Ishvaro. asmAkaM pUrvvapuruShANAM nikaTe yad a NgIkR^itavAn tasya pratyAshAhetoraham idAnIM vichArasthAne daNDAyamAnosmi|
7 pe care cele douăsprezece triburi ale noastre, slujind cu sârguință zi și noapte, speră să o obțină. Cu privire la această speranță sunt acuzat de iudei, rege Agripa!
tasyA NgIkArasya phalaM prAptum asmAkaM dvAdashavaMshA divAnishaM mahAyatnAd IshvarasevanaM kR^itvA yAM pratyAshAM kurvvanti tasyAH pratyAshAyA hetorahaM yihUdIyairapavAdito. abhavam|
8 De ce este judecat incredibil la tine dacă Dumnezeu învie morții?
Ishvaro mR^itAn utthApayiShyatIti vAkyaM yuShmAkaM nikaTe. asambhavaM kuto bhavet?
9 “Eu însumi am crezut cu adevărat că trebuie să fac multe lucruri potrivnice numelui lui Isus din Nazaret.
nAsaratIyayIsho rnAmno viruddhaM nAnAprakArapratikUlAcharaNam uchitam ityahaM manasi yathArthaM vij nAya
10 Am făcut și eu așa ceva la Ierusalim. Am închis deopotrivă pe mulți dintre sfinți în închisori, primind autoritate de la preoții cei mai de seamă, iar când au fost condamnați la moarte, mi-am dat votul împotriva lor.
yirUshAlamanagare tadakaravaM phalataH pradhAnayAjakasya nikaTAt kShamatAM prApya bahUn pavitralokAn kArAyAM baddhavAn visheShatasteShAM hananasamaye teShAM viruddhAM nijAM sammatiM prakAshitavAn|
11 Pedepsindu-i adesea în toate sinagogile, am încercat să-i fac să hulească. Fiind extrem de înfuriat împotriva lor, i-am persecutat până în cetăți străine.
vAraM vAraM bhajanabhavaneShu tebhyo daNDaM pradattavAn balAt taM dharmmaM nindayitavAMshcha punashcha tAn prati mahAkrodhAd unmattaH san videshIyanagarANi yAvat tAn tADitavAn|
12 “Pe când călătoream spre Damasc, cu împuternicirea și însărcinarea preoților cei mai de seamă,
itthaM pradhAnayAjakasya samIpAt shaktim Aj nApatra ncha labdhvA dammeShaknagaraM gatavAn|
13 la amiază, împărate, am văzut pe drum o lumină din cer, mai strălucitoare decât soarele, care strălucea în jurul meu și al celor ce călătoreau cu mine.
tadAhaM he rAjan mArgamadhye madhyAhnakAle mama madIyasa NginAM lokAnA ncha chatasR^iShu dikShu gagaNAt prakAshamAnAM bhAskaratopi tejasvatIM dIptiM dR^iShTavAn|
14 După ce am căzut cu toții la pământ, am auzit o voce care îmi spunea în limba ebraică: “Saul, Saul, de ce mă prigonești? Îți este greu să lovești cu piciorul în ghiare'.
tasmAd asmAsu sarvveShu bhUmau patiteShu satsu he shaula hai shaula kuto mAM tADayasi? kaNTakAnAM mukhe pAdAhananaM tava duHsAdhyam ibrIyabhAShayA gadita etAdR^isha ekaH shabdo mayA shrutaH|
15 Și am zis: “Cine ești Tu, Doamne? “El a spus: “Eu sunt Isus, pe care voi Îl persecutați.
tadAhaM pR^iShTavAn he prabho ko bhavAn? tataH sa kathitavAn yaM yIshuM tvaM tADayasi sohaM,
16 Dar ridică-te și stai în picioare, căci pentru aceasta m-am arătat ție: ca să te numesc slujitor și martor atât al lucrurilor pe care le-ai văzut, cât și al celor pe care ți le voi descoperi;
kintu samuttiShTha tvaM yad dR^iShTavAn itaH puna ncha yadyat tvAM darshayiShyAmi teShAM sarvveShAM kAryyANAM tvAM sAkShiNaM mama sevaka ncha karttum darshanam adAm|
17 să te eliberez de la popor și de la neamuri, la care te trimit,
visheShato yihUdIyalokebhyo bhinnajAtIyebhyashcha tvAM manonItaM kR^itvA teShAM yathA pApamochanaM bhavati
18 să le deschizi ochii, ca să se întoarcă de la întuneric la lumină și de la puterea lui Satana la Dumnezeu, ca să primească iertarea păcatelor și moștenirea între cei sfințiți prin credința în mine'.
