Faptele 17
1 După ce au trecut prin Amfipoli și Apolonia, au ajuns la Tesalonic, unde era o sinagogă iudaică.
Bhakapitilanjeje ku Ampipoli na ku Apolonia, gubhapitengenenje mpaka ku Teshalonike, kweneko jashinkupagwa shinagogi ja Bhayaudi.
2 Pavel, după obiceiul său, a intrat la ei și, timp de trei zile de Sabat, a discutat cu ei din Scripturi,
A Pauli malinga nkubho gwabho gubhailundile, gubhakungulwishe nabhonji ga Majandiko ga Ukonjelo kwa Mobha ga Pumulila gatatu gwangali pumulila.
3 explicând și demonstrând că Hristos trebuia să sufere și să învieze din morți și spunând: “Acest Isus, pe care vi-L vestesc, este Hristosul”.
Bhalilunguya na talashiya kuti yashinkupinjikwa a Yeshu bhapotekwe na bhayushe kukopoka kubhawilenje. Na kuti, “A Yeshu bhungunnungushiyangabho ni a Kilishitu.”
4 Unii dintre ei au fost convinși și s-au alăturat lui Pavel și Sila; dintre greci, o mare mulțime de credincioși și nu puține femei de seamă.
Bhananji munkumbi gwabhonji gubhakulupalilenje nigubhailundilenje na a Pauli na a Shila. Na Bhagiliki bhabhagwinji bhaajogopangaga a Nnungu na bhanabhakongwe bhakulungwanji, gubhailundilenje.
5 Dar iudeii neînduplecați au luat cu ei câțiva oameni răi din piață și, adunând o mulțime, au pus cetatea în tumult. Asaltând casa lui Iason, au căutat să-i scoată în fața poporului.
Ikabheje Bhayaudi gubhakwetenje lupimililo, gubhapolekenje bhandunji bhangalinginji bha mmbone, gubhatendilenje ulendo nigubhakumbuyenje nnjasha pa shilambo powe. Gubhapitengenenje ku nyumba ja a Yashoni bhaliganishiyanga kuti kweneko shibhaapatanje a Pauli na a Shila nkupinga bhaapelekanje ku lugwinjili lwa bhandu.
6 Cum nu i-au găsit, i-au târât pe Iason și pe unii frați în fața conducătorilor cetății, strigând: “Au venit aici și aceștia care au răsturnat lumea,
Ikabheje bhangaapatanga, kwa nneyo gubhaakwekwetenje a Yashoni na bhakilishitu bhananji mpaka ku bhakulungwanji bha shilambo, bhalijobhelanga bhalinkutinji, “Bhene bhandunjibha bhanapuganyanga shilambolyo na nnaino bhaikengenenje na kukuno.
7 pe care i-a primit Iason. Toți aceștia acționează împotriva hotărârilor Cezarului, spunând că există un alt rege, Isus!”.
A Yashoni bhashikwaposhelanga kunngwabho. Bhowe bhanakananga Malajilo ga a Kaishali, bhakutinji. ‘Bhapali bhakulungwa bhana bhashemwa a Yeshu.’”
8 Mulțimea și conducătorii cetății s-au tulburat când au auzit aceste lucruri.
Kwa gene malobhego, bhakulungwanji bha shilambo na lugwinjili lwa bhandunji gubhatengukenje.
9 După ce au luat garanții de la Iason și de la ceilalți, i-au lăsat să plece.
Gubhaatendilenje a Yashoni na ashaajabhonji bhowe bhashoyanje mmbiya, kungai gubhaaleshilenje bhajabhulangane.
10 Frații au trimis îndată pe Pavel și pe Sila noaptea la Beroe. Când au ajuns, au intrat în sinagoga iudaică.
Ikaishileje shilo, bhakilishitu bhala gubhaapelekenje a Pauli na a Shila mpaka ku Bheloya. Bhakaikanganeje kweneko gubhajinjilenje nshinagogi ja Bhayaudi.
11 Aceștia erau mai nobili decât cei din Tesalonic, pentru că primeau Cuvântul cu toată disponibilitatea minții, cercetând zilnic Scripturile, ca să vadă dacă aceste lucruri sunt adevărate.
Bhene bhandunjibho pubhalinginji bhanguja kupunda bha ku Teshalonike bhala. Gubhaliposhelenje lilobhe lila kwa ntima gwa mmbone, gubhakaguyenje Majandiko ga Ukonjelo kila lyubha, nkupinga bhalolanje ibhaga ibheleketwa na a Pauli na a Shila ili ya kweli.
