Faptele 13

1 În adunarea care era în Antiohia erau niște prooroci și învățători: Barnaba, Simeon, care se numea Niger, Lucius din Cirene, Manaen, fratele adoptiv al tetrarhului Irod, și Saul.

अन्ताकिया नगरो री मण्डल़िया रे कई भविष्यबक्ता और उपदेशक थे। जिंयाँ-बरनबास, शमौन जेसरा दूजा नाओं नीगर बी बोलोए, लूकियुस कुरेनी और चौथाई देशो रे राजे हेरोदेसो साथे पल़ेया-बड़ेया रा पाई मनाहेम और शाऊल।

2 În timp ce slujeau Domnului și posteau, Duhul Sfânt a zis: “Separă-i pe Barnaba și pe Saul pentru mine, pentru lucrarea la care i-am chemat”.

जेबे सेयो बअरतो साथे प्रभुए री भक्ति करने लगी रे थे, तेबे पवित्र आत्मे बोलेया, “मेरी तंईं बरनबासो खे और शाऊलो खे तेस काम करने खे लग करी देओ, जेतेरी खातर मैं सेयो बुलाई राखे।”

3 Apoi, după ce au postit și s-au rugat și și-au pus mâinile peste ei, i-au trimis.

तेबे तिने बअरत और प्रार्थना करी की और तिना पाँदे आथ राखी की सेयो परमेशरो रा काम करने खे पेजे।

4 Astfel, fiind trimiși de Duhul Sfânt, s-au coborât la Seleucia. De acolo au navigat spre Cipru.

तेबे बरनबास और शाऊल पवित्र आत्मा रे पेजे रे अन्ताकिया नगरो ते सिलूकिया नगरो खे गये और तेथा ते जाह्जो रे चढ़ी की साईप्रस टापूए पाँदे सलमीसो खे चली गे।

5 Când au ajuns la Salamina, au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile evreiești. L-au avut și pe Ioan ca însoțitor.

तेबे तिने सलमीसो रे पऊँछी की परमेशरो रा वचन यहूदिया रे प्रार्थना रे कअरो रे सुणाया और यूहन्ना मरकुस तिना री मताद करने वाल़ा था।

6 După ce au străbătut insula până la Pafos, au găsit un vrăjitor, un fals profet, un iudeu care se numea Bar Isus,

सेयो तेस सारे टापूओ रिये ऊँदे ऊए पाफुस नगरो तक पऊँछे। तेती तिना खे बारयीशु नाओं रा एक यहूदी जादू-टोणे वाल़ा और चूठा भविष्यबक्ता मिलेया।

7 care se afla cu proconsulul Sergius Paulus, un om înțelegător. Acesta i-a chemat pe Barnaba și pe Saul și a căutat să audă cuvântul lui Dumnezeu.

से हाकिम, सिरगियुस पौलुसो साथे था। सिरगियुस पौलुस अक्लमंद मांणू था। तिने बरनबास और शाऊलो खे आपू गे बुलाई की परमेशरो रा वचन सुणना चाया।

8 Dar vrăjitorul Elymas (căci așa se numește el după interpretare) s-a împotrivit lor, căutând să-l întoarcă pe proconsul de la credință.

पर एलिमास जादू करने वाल़े, कऊँकि येई तेसरे नाओं रा मतलब ए, तिना रा बिरोद करी की हाकिमो खे यीशुए पाँदे विश्वास करने ते रोकणा चाओ था।

9 Dar Saul, care se mai numește și Pavel, plin de Duhul Sfânt, și-a fixat ochii asupra lui

तेबे शाऊले, जेसरा नाओं पौलुस बी ए, तिने पवित्र आत्मा ते परिपूर्ण ऊई की एलिमास जादूगरो री तरफा खे एक टक लगाई की देखेया और बोलेया,

10 și a zis: “Fiu al diavolului, plin de toată înșelăciunea și de toată viclenia, vrăjmaș al oricărei dreptăți, nu vei înceta să pervertești căile drepte ale Domnului?

“ओ सारे कपट और ऊशयारिया ते परे रे शैतानो री ल्वाद! सकल तर्मो रे बैरी, क्या तां प्रभुए री सीदी बाट, टेडी करने ते नि छाडणी?

