< Faptele 15 >
1 Niște oameni coborâți din Iudeea au învățat pe frați “Dacă nu vă tăiați împrejur după obiceiul lui Moise, nu puteți fi mântuiți.”
Na rĩrĩ, andũ amwe magĩikũrũka kuuma Judea magĩthiĩ Antiokia, na nĩmarutaga ariũ a Ithe witũ makameera atĩrĩ: “Mũngĩaga kũrua kũringana na mũtugo ũrĩa warutanirwo nĩ Musa, mũtingĩhonoka.”
2 De aceea, după ce Pavel și Barnaba au avut cu ei nu puține neînțelegeri și discuții, au însărcinat pe Pavel, pe Barnaba și pe alții dintre ei să se suie la Ierusalim la apostoli și la bătrâni în legătură cu această chestiune.
Ũndũ ũyũ ũgĩtũma Paũlũ na Baranaba macookanĩrie na makararanie mũno nao. Nĩ ũndũ ũcio Paũlũ na Baranaba makĩamũrwo, marĩ na etĩkia angĩ, maambate mathiĩ Jerusalemu makone atũmwo na athuuri nĩ ũndũ wa ũhoro ũcio.
3 Ei, fiind trimiși pe drum de adunare, au trecut prin Fenicia și Samaria, vestind convertirea neamurilor. Ei au provocat o mare bucurie tuturor fraților.
Naguo kanitha ũkĩmoimagaria, na rĩrĩa maatuĩkanagĩria Foinike na Samaria, nĩmaheanaga ũhoro wa ũrĩa andũ-a-Ndũrĩrĩ maagarũrũkire kũrĩ Ngai. Ũhoro ũcio ũgĩkenia ariũ a Ithe witũ mũno.
4 După ce au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de Adunare, de apostoli și de bătrâni și au relatat tot ce făcuse Dumnezeu cu ei.
Na maakinya Jerusalemu, makĩamũkĩrwo nĩ kanitha, na atũmwo, na athuuri, nao makĩmeera maũndũ mothe marĩa Ngai eekĩte agereire harĩo.
5 Dar unii din secta fariseilor credincioși s-au sculat și au zis: “Trebuie să-i tăiem împrejur și să le poruncim să păzească Legea lui Moise.”
Hĩndĩ ĩyo andũ amwe a arĩa meetĩkĩtie a thiritũ ya Afarisai makĩrũgama, makiuga atĩrĩ, “Andũ a Ndũrĩrĩ no nginya marue na maathwo atĩ marũmagie watho wa Musa.”
6 Și apostolii și bătrânii s-au adunat ca să vadă despre aceasta.
Nao atũmwo na athuuri magĩcemania nĩgeetha maarĩrĩrie ũhoro ũcio.
7 După ce s-a discutat mult, Petru s-a ridicat și le-a zis: “Fraților, știți că, cu mult timp în urmă, Dumnezeu a făcut o alegere între voi, pentru ca, prin gura mea, neamurile să audă cuvântul Bunei Vestiri și să creadă.
Thuutha wa mĩario mĩingĩ, Petero akĩrũgama, akĩmarĩria, akĩmeera atĩrĩ, “Ariũ na aarĩ a Ithe witũ, nĩmũũĩ atĩ ihinda rĩhĩtũku, Ngai nĩathuurire kuuma gatagatĩ kanyu nĩguo andũ-a-Ndũrĩrĩ maigue ndũmĩrĩri ya Ũhoro-ũrĩa-Mwega kuuma kũrĩ niĩ na nĩguo metĩkie.
8 Dumnezeu, care cunoaște inima, a mărturisit despre ei, dându-le Duhul Sfânt, așa cum ne-a făcut și nouă.
Nake Ngai, ũrĩa ũũĩ ngoro, akĩonania atĩ nĩametĩkĩrĩte na ũndũ wa kũmahe Roho Mũtheru, o ta ũrĩa aatũhete.