12 De aceea, mulți dintre ei au crezut; de asemenea, dintre femeile grecești de seamă și nu puțini bărbați.
Bhabhagwinji munkumbi gwabhonji mula bhakukulupalilangaga na bhanabhakongwe Bhagiliki bhakwetenje itengu na bhanabhalume bhabhagwinji.
13 Dar, când iudeii din Tesalonic au aflat că cuvântul lui Dumnezeu a fost vestit de Pavel și în Beroea, au venit și ei acolo, agitând mulțimile.
Ikabheje Bhayaudi bha ku Teshalonike bhakapilikananjeje kuti a Pauli bhanalungaya lilobhe lya a Nnungu ku Bheloya, gubhapitengenenje kweneko, gubhatandubhenje kutenda nnjasha na kukwiya lugwinjili lwa bhandu.
14 Atunci frații au trimis îndată pe Pavel să meargă până la mare, iar Sila și Timotei au rămas încă acolo.
Shangu bhakilishitu bhala gubhaapelesheyenje a Pauli mpaka kunyenje litanda, ikabheje a Shila na a Timoteo gubhalepekenje ku Bheloya.
15 Dar cei care îl însoțeau pe Pavel l-au dus până la Atena. Primind poruncă de la Sila și Timotei să vină foarte repede la el, au plecat.
Ikabheje bhaapelesheyenje a Pauli bhala, gubhaapelekenje mpaka ku Atene. Kungai, gubhabhujilenje na ntenga kukopoka kwa a Pauli gwa kuti, a Shila na a Timoteo bhanakabhanje kwaakagula ku Atene.
16 Pavel îi aștepta la Atena și, când a văzut cetatea plină de idoli, i s-a aprins duhul în el.
A Pauli bhali nkwaalindililanga a Shila na a Timoteo ku Ateneko, yashinkwaashima muntima gwabho bhakaibhoneje yanamu ya ashinnungu igumbele shene shilambo shila.
17 Așa că discuta în sinagogă cu iudeii și cu persoanele evlavioase și în piață, în fiecare zi, cu cei care îl întâlneau.
Bhai, nshinagogi a Pauli bhatendaga kunguluka na Bhayaudi na bhandunji bhana bhaajogopangaga a Nnungu na kila lyubha bhatendaga tenda nkungulu gwa palugwinjili na bhandunji bhobhowe bhaibhoneyangaga penepo.
18 Unii dintre filosofii epicurieni și stoici stăteau de asemenea de vorbă cu el. Unii ziceau: “Ce vrea să spună acest bălăcar?”. Alții au spus: “Se pare că susține zeități străine”, pentru că l-a predicat pe Isus și învierea.
Na bhananji bhakagulangaga majiganyo ga a Epikulo na a Ashitoiki gubhataukenje. Bhananji bhalinkutinji, “Bhapinga bheleketa nndi bhangumbabha?” Bhananji gubhashiteanje, “Paabhoneka mbuti bhanalunguya ga ashi nnungu bha shijeni.” Pabha a Pauli bhatendaga lunguya ga a Yeshu na ga yuka.
19 L-au prins și l-au dus în Areopag, zicând: “Să știm ce este această învățătură nouă, despre care vorbești?
Kwa nneyo gubhaatolilenje a Pauli gubhaapelekenje ku lukumbi lwa ashikalongolele bha shilambo lwashemwaga Aleopago, gubhashitenje, “Tunapinga tugamanye malombolelo ga majiganyo genu ga shijeni gunkulunguyaga.
20 Căci ne aduci la urechi niște lucruri ciudate. Vrem deci să știm ce înseamnă aceste lucruri”.
Indu ina itupilikene mmakutu getu inabhoneka ya shijeni kungwetu. Tunapinga tumumanye yene indui malombolelo gakwe nndi.”
21 Or, toți atenienii și străinii care locuiau acolo nu-și petreceau timpul decât pentru a spune sau a auzi vreun lucru nou.
Pabha bhandunji bha ku Atene na bhandunji bhananji bhatamanganaga kweneko bhatendaga pinganga kutagulilana na pilikanishiya ngani ja indu ya shijeni.
22 Pavel, stând în mijlocul Areopagului, a zis: “Oameni din Atena, văd că sunteți foarte credincioși în toate.
Bhai, a Pauli gubhajimi pa lukumbi lwa Aleopago, gubhashite, “Mmashilambo bha pa Atene! Pungubhona kuti mmanganyanji nnatolelelanga kwa kaje ngani ja dini,
23 Căci, trecând și observând obiectele cultului vostru, am găsit și un altar cu această inscripție: “PENTRU UN DUMNEZEU NECUNOSCUT.” De aceea, ceea ce voi adorați în necunoștință de cauză, vă anunț.
pabha punapitaga ako na koko nikwibhona indu yenunji munkujujilanga Nnungu, njikushibhona shitala shimo shijandishwe. ‘Kwa a Nunngu bhutukakwamanya.’ Bhai, nne ngunakunnungushiyanga, ga bhene a Nnungu bhunkwaatindibhalilanga gwangali kwaamanyabho.