yathA te mayi vishvasya pavitrIkR^itAnAM madhye bhAgaM prApnuvanti tadabhiprAyeNa teShAM j nAnachakShUMShi prasannAni karttuM tathAndhakArAd dIptiM prati shaitAnAdhikArAchcha IshvaraM prati matIH parAvarttayituM teShAM samIpaM tvAM preShyAmi|
19 “De aceea, împărate Agripa, n-am fost neascultător de viziunea cerească,
he AgripparAja etAdR^ishaM svargIyapratyAdeshaM agrAhyam akR^itvAhaM
20 ci am vestit mai întâi celor din Damasc, la Ierusalim și în toată țara Iudeii, precum și neamurilor, că trebuie să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu, făcând fapte vrednice de pocăință.
prathamato dammeShaknagare tato yirUshAlami sarvvasmin yihUdIyadeshe anyeShu desheShu cha yena lokA matiM parAvarttya IshvaraM prati parAvarttayante, manaHparAvarttanayogyAni karmmANi cha kurvvanti tAdR^isham upadeshaM prachAritavAn|
21 Din acest motiv, iudeii m-au prins în templu și au încercat să mă ucidă.
etatkAraNAd yihUdIyA madhyemandiraM mAM dhR^itvA hantum udyatAH|
22 De aceea, după ce am obținut ajutorul care vine de la Dumnezeu, stau până în ziua de azi mărturisind atât celor mici, cât și celor mari, fără să spun nimic altceva decât ceea ce profeții și Moise au spus că se va întâmpla,
tathApi khrIShTo duHkhaM bhuktvA sarvveShAM pUrvvaM shmashAnAd utthAya nijadeshIyAnAM bhinnadeshIyAnA ncha samIpe dIptiM prakAshayiShyati
23 cum trebuie să sufere Cristos și cum, prin învierea morților, el va fi cel dintâi care va vesti lumina atât acestui popor, cât și neamurilor.”
bhaviShyadvAdigaNo mUsAshcha bhAvikAryyasya yadidaM pramANam adaduretad vinAnyAM kathAM na kathayitvA IshvarAd anugrahaM labdhvA mahatAM kShudrANA ncha sarvveShAM samIpe pramANaM dattvAdya yAvat tiShThAmi|
24 Pe când se apăra el astfel, Festus a zis cu glas tare: “Pavel, ești nebun! Marea ta învățătură te face să înnebunești!”
tasyamAM kathAM nishamya phIShTa uchchaiH svareNa kathitavAn he paula tvam unmattosi bahuvidyAbhyAsena tvaM hataj nAno jAtaH|
25 Dar el a răspuns: “Nu sunt nebun, preafericite Festus, ci spun cu îndrăzneală cuvinte adevărate și rezonabile.
sa uktavAn he mahAmahima phIShTa nAham unmattaH kintu satyaM vivechanIya ncha vAkyaM prastaumi|
26 Căci împăratul știe aceste lucruri, căruia îi vorbesc și eu liber. Căci sunt convins că nici unul dintre aceste lucruri nu-i este ascuns, căci acest lucru nu s-a făcut într-un colț.
yasya sAkShAd akShobhaH san kathAM kathayAmi sa rAjA tadvR^ittAntaM jAnAti tasya samIpe kimapi guptaM neti mayA nishchitaM budhyate yatastad vijane na kR^itaM|
27 Împărate Agripa, crezi tu oare în profeți? Știu că tu crezi.”
he AgripparAja bhavAn kiM bhaviShyadvAdigaNoktAni vAkyAni pratyeti? bhavAn pratyeti tadahaM jAnAmi|
28 Agripa a zis lui Pavel: “Cu puțină convingere vrei să mă faci creștin?”
tata AgrippaH paulam abhihitavAn tvaM pravR^ittiM janayitvA prAyeNa mAmapi khrIShTIyaM karoShi|
29 Pavel a zis: “Rog pe Dumnezeu ca, fie cu puțin, fie cu mult, nu numai voi, ci și toți cei ce mă ascultă astăzi, să ajungeți la fel ca mine, afară de aceste legături.”
tataH so. avAdIt bhavAn ye ye lokAshcha mama kathAm adya shR^iNvanti prAyeNa iti nahi kintvetat shR^i NkhalabandhanaM vinA sarvvathA te sarvve mAdR^ishA bhavantvitIshvasya samIpe prArthaye. aham|
30 Împăratul s-a sculat, împreună cu guvernatorul, cu Bernice și cu cei ce stăteau cu ei.
etasyAM kathAyAM kathitAyAM sa rAjA so. adhipati rbarNIkI sabhAsthA lokAshcha tasmAd utthAya
31 După ce s-au retras, au vorbit unul cu altul, zicând: “Omul acesta nu face nimic vrednic de moarte sau de legături.”
gopane parasparaM vivichya kathitavanta eSha jano bandhanArhaM prANahananArhaM vA kimapi karmma nAkarot|
32 Agrippa i-a spus lui Festus: “Omul acesta ar fi putut fi eliberat dacă nu ar fi apelat la Cezar.”
tata AgrippaH phIShTam avadat, yadyeSha mAnuShaH kaisarasya nikaTe vichArito bhavituM na prArthayiShyat tarhi mukto bhavitum ashakShyat|