11 Acum, iată, mâna Domnului este asupra ta și vei fi orb, fără să vezi soarele pentru o vreme!” Imediat, o ceață și întunericul au căzut peste el. A umblat de colo-colo căutând pe cineva care să-l ducă de mână.

एबे देख, प्रभुए री सजा ताखे मिलणी और तूँ कुछ बखतो तक अन्दा रणा और सूरज नि देखणा।” तेबे तेबुई चाल़ा-माल़ा और न्हेरा तेस पाँदे छाईगा और से ओरे-पोरे टटोल़ने लगेया, ताकि कोई तेसरा आथ पकड़ी की लयी चलो।

12 Atunci proconsulul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, fiind uimit de învățătura Domnului.

तेबे हाकिमे जो कुछ ऊई रा था, से देखी की और प्रभुए रे उपदेशो ते हैरान ऊई की प्रभु यीशुए पाँदे विश्वास कित्तेया।

13 Pavel și ceata lui au pornit din Pafos și au ajuns la Perga, în Pamfilia. Ioan s-a despărțit de ei și s-a întors la Ierusalim.

पौलुस और तेसरे साथी पाफुस नगरो ते जाह्ज खोली की पंफूलिया प्रदेशो रे पिरगा नगरो रे आए। तेबे यूहन्ना मरकुस तिना खे छाडी की यरूशलेमो खे वापस ऊईगा।

14 Dar ei, trecând de la Perga, au ajuns la Antiohia Pisidiei. Au intrat în sinagogă în ziua de Sabat și au șezut jos.

तेबे सेयो पिरगा नगरो ते आगे पऊँछी की पिसिदिया प्रदेशो रे अन्ताकिया नगरो रे पऊँछे और आरामो रे दिने प्रार्थना रे कअरो रे जाई की बैठीगे।

15 După citirea Legii și a profeților, conducătorii sinagogii au trimis la ei, spunându-le: “Fraților, dacă aveți vreun cuvânt de îndemn pentru popor, vorbiți.”

मूसे रा बिधान और भविष्यबक्तेया री कताब पढ़ने ते बाद, प्रार्थना रे कअरो रे सरदारे तिना खे सन्देशा पेजेया, “ओ पाईयो! जे लोका री बढ़ोतरिया री खातर तुसा रे मनो रे कुछ गल्ल आए तो बोलो।”

16 Pavel s-a ridicat în picioare și, făcând semn cu mâna, a zis: “Bărbați israeliți și voi, cei ce vă temeți de Dumnezeu, ascultați.

तेबे पौलुसे खड़े ऊई की आथो साथे साअरा करी की बोलेया, “ओ इस्राएलियो! और परमेशरो ते डरने वाल़ेयो, सुणो।

17 Dumnezeul acestui popor i-a ales pe părinții noștri și a înălțat poporul când a rămas ca străin în țara Egiptului și, cu brațul ridicat, l-a scos din ea.

इना इस्राएलिया रे लोका रे परमेशरे आसा रे बाप-दादे चुणी ले और जेबे सेयो मिस्र देशो रे परदेशी ऊई की रओ थे, तेबे तिना री तरक्की कित्ती और बऊत बड़ी सामर्था साथे निकयाल़ी की ली आया।

18 Pe o perioadă de aproximativ patruzeci de ani i-a suportat în pustiu.

एथो तक सेयो परमेशरो री आज्ञा खे तोड़दे रये तेबे बी परमेशर तिना खे कोई चाल़ी साल तक सुनसाण जगा रे तिना खे सईन करदा रया।

19 După ce a distrus șapte națiuni în țara Canaanului, le-a dat țara lor ca moștenire timp de aproximativ patru sute cincizeci de ani.

“तिने कनान देशो रे सात जातिया रा नाश करी की तिना री जमीन आपणे लोका रे कब्जे रे करी ती।

20 După aceste lucruri, le-a dat judecători până la profetul Samuel.

एते सारे कामो रे तकरीबन कोई साडे चार सौ साल लगे। इजी ते बाद परमेशरे तिना खे शमुएल भविष्यबक्ता रे आऊणे तक तिना रे न्यायी ठराए।

21 După aceea au cerut un rege, și Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiș, un bărbat din tribul lui Beniamin, timp de patruzeci de ani.