9 El nu a făcut nicio deosebire între noi și ei, curățându-le inimile prin credință.
Ndeekĩrire ngũũrani gatagatĩ gaitũ nao, nĩgũkorwo maatheririe ngoro ciao na ũndũ wa wĩtĩkio.
10 Așadar, acum, de ce îl ispitiți pe Dumnezeu, ca să puneți pe gâtul discipolilor un jug pe care nici părinții noștri și nici noi nu am putut să-l purtăm?
Hakĩrĩ ũguo-rĩ, nĩ kĩĩ kĩratũma mwende kũgeria Ngai na ũndũ wa gwĩkĩra arutwo icooki ngingo rĩrĩa ithuĩ o na kana maithe maitũ tũtarĩ twahota gũkuua?
11 Noi, însă, credem că suntem mântuiți prin harul Domnului Isus, ca și ei.”
Aca! Twĩtĩkĩtie atĩ tũhonokete nĩ ũndũ wa wega wa Mwathani witũ Jesũ, o ta ũrĩa o nao mahonokete.”
12 Toată mulțimea tăcea și asculta pe Barnaba și pe Pavel, care vorbeau despre semnele și minunile pe care le făcuse Dumnezeu printre neamuri prin ei.
Nakĩo kĩũngano gĩothe gĩgĩkira ki gĩgĩthikĩrĩria Baranaba na Paũlũ makĩheana ũhoro wa ciama na morirũ iria Ngai eekĩte kũrĩ andũ-a-Ndũrĩrĩ agereire harĩo.
13 După ce au tăcut, Iacov a răspuns: “Fraților, ascultați-mă.
Rĩrĩa maarĩkirie kwaria, Jakubu akĩaria akĩmeera atĩrĩ, “Ariũ na aarĩ a Ithe witũ, ta thikĩrĩriai.
14 Simeon a relatat cum Dumnezeu a vizitat mai întâi națiunile pentru a lua din ele un popor pentru numele său.
Simoni nĩatũtaarĩria ũrĩa Ngai oonanirie wendo wake hĩndĩ ya mbere na ũndũ wa gwĩthuurĩra andũ kuuma kũrĩ andũ-a-Ndũrĩrĩ nĩguo matuĩke aake.
15 Acest lucru este în acord cu cuvintele profeților. După cum este scris,
Nacio ciugo cia anabii ikaringana na ũhoro ũcio, o ta ũrĩa kwandĩkĩtwo atĩrĩ:
16 “După acestea mă voi întoarce. Voi zidi din nou cortul lui David, care a căzut. Voi construi din nou ruinele sale. Îl voi ridica
“‘Thuutha wa ũguo nĩngacooka, na njake rĩngĩ hema ya Daudi ĩrĩa ĩgwĩte. Nĩngaka iganjo rĩayo rĩngĩ, na ndĩmĩcookie harĩa yarĩ,
17 pentru ca ceilalți oameni să caute pe Domnul: toate neamurile care sunt chemate după numele Meu, zice Domnul, care face toate aceste lucruri.
nĩgeetha matigari marongoragie Mwathani, o na andũ othe a Ndũrĩrĩ arĩa metanagio na rĩĩtwa rĩakwa, ũguo nĩguo Mwathani ũrĩa wĩkaga maũndũ macio ekuuga’
18 “Toate lucrările lui Dumnezeu sunt cunoscute de El din veșnicie. (aiōn )
marĩa moĩkaine kuuma o tene. (aiōn )
19 De aceea, judecata mea este să nu-i tulburăm pe cei din rândul neamurilor care se întorc la Dumnezeu,
“Nĩ ũndũ ũcio-rĩ, niĩ ngũtua atĩrĩ, tũtige kũritũhĩria ũhoro andũ-a-Ndũrĩrĩ arĩa maragarũrũka kũrĩ Ngai.
20 ci să le scriem să se abțină de la spurcarea idolilor, de la imoralitatea sexuală, de la ceea ce este sugrumat și de la sânge.