24 Dumnezeul care a făcut lumea și toate lucrurile din ea, el, care este Domnul cerului și al pământului, nu locuiește în temple făcute de mâini.
“A Nnungu, bhapengenye shilambolyo na indu yowe ili nkati jakwe, bhashibha Bhakulungwa bha kunnungu na pa shilambolyo, bhalabho bhakatama mmajumba ga jujila Nnungu gashenjilwe na bhandunji.
25 El nu este slujit de mâini omenești, ca și cum ar avea nevoie de ceva, întrucât el însuși dă tuturor viață, suflare și toate lucrurile.
Na wala shakwa shibhaapinga mundu abhatendele mbuti shipali shibhaaloleya, pabha bhenebho ni bhakwaapanganga bhandu bhowe gumi na kwaapanganga kila shindu.
26 El a făcut ca dintr-un singur sânge să locuiască orice neam de oameni pe toată suprafața pământului, stabilind anotimpurile și limitele locuințelor lor,
Na kukoposhela kuka mundu jumo a Nnungu gubhapengenye bhandunji bha ilambo yowe nikwaatendanga bhajenelanje pa shilambolyo. Bhali bhajibhishile miongwe na mipika ja mmbali ya ilambo ya tama bhene bhandunjibho.
27 pentru ca ei să îl caute pe Domnul, dacă poate ar putea să întindă mâna spre el și să îl găsească, deși el nu este departe de fiecare dintre noi.
“Bhashinkutenda nneyo, nkupinga bhandunji bha ilambo yowe bhaaloleyanje nkali kwaapapaya papaya, iishile pakwabhona. Nkali nneyo, a Nnungu bhangataliya pubhali tome na uwe.
28 “Căci în El trăim, ne mișcăm și suntem”. Așa cum au spus unii dintre poeții voștri: 'Căci și noi suntem urmașii lui'.
Malinga shabhelekete mundu jumo, ‘Pabha mututama nkati jabho, tunajima jima, nikola gumi!’ Na malinga bhaajimba bhenunji bhana shibhashite lugulanga. ‘Uwe twaashibhana bhabho’
29 Fiind, așadar, urmașii lui Dumnezeu, nu trebuie să credem că natura divină este ca aurul, argintul sau piatra, gravată prin arta și designul omului.
Bhai ibhaga, uwe tuli twaashibhana bhabho a Nnungu, tukaapinjikwa kuganishiya kuti Unnungu ulandana na shaabhu, eu ela eu liganga, indu ibheywa kwa lunda lwa bhandunji.
30 De aceea, Dumnezeu a trecut cu vederea vremurile de ignoranță. Dar acum poruncește ca toți oamenii de pretutindeni să se pocăiască,
Bhai, bhukala gwa ubhelu gwa bhandunji gula a Nnungu bhashinkutenda mbuti bhakakuubhona. Ikabheje nnaino, a Nnungu bhanalajila bhandunji bhowe bha kila mmbali bhaipetanje.
31 pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea în dreptate, prin omul pe care l-a rânduit; despre care a dat asigurări tuturor oamenilor, prin faptul că l-a înviat din morți.”
Pabha bhabhishile lyubha limo lya ukumula bhandunji bha pa shilambolyo gwangali kummonela mundu, kupitila mundu jumo jubhanng'agwile. A Nnungu bhashikong'ondela genego kwa kunnyuya jwene mundujo kukopoka kubhawilenje!”
32 Iar când auzeau despre învierea morților, unii râdeau, iar alții ziceau: “Vrem să te mai auzim încă o dată despre aceasta.”
Bhai, bhakaapilikananjeje a Pauli bhalibheleketa ngani ja yuywa bhawilenje, bhananji gubhatendilenje mbenji, ikabheje bhananji gubhashitenje, “Tunapinga tupilikanishiye kabhili jene nganiji.”
33 Astfel a ieșit Pavel din mijlocul lor.
A Pauli gubhajabhwile, gubhaaleshilenje pa lukumbi pala.
34 Dar unii oameni s-au alăturat lui și au crezut, printre care Dionisie Areopagitul, o femeie cu numele Damaris și alții împreună cu ei.
Ikabheje bhandunji bhana gubhaakagwilenje na gubhakulupalilenje. Munkumbimo bhaapali a Dionishi bhaaliji bha munkumbi gwa Aleopago na bhakongwe bhamo lina lyabho a Damali na bhananji.