जेबे शमूएल एबु बी तिना रा अगुवा था तेबे इस्राएली लोके आपू खे एक राजा मांगेया। तेबे परमेशरे चाल़ी साला खे बिन्यामीनो रे गोत्रा बीचा ते एक मांणूए खे, मतलब-कीशो रा पाऊ शाऊल, तिना रा राजा बणाया।

22 După ce l-a înlăturat, l-a ridicat ca rege al lor pe David, căruia i-a și mărturisit: “Am găsit pe David, fiul lui Isai, un om după inima mea, care va face toată voia mea.

तेबे परमेशरे शाऊलो खे राजे रे पदो ते टाई की तेसरी जगा पाँदे दाऊदो खे इस्राएलिया रा राजा बणाया। जेसरे बारे रे तिने गवाई दित्ती कि माखे यिशै रा पाऊ दाऊद, मेरे मनो रे मुताबिक मिली गा रा, तेस ई मेरी सारी इच्छा पूरी करनी।

23 Din urmașul acestui om, Dumnezeu a adus mântuirea lui Israel, conform promisiunii sale,

“इजी रेई वंशो बीचा ते परमेशरे आपणे वादे रे मुताबिक, इस्राएलो गे एक उद्धारकर्ता, मतलब-प्रभु यीशुए खे पेजेया।

24 înainte de venirea sa, când Ioan a predicat pentru prima dată lui Israel botezul pocăinței.

जेसरे आऊणे ते पईले यूहन्ने सबी इस्राएलिया खे मन फिराणे रे बपतिस्मे रा प्रचार कित्तेया।

25 Pe când Ioan își împlinea cursul, a zis: “Ce credeți că sunt eu? Eu nu sunt el. Dar iată că vine după mine unul, ale cărui sandale nu sunt vrednic să le dezleg'.

जेबे यूहन्ना आपणी सेवा पूरी करने वाल़ा था, तेबे तिने बोलेया कि तुसे माखे क्या बोलोए? आऊँ मसीह निए, पर देखो, जो मांते बाद एक आऊणे वाल़ा ए, से मांते इतणा महान् ए, आँऊ तेसरे पैरो रे जोड़े रे फिथे खोलणे जोगा बी निए।

26 “Fraților, copii din neamul lui Avraam, și cei din voi care vă temeți de Dumnezeu, cuvântul acestei mântuiri a fost trimis la voi.

“ओ पाईयो! तुसे जो अब्राहमो री ल्वाद ए और तुसे जो परमेशरो ते डरोए, तुसा गे एतेरे उद्धारो रा वचन पेजे राए।

27 Căci cei care locuiesc în Ierusalim și conducătorii lor, pentru că nu l-au cunoscut, nici glasurile profeților care se citesc în fiecare Sabat, le-au împlinit condamnându-l.

यरूशलेमो रे रणे वाल़े और तिना रे अधिकारिए, ना यीशु पछयाणा और ना भविष्यबक्ते रिया गल्ला समजिया, जो हर आरामो रे दिने पड़ी जाओई। तेबेई से दोषी ठराई की सेयो गल्ला पुरिया कित्तिया।

28 Deși nu au găsit nici un motiv de moarte, i-au cerut totuși lui Pilat să-L omoare.

तिने काणे जोगा तेसरे कोई दोष नि देखेया, तेबे बी पिलातुसे बिनती कित्ती कि से काया जाओ।

29 După ce au împlinit tot ce era scris despre el, l-au dat jos de pe lemn și l-au pus într-un mormânt.

जेबे तिने तेसरे बारे रे पवित्र शास्त्रो रे लिखी रिया सारिया गल्ला पुरिया कित्तिया। तिने से क्रूसो पाँदे लटकाई की काई ता और तेबे क्रूसो पाँदे ते उतारी की कब्रा रे राखेया।

30 Dar Dumnezeu l-a înviat din morți,

पर परमेशरे से मरे रेया बीचा ते जिऊँदा कित्तेया।

31 și a fost văzut timp de multe zile de cei care au urcat cu el din Galileea la Ierusalim, care sunt martorii lui în fața poporului.