Handũ ha ũguo-rĩ, twagĩrĩirwo tũmaandĩkĩre marũa, tũmeere metheemage kuumana na irio iria ithaahĩtio nĩ mĩhianano, ningĩ metheemage kuumana na ũmaraya, na kuumana na nyama cia nyamũ cia gũitwo, o na kuumana na thakame.
21 Căci Moise, din generații de demult, are în fiecare cetate pe cei care îl propovăduiesc, fiind citit în sinagogi în fiecare Sabat.”
Nĩgũkorwo ũhoro wa Musa nĩwahunjagio matũũra-inĩ mothe o kuuma mahinda ma tene mũno, na nĩũthomagwo thunagogi-inĩ mĩthenya yothe ya Thabatũ.”
22 Atunci apostolii și bătrânii, împreună cu toată adunarea, au găsit de cuviință să aleagă bărbați din ceata lor și să-i trimită la Antiohia cu Pavel și Barnaba: Iuda, numit Barsaba, și Sila, bărbați de seamă între frați.
Hĩndĩ ĩyo atũmwo na athuuri, hamwe na kanitha wothe, magĩtua itua mathuure andũ amwe ao mamatũme Antiokia marĩ na Paũlũ na Baranaba. Magĩthuura Judasi (ũrĩa wetagwo Barasaba) na Sila, nao andũ aya eerĩ maarĩ atongoria thĩinĩ wa ariũ a Ithe witũ.
23 Ei au scris aceste lucruri de mâna lor: “Apostolii, bătrânii și frații, către frații care sunt dintre neamuri în Antiohia, Siria și Cilicia: salutări.
Makĩmatũma na marũa maya: Nĩ ithuĩ atũmwo na athuuri, o ithuĩ ariũ a Ithe wanyu, Kũrĩ andũ-a-Ndũrĩrĩ arĩa metĩkĩtie kũu Antiokia, na Suriata, na Kilikia: Amũkĩrai ngeithi.
24 Pentru că am auzit că unii care au plecat de la noi v-au tulburat cu vorbe, neliniștindu-vă sufletele, spunând: “Trebuie să vă tăiați împrejur și să țineți Legea”, cărora noi nu le-am dat nicio poruncă;
Nĩtũiguĩte atĩ andũ amwe nĩmooimire kũrĩ ithuĩ matarĩ na rũũtha rwitũ, na makĩmũthĩĩnia, na makĩnyariira meciiria manyu nĩ ũndũ wa maũndũ marĩa maaririe.
25 ni s-a părut bine, după ce am ajuns la un acord, să alegem niște oameni și să vi-i trimitem împreună cu preaiubiții noștri Barnaba și Pavel,
Nĩ ũndũ ũcio, ithuothe nĩtũiguanĩire tũthuure andũ amwe tũmatũme kũrĩ inyuĩ marĩ na arata aitũ endwa, Baranaba na Paũlũ,
26 oameni care și-au riscat viața pentru numele Domnului nostru Isus Hristos.
andũ arĩa matwarĩrĩirie mĩoyo yao ũgwati-inĩ nĩ ũndũ wa rĩĩtwa rĩa Mwathani witũ Jesũ Kristũ.
27 Am trimis, așadar, pe Iuda și pe Sila, care și ei înșiși vă vor spune aceleași lucruri prin cuvânt.
Nĩ ũndũ ũcio nĩtwatũma Judasi na Sila nĩgeetha makindĩre ũhoro ũyũ tũramwandĩkĩra na ciugo cia tũnua twao.
28 Fiindcă Duhul Sfânt și nouă ni s-a părut bine să nu punem asupra voastră o povară mai mare decât aceste lucruri necesare:
Nĩkuonekete arĩ wega kũrĩ Roho Mũtheru o na kũrĩ ithuĩ twage kũmũkuuithia mũrigo ũkĩrĩte maũndũ maya:
29 să vă abțineți de la lucrurile jertfite idolilor, de la sânge, de la lucrurile sugrumate și de la imoralitatea sexuală, de care, dacă vă veți păzi, vă va fi bine. Adio!”