और से तिना खे जो तेस साथे गलील प्रदेशो ते यरूशलेमो खे आए थे, बऊत दिनो तक आपणे चेलेया खे दिशदा रया। लोका सामणे एबे सेयो ई तेसरे गवा ए।

32 Noi vă aducem vestea cea bună a promisiunii făcute părinților,

“आसे बी तुसा खे तेस वादे रे बारे दे, जो परमेशरे बाप-दादेया साथे कित्तेया था, ये सुसमाचार सुणाऊँए।

33 că Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, prin faptul că l-a înviat pe Isus. După cum este scris și în al doilea psalm, “Tu ești Fiul meu. Astăzi am devenit tatăl tău”.

कि परमेशरे यीशुए खे मरे रेया बीचा ते जिऊँदा करी की सेई वादा आसा री ल्वादा खे पूरा कित्तेया, जेड़ा भजनसंहिता रे दूजे पजनो रे परमेशरे मसीह रे बारे बोली राखेया कि “तूँ मेरा पुत्र ए, आज मैं ई तूँ पैदा करी राखेया।

34 “Despre faptul că l-a înviat din morți, ca să nu se mai întoarcă la stricăciune, așa a vorbit: 'Vă voi da binecuvântările sfinte și sigure ale lui David'.

“और तेसरे ईंयां मरे रेया बीचा ते जिऊँदे ऊणे रे बारे रे बी कि से कदी नि सड़ो, परमेशरे ये बोली राखेया मां दाऊदो पाँदलिया पवित्र और अटल कृपा तुसा पाँदे करनिया।

35 De aceea spune și într-un alt psalm: “Nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea”.

तेबेई तो दाऊदे एकी ओरी पजनो रे बी बोली राखेया कि “तां आपणा पवित्र जन सड़ने नि देणा।

36 Căci David, după ce a slujit în neamul său sfatul lui Dumnezeu, a adormit, a fost culcat cu părinții săi și a văzut putrezirea.

“कऊँकि दाऊद तो परमेशरो री इच्छा रे मुताबिक आपणे बखतो री सेवा पूरी करी की मरी गा और आपणे बाप-दादेया साथे जाई की मिली गा और सड़ी बी गया। इजी रे जरिए आसे जाणूंए कि दाऊदे ये गल्ला आपणे बारे रे नि बोली राखिया।

37 Dar cel pe care l-a înviat Dumnezeu nu a văzut putrezirea.

पर ये गल्ला यीशुए रे बारे रे बोली राखिया थिया जो परमेशरे मरे रेया बीचा ते जिऊँदा करी राखेया, से सड़ेया नि।

38 Să știți, deci, fraților, că prin acest om vi se vestește iertarea păcatelor;

“इजी री खातर, ओ पाईयो! तुसे जाणी लो कि एसरी ई बजअ ते पापो री माफिया रा सुसमाचार तुसा खे दित्तेया जाओआ

39 și prin el oricine crede este îndreptățit de toate lucrurile de care nu ați putut fi îndreptățiți prin Legea lui Moise.

और जिना गल्ला साथे तुसे मूसे रिया बिधानो रे जरिए निर्दोष नि ठईरी सको थे, तिना सबी ते हर एक विश्वास करने वाल़ा, यीशुए री बजअ ते निर्दोष ठईरोआ।

40 Feriți-vă, deci, ca să nu vină peste voi ceea ce s-a spus în profeți:

तेबेई तो चौकस रओ, एड़ा नि ओ कि जो भविष्यबक्ता री कताबा रे लिखी राखेया,

41 “Iată, batjocoritorilor! Minunează-te și pieri, Căci Eu fac o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nu o veți crede în nici un fel, dacă cineva v-o declară.””

तुसा पाँदे बी आओ कि, “ओ निन्दा करने वाल़े देखो और हैरान ओ और खत्म ऊई जाओ, कऊँकि आऊँ तुसा रे दिनो रे एक काम करूँआ, एड़ा काम कि जे कोई तुसा ते तिजी रे बारे रे पूछो, तो तुसा कदी विश्वास नि करना।”

42 Iudeii au ieșit din sinagogă, și neamurile au cerut să li se vestească aceste cuvinte în Sabatul următor.

पौलुस और बरनबासो रे प्रार्थना रे कअरो ते बारे निकल़दे बखते लोक तिना ते बिनती करने लगे कि आगले आरामो रे दिने तुसे आसा खे फेर इना गल्ला खे सुणाओ।

43 După ce s-a despărțit sinagoga, mulți dintre iudei și dintre prozeliții evlavioși au urmat pe Pavel și pe Barnaba, care, vorbindu-le, îi îndemnau să continue în harul lui Dumnezeu.