Na rĩrĩ, mũtikarĩĩage irio iria irutĩirwo mĩhianano, na mũtikanyuuage thakame, na mũtikarĩĩage nyama cia nyamũ cia gũitwo, na mũtigane na ũmaraya. Mwetheema maũndũ macio-rĩ, nĩmũgwĩka wega. Tigwoi ũhoro.
30 După ce au fost trimiși, au ajuns la Antiohia. După ce au adunat mulțimea, au înmânat scrisoarea.
Nao andũ acio makiugĩrwo ũhoro, na makĩharũrũka magĩthiĩ Antiokia, kũrĩa maacookanĩrĩirie kanitha hamwe, na makĩneana marũa macio.
31 După ce au citit-o, s-au bucurat de încurajare.
Rĩrĩa andũ maathomire marũa macio, magĩkena nĩ ũndũ wa ndũmĩrĩri ya kũmoomĩrĩria ĩrĩa yaandĩkĩtwo marũa-inĩ macio.
32 Iuda și Sila, fiind și ei prooroci, i-au încurajat pe frați cu multe cuvinte și i-au întărit.
Nao Judasi na Sila, arĩa o ene maarĩ anabii, makĩaria maũndũ maingĩ ma kũũmĩrĩria na kuongerera ariũ a Ithe witũ hinya.
33 După ce au petrecut ceva timp acolo, frații i-au concediat în pace de la frați la apostoli.
Thuutha wa gũikara kũu kwa ihinda-rĩ, makiugĩrwo ũhoro na irathimo cia thayũ nĩ ariũ na aarĩ a Ithe witũ, nĩguo macooke kũrĩ andũ arĩa maamatũmĩte.
(Nowe Sila akĩona arĩ wega aikare kũu.)
35 Dar Pavel și Barnaba au rămas în Antiohia, învățând și propovăduind cuvântul Domnului, împreună cu mulți alții.
No Paũlũ na Baranaba magĩtigwo kũu Antiokia, kũrĩa o, na andũ angĩ aingĩ maarutanaga na makahunjia kiugo kĩa Mwathani.
36 După câteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: “Să ne întoarcem acum și să vizităm pe frații noștri în fiecare cetate în care am vestit cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac.”
Thuutha wa mĩthenya ĩigana ũna, Paũlũ akĩĩra Baranaba atĩrĩ, “Reke tũcooke tũgaceerere ariũ na aarĩ a Ithe witũ matũũra-inĩ mothe marĩa tũhunjĩtie kiugo kĩa Mwathani, tũkamenye ũrĩa matariĩ.”
37 Barnaba plănuia să ia cu ei și pe Ioan, căruia i se spunea Marcu.
Baranaba nĩeendaga kuoya Johana, ũrĩa wetagwo Mariko mathiĩ nake,
38 Dar lui Pavel nu i s-a părut o idee bună să ia cu ei pe cineva care se retrăsese de la ei în Pamfilia și care nu a mers cu ei să facă lucrarea.
no Paũlũ ndonaga arĩ wega mathiĩ nake, tondũ nĩamatiganĩirie rĩrĩa maarĩ Pamufilia na akĩaga gũthiĩ kũruta wĩra nao.
39 Atunci cearta a devenit atât de aprinsă, încât s-au despărțit unul de altul. Barnaba l-a luat pe Marcu cu el și a plecat în Cipru,
Makĩgĩa na gũkararania kũnene o nginya makĩamũkana. Baranaba akĩoya Mariko, makĩhaica marikabu, magĩthiĩ Kuporo,
40 dar Pavel l-a ales pe Sila și a plecat, fiind încredințat de frați harului lui Dumnezeu.
no Paũlũ agĩthuura Sila, na maarĩkia kũhooerwo wega wa Mwathani nĩ ariũ na aarĩ a Ithe witũ, magĩthiĩ.
41 A străbătut Siria și Cilicia, întărind adunările.
Agĩtuĩkanĩria Suriata na Kilikia, agĩĩkagĩra makanitha hinya.