जेबे प्रार्थना रे कअरो रे लोक उठी गे, तेबे यहूदी और तिना रे मतो रे आए रे भक्ता बीचा ते बऊत पौलुस और बरनबासो पीछे आईगे और तिने तिना साथे गल्ला करी की सेयो समजयाए कि परमेशरो री कृपा रे बणे रे रओ।

44 În sâmbăta următoare, aproape toată cetatea s-a adunat să asculte cuvântul lui Dumnezeu.

आगले आरामो रे दिने नगरो रे तकरीबन सारे लोक परमेशरो रा वचन सुणने खे कट्ठे ऊईगे।

45 Dar iudeii, văzând mulțimea, s-au umplut de gelozie, au contrazis cele spuse de Pavel și au hulit.

पर यहूदी अगुवे पीड़ा खे देखी की जल़ना साथे परी गे और निन्दा करदे ऊए पौलुसो री गल्ला रे बिरोदो रे बोलणे लगे।

46 Pavel și Barnaba au luat cuvântul cu îndrăzneală și au zis: “Trebuia să vă fie vestit mai întâi cuvântul lui Dumnezeu. Întrucât, într-adevăr, îl respingeți de la voi înșivă și vă judecați nevrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcem la neamuri. (aiōnios g166)

तेबे पौलुस और बरनबासे निडर ऊई की बोलेया, “जरूरी था कि पईले तुसा खे परमेशरो रा वचन सुणाया जांदा। पर जबकि तुसे लोके से नकारिता और आपू खे अनन्त जीवनो जोगा बणाओए, तो देखो, आसे दुजिया जातिया खे परमेशरो रा वचन सुनाणे खे जाऊँए। (aiōnios g166)

47 Căci așa ne-a poruncit Domnul, zicând: , “Te-am pus ca lumină pentru neamuri, ca să aduci mântuirea până la marginile pământului.”

कऊँकि प्रभुए आसा खे ये आज्ञा देई राखी कि “मैं तूँ दुजिया जातिया खे जोति ठराई राखेया; ताकि तुसा रे जरिए सारी तरतिया पाँदे उद्धार ल्याया जाओ।”

48 Neamurile, auzind acestea, s-au bucurat și au slăvit cuvântul lui Dumnezeu. Toți cei care erau rânduiți pentru viața veșnică au crezut. (aiōnios g166)

ये सुणी की दूजी जाति खुश ऊई और परमेशरो रे वचनो री तारीफ करने लगे और जितणे अनन्त जीवनो खे बणाई राखे थे, तिने विश्वास कित्तेया। (aiōnios g166)

49 Cuvântul Domnului s-a răspândit în toată regiunea.

तेबे प्रभुए रा वचन तेस सारे देशो रे फैलणे लगेया।

50 Dar iudeii au stârnit pe femeile evlavioase și de seamă și pe căpeteniile cetății și au stârnit o persecuție împotriva lui Pavel și a lui Barnaba și i-au aruncat afară din hotarele lor.

पर यहूदिया रे अगुवे भक्त और तर्मी जवाणसा और नगरो रे खास लोक उकसाए और पौलुस और बरनबासो पाँदे उपद्रव करवाई की सेयो आपणे इलाके ते निकयाल़ी ते।

51 Dar ei și-au scuturat praful de pe picioare împotriva lor și au venit la Iconia.

तेबे पौलुस और बरनबास तिना सामणे आपणे पैरा री तूड़ चाड़ी की इकुनियुम नगरो खे चली गे

52 Ucenicii au fost plini de bucurie și de Duhul Sfânt.

और अन्ताकिया नगरो रे चेले खुशिया साथे और पवित्र आत्मा ते परिपूर्ण ऊँदे गये।